Decizia penală nr. 814/2013. Infractiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008)
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 814/R/2013
Ședința publică din 06 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : M. | B., judecător |
JUDECĂTORI | : A. | D. L. |
: M. | R. | |
GREFIER | : L. | A. S. |
Ministerul Public reprezentat prin A. SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul R. NICULIȚĂ împotriva sentinței penale nr. 411 din data de 11 martie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Bistrița, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, dat în dosar nr. 485/P/2010, pentru comiterea infracțiunilor silvice prev. de art. 108 alin. 1 din Legea nr. 46/2008 și art. 110 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, cu aplic art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul R. Niculiță asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat B. Maxim, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 11 ) și de apărător ales, avocat Feier Mihai Paul, din cadrul Baroului Bistrița-Năsăud, cu împuternicire avocațială nr. 76 la dosar ( f. 16 ), lipsă fiind partea civilă P. comunei T.
B. prin primar.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,
Apărătorul din oficiu al inculpatului R. Niculiță solicită instanței să ia act de încetarea delegației sale și să se dispună plata onorariului parțial din fondul M. ui Justiției.
Apărătorul ales al inculpatului R. Niculiță, formulează o cerere în probațiune, respectiv solicită efectuarea unei expertize silvice, cu precizarea că a formulat această cerere și în fața instanței de fond, care în mod nejustificat a respins-o. Anterior susținerii cererii învederează instanței, pe cale de excepție, faptul că instanța de fond nu a clarificat cadrul procesual cu privire la persoana sau partea care are calitatea de parte vătămată, constituită parte civilă în cauză. În acest sens, susține că în cauză a fost citată, în calitate de parte civilă, P. comunei T. B., care nu are personalitate juridică și capacitate de folosință. Consideră că se impune soluționarea acestei excepții, cu precizarea că a solicitat prin motivele de recurs trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea îndeplinirii legale a procedurii de citare cu toate părțile din dosar, urmând ca aceștia să își formuleze pretenții și să se constituite parte civilă. Astfel, invocă disp. art. 32 din Noul Cod Civil, care arată ce înseamnă capacitate de folosință, respectiv aptitudinea de a avea drepturi și obligații, precum și disp. art. 77 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, conform căruia primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională, cu
activitate permanentă denumită primăria comună. În consecință, susține că primăria comunei nu este o persoană juridică, ci o structură funcțională, iar persoana juridică nu poate fi decât comuna, potrivit art. 21 din același act normativ, respectiv unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu.
Totodată, apreciază că s-ar impune stabilirea capacității raportat la citarea în cauză a unei părți care nu are capacitate de folosință.
De asemenea, apreciază că, în ipoteza în care cauza se va trimite spre rejudecare, se impune soluționarea probelor de către instanța de fond. În consecință, solicită încuviințarea efectuării unei expertize silvice, având ca obiective: identificarea cioatelor pretins tăiate din pădurea proprietatea comunei T. B., precum și cele indicate de către recurent ca fiind tăiate din proprietatea tatălui său, conform memoriul depus la dosar și prevăzute în preambulul acestuia; stabilirea dacă materialul lemnos identificat în procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice putea proveni de la cioatele identificate, având în vedere declarațiile martorilor Condrea Simion și Rînziș Iacob, care indică faptul că recurentul ar fi transportat doar material lemnos de lucru, lăsând la fața locului material lemnos nevalorificabil ca lemn de foc datorită scorburilor și a stării de putrefacție; să se procedeze la calcularea valorii materialului lemnos pretins tăiat și pretins sustras din pădurea proprietatea comunei T. B., precum și să se stabilească valoarea materialului lemnos pretins tăiat din pădurea proprietatea tatălui recurentului, pentru că în ipoteza achitării inculpatului pentru comiterea furtului ilegal de arbori și confirmarea tezei în apărare
formulată de către recurent, se va impune schimbarea încadrării juridice raportat la fapta efectiv săvârșită, respectiv doar tăierea ilegală de arbori, cu precizarea că instanța de fond nu a avut în vedere aceste aspecte. Precizează că proba solicitată era principală și se impunea administrarea acesteia și în fața instanței de fond, raportat la contradicțiile certe între faptul că s-au pretins tăiat niște arbori cu diametrul la cioată de 78 și 73 de cm, iar cei pretins identificați în posesia inculpatului au fost între 30 și 48 cm.
