Decizia penală nr. 1414/2013. Infractiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008)

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.1414/R/2013

Ședința publică din 29 octombrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: L.	H., judecător
JUDECĂTORI	: I.	M.
	: V.	V. A.
GREFIER	: L.	C.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul Ș. M., împotriva sentinței penale nr.265/_ a Judecătoriei Zalău, pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din dosar nr.484/P/2012, pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere ilegală și furt de material lemnos prev. de art. 108 alin. 1 lit. b și 110 alin. 1 lit. b și alin.2 lit.a din L 46/2008, cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. și 37 lit. a C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av.Bartoș R., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul Ș. M., partea civilă O. SA și partea vătămată B. O.

F. de S. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen., întrucât inculpatul nu a săvârșit infracțiunea. Arată că există contradicții între declarațiile martorilor, unul dintre aceștia având interese clare de acuzare întrucât avea calitatea de coinculpat astfel că ar avea interes de a da vina pe altcineva. Nici unul din martorii audiatți nu au afirmat în mod direct că inculpatul a săvârșit infracțiunea astfel că orice dubiu îi profită inculpatului. Cu onorar din FMJ.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond. Apreciază că în mod corect s-a stabilit vinovăția inculpatului prin probele administrate în cauză și s-a dispus condamnarea acestuia. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 265 din 5 iulie 2013 a Judecătoriei Zalău, pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 108 alin.1 lit. b din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. a C.pen. a fost condamnat inculpatul Ș. M., fiul lui M. și R., născut la data de_ în loc. Buftea, jud. Ilfov, domiciliat în com. F. de J., sat F. de M., nr. 84, jud. Sălaj, CNP 1., cetățean român, studii medii, fără ocupație, cu antecedente

penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori.

În baza art.71 C.pen.,s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen..

În baza art. 864alin. 1 C.pen. raportat la art.83 alin.1 C.pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 221/_ a Judecătoriei Zalău pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin Decizia penală 79/_ a T. ui Sălaj și s-a dispus executarea pedepsei de 2 ani închisoare alături de pedeapsa de 6 luni închisoare, rezultând o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare.

2. În baza art.110 alin.1 lit. b, alin.2 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. a C.pen. a fost condamnat inculpatul Ș. M. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt de arbori.

În baza art.71 alin.1 C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen.

În baza art.33 lit. a) C.pen. raportat la art.34 lit. b) C.pen. s-au contopit cele două pedepse rezultante de 2 ani și 6 luni închisoare stabilite prin prezenta sentință, ca urmare a revocării suspendării sub supraveghere, și aplică în final inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare ce va fi executată cu privare de libertate.

În baza art.71 alin.1 C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

S-a luat act că partea vătămată P. ia O. F. de S. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art. 16¹alin.2 și 3 Cod procedură penală și art. 1349 Noul Cod Civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă O. S. Almaș și a fost obligat inculpatul Ș. M. la plata sumei de

577,71 lei către O. S. Almaș, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorul desemnat din oficiu, av. S. Raul, care a asigurat asistență juridică inculpatului în faza de judecată.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 200 lei reprezintă onorariul avansat pentru apărătorul din oficiu).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr.484/P/2012 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului Ș. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere ilegală și furt de material lemnos prev. de art. 108 alin. 1 lit. b și 110 alin. 1 lit. b și alin.2 lit.a din L 46/2008, cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. și 37 lit. a C.pen. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău la data de_ sub nr._ .

În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut, în esență că învinuitul Ș.

M., de unul singur, pe timp de zi, în datele de_ și_, s-a deplasat în pădurea situată în locul numit "Dealul H. ului"; aflată în administrarea O. ui S. Almaș, de unde a tăiat ilegal un număr de 11 arbori de esență de gorun și carpen, pe care ulterior împreună cu învinuitul Rezmiveș M. i-au sustras pe nedrept și i-au valorificat, producând un prejudiciu cumulat în valoare de 465,902 lei.

Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: procesul verbal de constatare a infracțiunii cu nr. 0000236/_ emis de O. S. Almaș (f.6-7), declarațiile învinuitului Ș. M. (f.16- 18,46-47,63-64), declarațiile învinuitului Rezmiveș Remus (f.24-26,48-49,61-62), declarațiile martorului Tărău I. (f.28-29), declarațiile martorului Mălan L. -I. (f. 30-31, 50), declarațiile martorului Iacob Eugen (f. 32-33), declarațiile martorului Lingurar Didian (f. 34-35,51-52), declarațiile martorului Ciucur M. -G. (f.36-38,53-55), proces verbal de măsurare la cioată din_ (f.39-40), proces verbal de măsurare la cioată din_ (f.41-42), fișa de calcul nr. 7 din_, privind calculul valoric al materialului lemnos tăiat ilegal și sustras, întocmit de O. S. Almaș (f.8), fișa de calcul nr. 7/A din_, privind calculul valoric al materialului lemnos tăiat ilegal și sustras, întocmit de O. S. Almaș (f.8), fișa cazier privind pe învinuitul Ș. M. (f. 19-21).

În cursul urmării penale prin adresa nr. 10275/_ O. S. Almaș a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 577,71 lei reprezentând contravaloarea arborilor tăiați ilegal și sustrași de către inculpatul, prejudiciul nefiind recuperat (f. 43).

Întrucât din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 6) și din adresa 10620/_ a O. ui S. Almaș (f.85) rezultă că un număr de 4 arbori au fost sustrași din UP IV ua 4 -pădure proprietate privată a P. iei Ortodoxe F. de S., a fost introdusă în cauză în calitate de parte vătămată și proprietarul fondului forestier P. ia O. F. de S. reprezentată prin preot paroh,fiind citată cu mențiune dacă se constituie parte civilă în cauză. Partea vătămată P. ia O. F. de S. nu a formulat pretenții civile în cauză .

Prezent la termenul de judecată din data de_ inculpatul Ș. M. a solicitat ca judecata să fie făcută potrivit procedurii simplificate prev. de art. 320¹Cod procedură penală, dar audiat sub aspectul recunoașterii faptelor reținute în sarcina sa, acesta declară că nu a tăiat un număr de 11 arbori așa cum s-a reținut în actul de sesizare ci doar un număr de 5 arbori restul fiind tăiați de învinuitul Rezmiveș Remus. Motivat pe nerecunoașterea faptelor așa cum au fost reținute în sarcina inculpatului în actul de sesizare, instanța a respins cererea inculpatului, cauza a fost judecată potrivit procedurii obișnuite, pe parcursul cercetării judecătorești fiind audiat inculpatul (f. 91) și martorii

Mălan L. (f. 100), Rezmiveș Remus (f. 104), a fost acordat cuvântul în dezbateri și instanța a rămas în pronunțare. Cu prilejul deliberării, instanța constatând că raportat la limitele de pedeapsă prev. de art. 110 alin.2 lit. a din Legea 46/2008 - de la 6 luni la 6 ani închisoare - și prev. art. 171 alin.3 C.p.p. asistența juridică a inculpatului în faza de judecată era obligatorie, pentru asigurarea dreptului la apărare a inculpatului a fost repusă cauza pe rol, desemnat un apărător din oficiu pentru inculpat, av. S. Raul (f. 113) fiind reluată întreaga procedură cu participarea apărătorului din oficiu.

La termenul de judecată din data de_ inculpatul Ș. M., în prezența apărătorului din oficiu a solicitat ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii prev. de art. 320¹C.p.p.. După aducerea la cunoștință a faptelor reținute în actul de sesizare, audiat fiind sub aspectul recunoașterii acestora, inculpatul declară că recunoaște fapta reținută la punctul 2 din actul de sesizare, dar nu recunoaște fata reținută la punctul 1 din

rechizitoriu întrucât nu a tăiat cei 4 arbori de esență fag, aceștia fiind tăiați de Rezmiveș Remus (f. 1147). Nefiind îndeplinită condiția de recunoaștere în totalitate a faptelor reținute în actul de sesizare potrivit prev. art. 320¹alin.2 C.p.p., instanța a respins cerea de

judecare a cauzei în procedura simplificată, urmând ca judecată să fie făcută potrivit procedurii obișnuite cu administrare de probe.