Reprezentanta M. ui P. solicită respingerea cererii în probațiune întrucât nu este utilă cauzei. Susține că inculpatul a fost prins de către pădurar având în căruță material lemnos pentru care nu avea niciun fel de documente justificative, iar acesta a abandonat efectiv în acel loc materialul lemnos și a refuzat să participe la cercetarea la fața locului, care s-a efectuat în data de 4 ianuarie 2010, fapta fiind comisă în data de 2 ianuarie 2010. Precizează că o cercetare la fața locului s-a efectuat mult mai târziu, în prezența inculpatului, respectiv la mai mult de un an de zile de la comiterea faptei, în data de 17 martie 2011, dar atunci inculpatul a indicat un alt loc. Susține că pădurarul care l-a depistat pe inculpat, respectiv martorul Condrea Simion, a declarat inclusiv în fața instanței de judecată, la Judecătoria Bistrița, că inculpatul i-a indicat locul de unde a tăiat, pentru că altfel nu avea posibilitatea de a efectua cercetarea la fața locului și a comparat cioatele din locul respectiv, indicat chiar de inculpat, cu diametrul materialului lemnos găsit în căruță, constatându-se că este vorba de o identitate. În situația expusă, arată că apărarea formulată de inculpat nu s- a dovedit niciun moment, respectiv că acesta ar fi luat materialul dintr-un alt loc și anume din pădurea aparținând tatălui său. De asemenea, martorul a mai arătat că locul de unde inculpatul susține că a luat materialul este în
altă parte decât locul depistării. În concluzie, solicită respingerea cererii în probațiune.
Apărătorul ales al inculpatului R. Niculiță, raportat la susținerile procurorului arată că inculpatul a fost depistat în sat și nu în pădure, fiind în mod evident faptul că acesta nu putea să fi tăiat din sat, inculpatul arătând faptul că tăiat arbori din pădurea "Răzăloaia";. În acest sens, confirmă că sunt diferențe de locații, dar situate pe același drum, respectiv puțin mai în amonte cu 500 de metri și arată că martorul Condrea Simion este răspunzător pentru pădurea respectivă, iar în prezent este demis din cadrul ocolului silvic pentru 400 de cioate avute în gestiune. Susține că martorul caută justificări și procedează la acuzarea anumitor persoane, fiind direct interesat.
Cu privire la faptul că inculpatul ar fi fost sunat, nu a răspuns și nu s- a prezentat la cercetarea la fața locului în data de 4 ianuarie, arată că sunt simple afirmații ale martorului Condrea Simion. Astfel, susține că s-a efectuat o cercetarea fără prezența inculpatului, fără ca acesta să-și poată exprima poziția, constând în deplasarea la fața locului și identificarea unor cioate. Mai arată că martorul asistent la cercetare, respectiv Cobuț I. a indicat faptul că nu cunoștea autorul, ci bănuia că ar fi inculpatul R. Niculiță, cu precizarea că martorul Rînziș Iacob a arătat că deplasarea nu s- a efectuat la un loc anume indicat. Totodată, susține că proba solicitată vizează și latura civilă a cauzei raportat la prejudiciu pe care-l contestă, cu precizarea că singurul act în stabilirea acestuia emană tot de la ocolul silvic, respectiv de la cei care administrează pădurea și care sunt direct interesați să stabilească un anumit prejudiciu cât mai mare. În consecință, solicită ca un expert, independent, să se pronunțe asupra prejudiciului, apreciind că acesta are o relevanță foarte mare și asupra încadrării juridice a faptei, care este aberantă raportat la doi arbori și la erori de calcul.
Curtea, respinge cererea în probațiune formulată și nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, acordă cuvântul în dezbaterea recursului. De asemenea, instanța pune în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei din 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 în art. 108 alin. 1 lit. a din același act normativ, având în vedere scriptul existent la fila nr. 25 din dosarul de urmărire penală în cuprinsul căruia se comunică valoarea arborilor, cu precizarea ca, în susținerea recursului, să se vizeze și acest aspect, precum și pentru infracțiunea de furt, schimbarea încadrării juridice dată faptei din lit. d în lit. a.
Apărătorul ales al inculpatului R. Niculiță, solicită, în principal, în baza disp. art. 38515pct. 2 lit. c Cod de procedură penală, admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 411/2013 a Judecătoriei Bistrița și să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanței în scopul clarificării cadrului procesual a persoanei care are calitate de parte civilă în cauză și a legalei îndepliniri a procedurii de citare cu aceasta.
În subsidiar, solicită să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății, atât cu privire la infracțiunea de furt de arbori, prev. de art. 110 alin. 1 lit. d cât și la cea de tăiere ilegală de arbori, prev. de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 în faptele de furt de arbori și, respectiv tăiere ilegală de arbori, prev. de art. 110 alin. 1 lit. a și art. 108 alin. 1 lit. a.
În ce privește fapta de furt ilegal de arbori solicită să se dispună, în ipoteza reținerii cauzei spre rejudecare, achitarea inculpatului recurent cu
privire la aceasta, întrucât nu a fost săvârșită de către el și, în consecință, să se dispună respingerea acțiunii civile formulate în cauză.
De asemenea, solicită reindividualizarea pedepselor raportat și la noile limite din noua încadrare juridică dată faptei și, în consecință, să se dispună reducerea cuantumului pedepselor aplicate, menținându-se reținerea de circumstanțe atenuate, precum și suspendarea condiționată a pedepsei rezultante în urma concursului de infracțiuni.
Astfel, raportat la aspectul de nelegalitate invocat, în condițiile în care inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile către partea civilă P. comunei T. B., reiterează cele anterior redate și arată că aceasta nu are capacitate de folosință și, în consecință nu are capacitate procesuală, neputând sta în instanță, nefiind titular de drepturi și obligații, neavând un patrimoniu propriu, fiind o structură funcțională, conform art. 7 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale. Astfel, consideră că se impune ca instanța de fond să identifice proprietarul pădurii, pentru că doar acesta, care are personalitate juridică, poate sta în instanță și poate emite pretenții, respectiv poate fi titular al acțiunii civile și în condițiile date doar el poate fi titularul dreptului de a beneficia de eventuala despăgubire care i s-ar cuveni. În acest context, apreciază că parte ar fi comuna T. B., conform disp. art. 21 și 20 din Legea nr. 215/2001.
Asupra încadrării juridice arată că este de acord cu cele puse în discuție de către instanță și consideră că, raportat la valoarea prejudiciului, se impune schimbarea încadrării juridice a celor două fapte, dar pe fondul cauzei, consideră că există un puternic dubiu cu privire la persoana celui care a săvârșit pretinsele infracțiuni imputate inculpatului recurent. Susține că nu există nicio continuate între dimensiunile măsurate de către martorul Condrea Simion, în calitatea sa de pădurar, și cioatele găsite la fața locului și indicate ca fiind cele din care s-a tăiat. În acest context, susține că diferențele sunt enorme, respectiv raportat la 78 și 73, cele 6 bucăți de lemn au diametrul de la 30 la 48 de cm.
Raportat la cercetarea la fața locului efectuată în cauză arată că inculpatul nu a fost chemat și că nu a refuzat să se prezinte, cu precizarea că în procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de_, nu se face nicio referire la faptul că la fața locului s-ar fi găsit alte cantități de material lemnos. În acest sens, solicită a se avea în vedere că, dacă asupra inculpatului s-au găsit aproximativ 1,5 - 2 m3, din calculul formulat de către ocolul silvic ar fi rezultat că la fața locului se impunea să rămână, din cei 10 m3de material lemnos pretins tăiat, 8 m3, respectiv de 4 ori mai mult material lemnos decât cel identificat. Astfel, la fața locului nu se consemnează la procesul-verbal faptul că s-ar fi identificat material lemnos. În acest context, martorul Cobuț I., martor asistent, întrebat fiind, a arătat că a văzut anumite crengi, martorul Rînziș Iacob, a susținut că la fața locului erau crengi și câteva resturi nevalorificabile, iar singurul care a afirmat faptul că partea groasă, respectiv trunchiul arborelui, ar fi rămas la fața locului este martorul Condrea Simion, respectiv cel care a întocmit procesul-verbal de infracțiune silvică și care cunoștea neajunsurile faptului că dacă îl acuză pe inculpatul-recurent de sustragerea unor arbori cu diametrul mai mic decât cioatele se impune a avea o justificare, respectiv că erau la fața locului. Susține că acest martor este singurul care a indicat faptul că ar fi fost găsit material lemnos la fața locului.