După citirea actului de sesizare, pe parcursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul (f. 118) și martorii: Rezmiveș Remus (f. 139), Mălan L. (f.140), Lingurar Didian (f.141), Ciucur M. (f.142). Întrucât martorul Iacob propus prin actul de sesizare a decedat, constatând imposibilitate administrării acestei probe, în temeiul art.327 alin.3

C.p.p. instanța a dispus citirea declarației date de martor în faza de urmărire penală (f.32-

urmând a ține cont de aceasta la soluționarea cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea stare de fapt:
1. În data de_, inculpatul Ș. M. și martorul Rezmiveș Remus, pe timp de zi, s-au deplasat fiecare cu o căruță, în pădurea situată în locul numit "Dealul H. ului"; . Din pădurea proprietate privată a P. iei Ortodoxe F. de S. (U.P IV, u.a. 4) aflat în paza

O. ui SA, folosind un motofierăstrău proprietatea sa, inculpatul Ș. M. a tăiat de pe picior un număr de 4 arbori din esență de fag, cu următoarele diametre: 2 buc. de 28,1-32 cm. și 2 buc. de 36,1-40 cm., ce nu aveau aplicată marca silvică, pe care i-a fasonat în bucăți de cca.2 m. fiecare, după care împreună cu martorul Rezmiveș Remus au încărcat bucățile de arbori fasonați în cele 2 căruțe și le-au transportat în loc. H., jud.

C., unde le-au vândut martorului Tărău I. în schimbul sumei 70 lei pentru fiecare căruță cu lemne, convenind totodată cu martorul să-i mai aducă ulterior încă 2 căruțe de lemne în aceleași condiții.

În urma calculului valoric făcut de O. S. Almaș, rezultă că cei 4 arbori tăiați ilegal și sustrași au avut un volum total de 2,968 metri cubi și o valoare însumată de 273,35 lei fără TVA, conform fișei de calcul nr.7/A din_ (f.9).

În data de_, inculpatul Ș. M. și martorul Rezmiveș Remus, pe timp de zi, s-au deplasat din nou, fiecare cu o căruță, în pădurea situată în locul numit "Dealul H. ului";. Din pădurea de stat aflată în administrarea O. ui S. Almaș ( U.P.IV, u.a. 3) inculpatul Ș. M., a tăiat cu drujba de pe picior un număr de 7 arbori, din care 6 din esență de carpen, cu următoarele diametre: 1 buc. 16,1-20 cm., 2 buc. 20,1-24 cm., 1 buc. 24,1-28 cm., 2 buc. 28,1-32 cm. și un arbore din esență de fag cu diametrul de 32,1- 36 cm, ce nu aveau aplicată marca silvică, pe care i-a fasonat în bucăți de cca.1 m. fiecare, după care împreună cu martorul Rezmiveș Remus au încărcat bucățile de arbori din esență de carpen în cele 2 căruțe și le-au transportat conform înțelegerii în loc. H., jud. C., la locuința martorului Tărău I., unde au lăsat bucățile de arbori, primind suma de 140 lei, pe care au împărțit-o în mod egal. La întoarcere, cei doi au încărcat bucățile de arbore de esență fag pe căruța martorului Rezmiveș Remus, care le-a transportat la locuința sa.
În urma calculului valoric făcut de O. S. Almaș, rezultă că cei 7 arbori tăiați ilegal și sustrași au avut un volum total de 2,626 metri cubi și o valoare însumată de 192,552 lei fără TVA, conform fișei de calcul nr.7/A din_ (f.9)
În declarațiile date în faza de urmărire penală ( f.16-15, 46-47) inculpatul Ș. M. a recunoscut fapta așa cum a fost reținută anterior, dând declarații detaliate care se coroborează întrutotul cu declarațiile învinuitului Rezmiveș Remus ( f. 24-26) dar și cu declarațiile martorului Tărău I. (f. 28-29).
Inculpatul a participat la data de_ la cercetare la fața locului și măsurare a cioatelor, în prezența martorilor asistenți Mălan L. și Iacob Eugen, iar potrivit procesului verbal încheiat cu acest prilej, semnat și de inculpat și de martorii asistenți (f. 41-42), inculpatul a indicat un număr de 7 cioate despre care declara că le-a tăiat în data de _
, iar la o distanță de circa 200 m a indicat alte 4 cioate despre care susținea că au fost tăiate de el în data de_ .
Audiați fiind și martorii asistenți Mălan L. (f. 50, 140) și Iacob Eugen (f. 32-33) arată că inculpatul Ș. M. a indicat toate cele 11 cioate și a susținut că au fost tăiate de pe picior de către acesta cu drujba, fasonate și ulterior încărcate împreună cu Rezmiveș Remus, transportate și vândute în loc. H. .
Și cu ocazia cercetării la fața locului și măsurării cioatelor, ce a avut loc în data de_ în prezența învinuitului Rezmiveș Remus și a martorilor asistenți Lingurar Didian și Ciucur G., așa cum rezultă din procesul verbal încheiat ( f. 39-40) Rezmiveș Remus a susținut aceeași stare de fapt ca și inculpatul Ș. M. respectiv faptul că toate cele 11 cioate provin de la arborii tăiați cu drujba de către inculpatul Ș. M. .
În declarațiile inculpatului date în faza de judecată acesta susține că toți arborii ar fi fost tăiați în aceeași zi și că el nu a tăiat cei 4 arbori de esență fag, ci că aceștia ar fi fost tăiați de către Rezmiveș Remus cu drujba dată de inculpat. Pentru a servi la stabilirea adevărului în cauză, potrivit art. 69 C.p.p. declarațiile inculpatului trebuie să se coroboreze cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cază. Aceste noi împrejurări susținute de inculpat în faza de judecată nu rezultă din nici o altă probă administrată în cauză, în plus declarațiile date de inculpat în faza de urmărire penală se coroborează perfect cu toate celelalte probe administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată. Apărarea că arborii ar fi fost tăiați toți în aceeași zi este contrazisă de declarațiile martorului Tărău I. și Rezmiveș Remus potrivit cărora abia după vânzarea primelor 2 căruțe de lemne în data de_ a intervenit înțelegerea ca în următoarele zile să îi mai aducă martorului alte două căruțe de lemne.
Noile declarații ale inculpatului nefiind susținute de nici o altă probă administrată în cauză, sunt apreciate de instanță nesincere, făcute în scopul înlăturării răspunderii penale a inculpatului, mai ales că, așa cum declară acesta (f. 91), inițial a avut convingerea că nu va fi trimis în judecată și că i se va aplica doar o amendă.
Ansamblul probelor administrate în cauză dovedesc pe deplin starea de fapt reținută și vinovăția inculpatului.
În drept,
1. Fapta inculpatului Ș. M. care, în stare de recidivă postcondamnatorie, în mod repetat, pe timp de zi, în data de_ a tăiat de pe picior din pădurea proprietate privată a P. iei Ortodoxe F. de S., aflată în paza O. ui S. Almaș, un număr de 4 arbori din specia fag, nemarcați cu ciocanul silvic, având o valoare de 273,35 lei, iar în data de_ a tăiat de pe picior din pădurea proprietate de stat, aflată în administrarea

O. ui S. Almaș, un număr de 6 arbori din specia carpen și 1 arbore din specia fag, nemarcați cu ciocanul silvic, având o valoare de 192,55 lei, producând un prejudiciu total de 465,80 lei, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere ilegal de arbori prev. de art. 108 alin.1 lit. b din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. a C.pen..

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a realizat prin acțiunea inculpatului de a tăia cu drujba cei 11 arbori care erau verzi, tăierea a fost făcută fără drept întrucât arborii nu erau marcați, acțiunea de tăiere a avut loc la două date diferite pe parcursul aceluiași an. În plus instanța a constatat îndeplinită și condiția prevăzută de textul de lege cu privire la valoarea prejudiciului produs și anume pentru fiecare act de tăiere valoarea prejudiciului este mai mică decât valoarea reprezentată de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, iar valoarea cumulată a prejudiciului este mai mare decât de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

În ce privește prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, instanța a constatat că la data comiterii faptei potrivit Ordinului 2353/2011 acesta era de 71 lei/mc, iar ulterior comiterii faptei, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a fost majorat la suma de 85 lei/mc prin Ordinul 3283/2012. Potrivit Deciziei 12/_ a

ÎCCJ Secțiile Unite, dată în soluționarea recursului în interesul legii, majorarea ulterioară a prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior atrage raportarea cuantumului valorii pagubei produse prin fapta săvârșită anterior, la noua limită de valoare. Prin raportare la valoarea de 85 lei /mc stabilită prin Ordinul 3283/2012, suma de 425 lei reprezintă de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în consecință prejudiciul pentru fiecare act în parte, anume 273,35 lei și 192.55 lei este mai mic decât această valoare, iar prejudiciul cumulat de 465,90 este mai mare.