De asemenea, precizează faptul că inculpatul-recurent deține teren cu vegetație forestieră și anume tatăl acestuia, sens în care sunt depuse titluri
de proprietate, situate în apropriere, respectiv în aceeași locație, iar inculpatul a indicat faptul că lemnele sunt din proprietate, precum și locul de unde au fost tăiate, cu precizarea că diametrele corespund în foarte mare măsură cu diametrele cel pretins găsite asupra inculpatului. Raportat la
indicarea că ar fi fost foarte vechi, precizează că cercetarea la fața locului a fost efectuată după un an și jumătate de zile, sens în care acestea nu puteau fi recente, dar consideră că vechimea acestora poate fi redată de către un expert și nu de către cel care face acuzarea, respectiv pădurarul, gestionar al cantonului, cu precizarea că acesta a răspuns personal pentru alte fapte ce i-au fost imputate, respectiv lipsurile lui din gestiune.
Pentru aspectele evidențiate și motivele expuse în scris consideră că s- ar impune achitarea inculpatului, respingerea acțiunii civile și reindividualizarea pedepsei și a modului de executare, raportat și la schimbarea încadrării juridice. De asemenea, depune la dosar practică judiciară referitoare la lipsa capacității procesuale de folosință a primăriei.
Reprezentanta M. ui P., solicită respingerea primului motiv de recurs, apreciind că acesta este neîntemeiat. Susține că s-a clarificat proprietarul pădurii în cauză de unde inculpatul a tăiat material lemnos, acesta nefiind primăria din localitatea T. B., conform susținerilor expuse în apărare, pădurea fiind proprietatea comunei respective, iar aceasta, potrivit Legii administrației publice locale este reprezentată de către primar. Astfel, susține că primarul a efectuat constituirea de parte civilă, sens în care apreciază ca fiind clarificată proprietatea, precum și capacitatea procesuală de folosință și de exercițiu. În consecință, consideră că aspectele au fost clarificate în cauză și nu reprezintă un motiv pentru trimiterea cauzei spre rejudecare, conform solicitării formulate.
Cu privire la vinovăția inculpatului arată că, în momentul în care a fost depistat de către pădurar, acesta avea obligația de a rămâne la fața locului până la sosirea organelor de poliție, pentru a se putea efectua cercetarea la fața locului și pentru ca inculpatul, din acel moment, să-și poată formula apărarea. Astfel, susține că inculpatul a descărcat materialul lemnos în acel loc, s-a deplasat la domiciliu și a refuzat să participe la cercetarea la fața locului, motiv pentru care apărarea formulată ulterior, în sensul că nu din proprietatea comunei a sustras, ci din proprietatea tatălui său, nu a putut fi confirmată, fiind doar o afirmație efectuată de către inculpat și nesusținută de niciun mijloc de probă. În consecință, consideră că vinovăția inculpatului a fost reținută în mod corect și apreciază că recursul declarat este fondat pentru schimbarea încadrării juridice, conform textelor de lege amintite din Legea nr. 46/2008, raportat la materialul lemnos cu care a fost efectiv surprins și materialul care a fost confiscat.
Pentru motivul expus solicită admiterea recursului inculpatului și modificarea în parte a hotărârii instanței de fond.
Apărătorul ales al inculpatului R. Niculiță, în replică, raportat la capacitatea de folosință, arată că primarul reprezintă nu doar comuna, ci și consiliul local și susține că nu pe orice va reprezenta primarul se consideră că are calitate procesuală în cauză. Susține că nu sunt erori materiale, ci că s-a menționat și citat o altă persoană și, în consecință, apreciază că se impune legala citare a persoanei, chiar dacă are același reprezentant, sens în care oferă cu titlu de exemplu faptul că personal reprezintă mai mulți clienți, cu precizarea că nu poate fi citat oricare dintre aceștia pe principiul că îi reprezintă pe toți.
Inculpatul R. Niculiță, având ultimul cuvânt, arată că se consideră vinovat pentru tăiere, dar nu și pentru sustragere, cu precizarea că a tăiat din proprietatea aparținând tatălui său.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 411/_ a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosar nr._ , a fost condamnat inculpatul R. NICULIȚĂ, fiul lui Niculiță și M., născut la data de_ în Bistrița, județul Bistrița- Năsăud, cetățean român, necăsătorit, studii 4 clase, agricultor, fără antecedente penale, domiciliat în comuna T. B., sat M. B. nr. 218, județul Bistrița-Năsăud, CNP 1., la următoarele pedepse:
2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii silvice de tăiere fără drept de arbori din pădurea proprietatea statului, prev. de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea 46/2008, cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a C.penal și art. 76 lit. c C.penal;
3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii silvice de sustragere de arbori din pădurea proprietatea statului, prev. de art. 110 alin. 1 lit. d din Legea 46/2008, cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a C.penal și art. 76 lit. c C.penal.