2. Fapta inculpatului Ș. M. care, în stare de recidivă postcondamnatorie, în mod repetat, pe timp de zi, împreună cu Rezmiveș Remus, în baza unei înțelegeri prealabile, în data de_ a sustras din pădurea proprietate privată a P. iei Ortodoxe

F. de S., aflată în paza O. ui S. Almaș, un număr de 4 arbori din specia fag, având o valoare de 273,35 lei, iar în data de_ a sustras din pădurea proprietate de stat, aflată în administrarea O. ui S. Almaș, un număr de 6 arbori din specia carpen și 1 arbore din specia fag, având o valoare de 192,55 lei, producând un prejudiciu total de 465,80 lei, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt de arbori prev. de art. 110 alin.1 lit. b și alin. 2 lit. a din Legea 46/2008. cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. a C.pen..

Sub aspectul laturii obiective, inculpatul a comis infracțiunea prin acțiunea de luare fără drept a arborilor tăiați din pădure, fapta a fost săvârșită de două ori intr-un interval de 1 an, iar prejudiciul cumulat produs, așa cum s-a analizat anterior, depășește de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Infracțiunea a fost comisă în forma agravată prev. de art. 110 alin.2 lit. a din Legea 46/2008, față de împrejurarea că luare pe nedrept a arborilor a fost făcută de două persoane care au acționat împreună, în urma unei înțelegeri prealabile, ca și coautori.

Sub aspect subiectiv, inculpatul a săvârșit cel două infracțiuni cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a ) C.pen., inculpatul a avut reprezentarea faptului că arborii nefiind marcați nu are dreptul să îi taie și nici să își însușească masa lemnoasă rezultată, conștientizând de asemenea că prin fapta sa produce un prejudiciu în patrimoniul proprietarului pădurii, dar și fondului forestier național și calității mediului înconjurător .

Potrivit fiței de cazier judiciar al inculpatului acesta a fost condamnat prin sentința penală 221/_ a Judecătoriei Zalău, dosar_, definitivă la data de_ prin decizia 79/2009 a T. ui Sălaj, la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare sun supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani, infracțiunile ce fac obiectul dosarului - săvârșite cu intenție și pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an - au fost comise în timpul termenului de încercare, înainte ca pedeapsa de 2 ani închisoare să fie considerată ca executată, motiv pentru care fiind îndeplinite condițiile stării de recidivă postcondamnatorie pentru fiecare din infracțiunile reținute în sarcina inculpatului prin prezenta sentință s-a reținut aplicabilitatea prev. art. 37 alin.1 lit. a C.p.

Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt săvârșite în aceeași împrejurare, prin acțiuni diferite, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind astfel comise în concurs real prev. de art. 33 alin.1 lit. a) C.p.

Reținând vinovăția inculpatului și constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 345 alin.2 C.p.p. instanța a dispus condamnarea inculpatului pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina sa.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 C.pen., respectiv: gradul de pericol social abstract și concret al faptei săvârșite, apreciat raportat la criteriile prevăzute de art.18¹alin.2 C.pen., persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

În ce privește gradul de pericol concret al faptelor, având în vedere pe de o parte împrejurările în care faptele au fost săvârșite faptele - în mod repetat împreună cu altă persoană - și perseverența inculpatului în săvârșirea infracțiunilor contra patrimoniului, iar pe de altă parte prejudiciul relativ mic produs, instanța a apreciat că faptele au un grad de pericol social relativ redus.

În ce privește gradul de pericol social al faptelor, apărătorul inculpatului a solicitat să se constate că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni potrivit art.

18¹alin.1 C.p. Ținând cont de modul de comitere, prejudiciul nerecuperat, atitudinea procesuală a inculpatului dar și perseverența crescută a inculpatului în comiterea de fapte încriminate de codul silvic (în perioada 2008-2010 i-au fost aplicate 5 sancțiuni administrative pentru asemenea fapte) nu se poate reține că faptele inculpatului sunt în mod vădit lipsite de importanță. În plus, prin voința legiuitorului, potrivit art. 120 din Legea

46/2008, faptele prev. la art. 108 și 110 din lege, prezintă pericolul social al unei infracțiuni indiferent de modul și mijloacele de comitere, scopul urmărit, împrejurările în care a fost fapta comisă, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, persoana sau conduita făptuitorului.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului, care este în vârstă de 42 ani, este căsătorit, are studii medii, nu are ocupație, iar potrivit fișei de cazier acesta este cunoscut cu antecedente penale (f.19-21), fiind condamnat anterior la 8 pedepse cu închisoarea, pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat, conducere fără permis. De asemenea inculpatului i-au fost aplicate 3 sancțiuni administrative pentru fapte de furt calificat și 5 sancțiuni administrative cu amenda pentru fapte de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori.

Pe parcursul procesului penal inculpatul a avut o atitudine oscilantă, inițial a recunoscut fapta și a dat declarații detaliate despre modul de comitere, ulterior după trimiterea în judecată și-a schimbat declarațiile nerecunoscând în totalitate comiterea faptelor. Prejudiciul produs pin fapta inculpatului nu a fost recuperat de acesta nici în parte, dar și-a manifestat intenția de a achita contravaloarea materialului lemnos sustras.

Față de circumstanțele reale și personale ale cauzei, în special raportat la pericolul social redus al faptei și valoarea prejudiciului instanța a aplicat inculpatului pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile comise, apreciind că aplicarea unei pedepse de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt de arbori, au fost de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 C.pen., fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Deși cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului în prezenta cauză sunt săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, întrucât acestea sunt comise cu intenție, au fost săvârșite și descoperite în termenul de încercare de 7 ani al suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală 221/_ a Judecătoriei Zalău, definitivă prin decizia 79/_ a T. ui Sălaj, nu s-a făcut aplicarea art. 39 C.p. privind regimul sancționator al recidivei postcondamnatorii ci s-au aplicat prev de 864alin. 1 C.pen. raportat la art.83 alin.1 C.p. și regim u l sa n cțio n a tor special prevăzut de acestea.

Astfel potrivit art. 864alin. 1 C.pen. raportat la art.83 alin.1 C.pen. s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 221/2009 sa Judecătoriei Zalău. pedeapsa de

2 ani închisoare a fost cumulată aritmetic cu fiecare din cele două pedepse aplicate prin prezenta sentință rezultând pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori și 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori.

Având în vedere că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real, în baza art.33 lit.a) C.pen. raportat la art.34 lit.b) C.pen., instanța a contopit pedepsele aplicate inculpatului Ș. M. prin prezenta sentință, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare. În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în condițiile de față, potrivit prevederilor art.83 și Decizia RIL 1/2011 a ÎCCJ inculpatul va executa pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu privare de libertate.

Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 C.pen., instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a C.pen. și lit.b) C.pen., pe durata executării pedepsei închisorii, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta, apreciind că acesta este nedemn a ocupa funcții ce implică încrederea publică și exercițiul autorității de stat. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. c), d) și e) C.pen.. Instanța a avut în vedere la stabilirea pedepselor accesorii decizia nr.74/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a) teza I-lit. c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 C.pen..

Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că s-a constituit parte civilă în cauză

O. S. Almaș cu suma de 577,71 lei reprezentând contravaloarea masei lemnoase tăiată ilegal și sustrasă de inculpat (f. 43), iar partea vătămată P. ia O. F. de S. nu s-a constituit parte civilă.

Potrivit Deciziei 2/_ a ÎCCJ pronunțată de secțiile unite în soluționarea recursului în interesul legii, în cazul infracțiunilor prev. de Legea 46/2008 prin care se aduce atingere fondului forestier proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, calitatea de parte vătămată ori de parte civilă o pot avea atât ocolul silvic cât și proprietarul fondului forestier. În consecință față de prejudiciul produs prin faptele deduse judecății părții vătămate P. ia O. F. de S., care nu are pretenții civile în cauză, are calitate de parte civilă O. S. Almaș, în calitate de reprezentant al statului.

Având în vedere starea de fapt reținută din coroborarea probelor administrate în cauză, instanța a constatat că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului Ș. M. potrivit art. 1349, 1357 din Noul Cod civil: prin faptele de tăiere ilegală și furt de arbori comise cu vinovăție de acesta s-a produs un prejudiciu statului român reprezentat de partea civilă O. S. Almaș, constând în contravaloarea masei lemnoase tăiate și sustrase de inculpat, prejudiciul de 577,71 lei ( 465,90 + 111,81 TVA, filele 8,9) este cert, dovedit și nerecuperat.