S-a constatat că faptele deduse judecății au fost comise în concurs real, prev. de art. 33 lit. a C.penal, atât între ele, cât și cu infracțiunea silvică pentru care a fost condamnat prin S.P. nr. 341/2010 a Judecătoriei Bistrița. În temeiul art. 85 C.penal s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare la care a fost condamnat inculpatul pentru comiterea infracțiunii silvice prev. de art. 110 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a și c din Legea nr. 46/2008, aplicată prin S.P. nr.
341/2010 a Judecătoriei Bistrița.
În baza art. 36 alin. 2 C.penal rap. la art. 34 lit. b C.penal a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare (SP nr. 341/2010) cu cele 2 pedepse de 2 ani și respectiv de 3 ani închisoare aplicate pentru faptele deduse judecății, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai mare, aceea de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 C.penal i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.penal pentru toată durata executării pedepsei.
Conform art. 86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului
Niculiță și implicit a pedepselor accesorii, potrivit art. 71 al. 5 C.penal, stabilind un termen de încercare de 5 ani, pe durata căruia acesta urmează a se supune următoarelor măsuri de supraveghere:
să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, potrivit programului care i se va întocmi;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 Codul
Penal.
În baza art. 14 și 346 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul să plătească, în favoarea părții civile P. comunei T. Bîrgăului suma de 4.277,10 lei cu titlu de despăgubiri civile.
S-a constatat că atelajul și fierăstrăul mecanic utilizate de inculpat la comiterea infracțiunilor sunt proprietatea tatălui acestuia.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 400 lei cu titlu cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:
În data de_, inculpatul R. Niculiță s-a deplasat cu o căruța trasă de doi cai - proprietatea tatălui său, în pădurea administrată de O.S. Tihuța-Colibița, în locul numit "Răzăloaia", de pe raza localității M. Bîrgăului, în pădurea aparținând comunei T. Bîrgăului, de unde a tăiat de pe picior și a sustras doi arbori, specia paltin, arbori ce aveau diametrele la cioate de 78 cm și respectiv 73 cm.
Cei doi arbori au fost secționați de către inculpat în șase bușteni de lungimi diferite, cu ajutorul unei drujbe. Ulterior, inculpatul a încărcat materialul lemnos în atelaj, după care a plecat spre domiciliul din localitatea
M. Bîrgăului.
În timpul deplasării, pe DN 17, în apropierea pădurii aparținând com.
T. Bîrgăului, inculpatul a fost identificat de către pădurarul Condrea Simion, ce avea în supraveghere Cantonul 6 "Lăzăroaia". La apariția pădurarului, inculpatul a părăsit DN 17 și a virat pe o străduță laterală, încercând să scape de controlul la care urma să fie supus. Cum strada pe care intrase era înfundată, inculpatul R. Niculiță a oprit ștraiful încărcat cu materialul lemnos, fiind ajuns de către autoturismul condus de către pădurar. Inculpatul a recunoscut că a tăiat arborii din locul "Lăzăroaia de Sub Stâncă", fără forme legale, astfel că pădurarul și-a anunțat telefonic șefii, precum și un echipaj de jandarmi.
Până la sosire acestora la fața locului, inculpatul a descărcat materialul lemnos din atelaj și a plecat către domiciliu.
Ulterior, s-a procedat la măsurarea buștenilor lăsați de către inculpat în locul în care a fost prins de către pădurar, sens în care s-a încheiat un proces-verbal de constatare a infracțiunii silvice nr. 1A/2010, iar materialul lemnos a fost confiscat și predat în custodia pădurarului Condrea Simion.
În procesul-verbal de confiscare a fost trecută cantitatea de material lemnos confiscat: 2,657 mc, dimensiunile celor șase bușteni de esență paltin fiind de 2m/0,44cm; 5m/0,48cm, 4m/0,38cm, 2,5m/0,42cm, 6m/0,30cm, 2,5m/0,34cm.
Conform fișei de calcul nr.379/_, aferentă procesului-verbal de constatare a infracțiunii silvice, valoarea celor doi arbori sustrași de către inculpat este de 4505,9 lei, iar valoarea materialului lemnos confiscat a fost de 228,8 lei, prejudiciul nerecuperat fiind de 4277,1 lei fără TVA.
La data constatării infracțiunilor, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă era de 86 lei, limita infracțională fiind de 430 lei.