Prin declarația dată în faza de judecată inculpatul Ș. M. declară că dorește să achite contravaloarea lemnelor așa cum a fost stabilită de ocolul silvic (f. 117) . Conform prevederilor art. 16¹alin. 2 și 3 Cod procedură penală, în situația recunoașterii totale de către inculpat a pretențiilor civile, partea civilă nu mai este obligată să probeze un prejudiciu cert și nereparat, iar instanța de judecată, luând act de recunoaștere, l-a obligat

pe inculpat la plata de despăgubiri în măsura recunoașterii.

Având în vedere toate considerentele de mai sus, în baza art. 14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art. 16¹alin.2 și 3 Cod procedură penală și la prev. art. 1349 Noul Cod civil, a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă O. S.

Almaș și obligă pe inculpatul Ș. M. la plata sumei de 577,71 lei către O. S. Almaș, cu titlu de despăgubiri civile.

Instanța a constatat că inculpatul a fost asistat în faza de judecată de către apărător desemnat din oficiu, av. S. Raul cu delegație la fila 113 din dosar, iar în baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală a dispus avansarea din fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorul desemnat din oficiu .

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul Ș. M. , criticând sentinta atacată ca fiind nelegală si netemeinică si a solicitat casarea hotărârii instantei de fond si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen., întrucât nu a săvârșit infracțiunea.

În motivarea recursului inculpatul a arătat că nu s-a probat faptul că a comis infractiunile care fac obiectul cauzei invocând contradicțiile existente între declarațiile martorilor si interesul unuia dintre acestia care, având calitatea de coinculpat, a încercat să se disculpe prin indicarea sa ca autor al infractiunilor. A mai arătat că nici un martor nu l-a indicat direct ca fiind cel care ar fi comis faptele astfel că există un serios dubiu care treuie să îi profite.

Analizând sentinta penala atacată în raport cu actele si lucrarile dosarului, cu motivele sustinute de recurent, precum si din oficiu, potrivit art.385/6 alin.3 C.proc.pen., sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata următoarele:

Instanta de fond a retinut o stare de fapt conformă cu realitatea, sprijinită pe analiza si interpretarea judicioasa a probelor administrate în cursul urmăririi penale si readministrate direct si nemijlocit în cursul judecătii.

Fără a relua argumentația extrem de detaliată a stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care Curtea și-o însușește în întregime, astfel cum această posibilitate este conferită de practica CEDO și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare (Helle impotriva Finlandei ), se va sublinia cu privire la criticile formulate următoarele:

Din perspectiva art.62 Cod Procedură Penală instanța este datoare ca în vederea aflării adevărului judiciar să lămurească cauza sub toate aspectele pe bază de probe, probe ce nu au o valoare dinainte stabilita (art.63 alin.2 Cod Procedură Penală).

De asemenea inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție garantată de prevederile art.5/2 Cod Procedură Penală, sarcina administrării probelor în procesul penal revenind organelor de urmărire penală și instanței de judecată. Totodată, inculpatului îi este recunoscut dreptul de a nu face nici o declarație în fata organelor judiciare exercitându-și dreptul la tăcere, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția (art.66 alin.1 Cod procedură penală). Cu toate acestea, în cazul în care există probe de vinovăție inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.

Pe de altă parte, conform art.69 C.proc.pen., declarațiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Or, fată de ansamblul materialului probator administrat în cursul procesului Curtea concluzionează că prezumția de nevinovăție garantată de dispozițiile art.5/2 Cod procedură penală și art.66 Cod procedură penală a fost răsturnată, vinovăția inculpatului rezultând fără urmă de îndoială partial din declaratiile acestuia, precum si din probele administrate în cauză.

Este de observat că initial inculpatul a recunoscut faptele în integralitatea lor (f.16- 15, 46-47 dos.u.p.), recunoastere confirmată si de martorii asistenti participanti la

efectuarea cercetării la fata locului din data de_ (Mălan L. și Iacob Eugen -(f. 50, 140, 32-33) în prezenta cărora inculpatul a recunoscut că a tăiat de pe picior, cu drujba proprie, 7 arbori în data de_ si 4 arbori în data de_, că le-a fasonat si încărcat împreună cu Rezmives Remus, după care le-a transportat si vândut în localitatea H. .

Martorii au arătat că inculpatul a indicat si cioatele rezultate în urma acestor tăieri. Pozitia inculpatului a fost consemnata în procesul verbal întocmit cu acea ocazie,

acesta semnându-l neconditionat.

Și cu ocazia cercetării la fața locului și măsurării cioatelor, ce a avut loc în data de_ în prezența învinuitului Rezmiveș Remus și a martorilor asistenți Lingurar Didian și Ciucur G., așa cum rezultă din procesul verbal încheiat (f. 39-40) Rezmiveș Remus a susținut aceeași stare de fapt ca și inculpatul Ș. M. respectiv faptul că toate cele 11 cioate provin de la arborii tăiați cu drujba de către inculpatul Ș. M. .

Împrejurarea ca arborii au fost tăiati la date diferite, contrar apărărilor inculpatului care sustine că ar fi fost taiati în aceeasi zi, rezultă si din declaratiile martorului Tărău I., persoana care a cumparat lemnele tăiate de inculpat si care a arătat că după după cumpărarea primelor 2 căruțe de lemne în data de_, a intervenit înțelegerea ca în următoarele zile să îi mai aducă alte două căruțe de lemne.

În final, curtea retine că vinovatia inculpatului nu este înlăturată nici în ipoteza descrisă de inculpat în declaratiile date în fata instantei potrivit căreia cei 7 arbori ar fi fost tăiati în data de_ de către Rezmives Remus cu drujba pusă la dispozitie de recurent si care, daca ar fi fost probata, participatia sa ar îmbraca forma complicitătii.

Asa fiind, în mod corect intanța de fond a stabilit vinovatia recurentului si, raportat la starea de fapt retinuta, fond a stabilit o încadrare juridica legala, în raport cu normele de incriminare incidente (infracțiunea de tăiere ilegală și furt de material lemnos prev. de art. 108 alin. 1 lit. b și 110 alin. 1 lit. b și alin.2 lit.a din L 46/2008).

Referitor la pedepsele aplicate, Curtea constată ca acestea au fost în mod corect individualizate, atât sub aspectul duratei, cât si al modalitatii de executare, printr-o evaluare corespunzatoare a tuturor criteriilor prevazute de art.72 din Codul penal si tinându-se seama de scopul urmarit prin stabilirea acelor pedepse, potrivit art. 52 C.pen. În acest sens, Curtea retine ca pedepsele sunt proportionale cu gravitatea faptelor savârsite de inculpat si, în acelasi timp, juste în raport cu datele personale favorabile acestuia.

Desi inculpatul a înteles sa adopte o conduita procesuala, în esenta, sincera si cooperanta, manifestata ca atare si în cursul judecatii, nu poate fi omis faptul că a mai fost condamnat (este recidivist) si sanctionat contraventional pentru fapte similare, dând dovada de perseverenta în comiterea unor astfel de fapte si proband ca a înteles sa-si procure mijloacele de existenta prin savârsirea de acte contra patrimoniului altora.

Pentru aceste motive Curtea consideră că pedepsele stabilite de către instanța de fond sunt în masură sa asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acestora, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C.pen., dar si funcțiile de constrângere și de reeducare și că vor contribui la conștientizarea consecințelor faptelor, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului motive pentru care în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temeinică.

Inculpatului i s-a asigurat asistenta juridică din oficiu astfel ca în temeiul art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C. -Napoca suma de 200 lei onorar pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.

In baza art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul Ș. M. împotriva sentinței penale nr. 265 din 5 iulie 2013 a Judecătoriei Zalău.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.

Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29 octombrie 2013.

	PREȘEDINTE,				JUDECĂTORI,
L.	H. I.	M.	V.	V.	A.

Plecată la seminar, semnează Presedintele completului

GREFIER,

L. C.

Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_

Jud.fond. D. E. M.

#Infractiuni Silvice. Practica Judiciara

← Decizia penală nr. 756/2013. Infractiuni la regimul silvic...		Decizia penală nr. 814/2013. Infractiuni la regimul silvic... →

Decizia penală nr. 1414/2013. Infractiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008)

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1414/2013. Infractiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008)