În prezenta cauză, a fost efectuată o verificare a cioatelor la fața locului, în data de 0_, inculpatul refuzând să participe, sens în care s-a încheiat un proces-verbal în prezența martorului asistent Cobuț I., ocazie cu care au fost identificate și fotografiate cele două cioate provenite din tăierea arborilor de esență paltin, cu dimensiunile de 78 cm și 73 cm,
În data de_, a fost efectuată o nouă cercetare la fața locului, fiindu-i solicitat inculpatului să indice locul din care a tăiat cei doi arbori. Acesta a susținut că locul din care proveneau arborii este proprietatea
tatălui, astfel că a condus organele de poliție și pe cele silvice în alt loc decât cel din care proveneau arborii paltin tăiați în data de_, indicând două cioate care aveau diametrele de 34 cm și 44 cm, iar una dintre acestea se afla în stare de putrefacție. Cu această ocazie a fost încheiat un proces- verbal în prezența martorilor asistenți Scarlat Paul și Spânu V. Petru (f.17-22).
Prin adresa nr. 4346/_, Ocolul Silvic Tihuța Colibița. a comunicat că cei șase bușteni în cantitate de 2,657 mc confiscați de la inculpatul R. Niculiță au provenit din tăierea celor doi arbori paltin, aspect verificat în teren, a doua zi după săvârșirea faptei (f.25).
În prezenta cauză a fost verificată și susținerea inculpatului cum că pădurea din care a tăiat cei doi arbori aparține tatălui său, astfel că s-a dispus efectuarea unei adrese către P. Com. T. Bîrgăului pentru
lămurirea acestui aspect.
Prin adresa nr.338/_, P. com. T. Bîrgăului a comunicat că suprafața de pădure situată în locul numit "Răzăloaia", UPI, Tihuța, u.a.607B, situată pe raza localității M. Bîrgăului este proprietatea C.
T. Bîrgăului, iar locul numit "Făget" se identifică cu locul numit
"Răzăloaia". De asemenea, s-a comunicat că inculpatul figurează cu pădure în locul numit "Răzăloaia", dar în U.P.II, u.a. 30 și u.a.27/A (f.28-33).
La dosarul cauzei a fost depusă o schița a pădurilor din cadrul Ocolului Silvic Tihuța Colibița, constatându-se că pădurea proprietatea inculpatului se situează în amonte de cea aparținând Primăriei T. Bîrgăului, aspect constatat și cu ocazia cercetării la fața locului din data de_ (f.35).
Pe parcursul cercetărilor, Comuna T. Bîrgăului - prin primar V. Dologa a comunicat că se constituie parte civilă în cauză față de numitul R. Niculiță, întrucât prejudiciul în sumă de 4277,1 lei nu a fost achitat de către inculpat (adresa nr. 1807/_ -f.23 din dosar).
Fiind audiat, inculpatul R. Niculiță a recunoscut comiterea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, dar nu și pe cea de furt de arbori, motivând că pădurea din care au provenit arborii aparține tatălui său, aspect contrazis însă de materialul probator administrat în cauză.
În primul rând este vorba de chiar declarațiile date de acesta în fața organelor de cercetare penală.
Astfel, în declarația olografă din data de_, inculpatul a relatat că
"în data de_ m-am deplasat în pădurea proprietatea Primăriei T. B.
, în locul numit Făget de pe raza localității M. B., în cantonul administrat de pădurarul Condrea Simion. Ajuns aici, am tăiat de pe picior, fără a fi marcați și în stare verde, un număr de 2 arbori de esență paltin de munte cu intenția de a-i valorifica la o instalație de debitat fapte pe care le recunosc și le regret";.
Aceeași stare de fapt a fost consemnată și pe declarația de învinuit din data de_ .
Ulterior, audiat fiind de procuror, inculpatul a recunoscut doar comiterea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, negând-o pe cea de sustragere a materialului lemnos. Acesta a încercat să acrediteze ideea că cei doi arbori i-ar fi tăiat din pădurea proprietatea tatălui său, situată în ridul
"Răzăloaia";.
Aceste susțineri sunt însă infirmate de întreg materialul probatoriu administrat în ambele faze ale procesului penal.
Martorul Condrea Simion - pădurar, declară că după ce l-a depistat pe inculpat cu materialul lemnos în atelaj, a aflat de la acesta că lemnul provine din pădurea situată în ridul Lăzăroaia de sub stâncă. La solicitarea pădurarului, inculpatul a refuzat să-l însoțească pe acesta la locul comiterii faptelor. Martorul arată că "după spusele învinuitului și după urmele lăsate, m-am deplasat în teren și am identificat cioatele exact în pădurea Lăzăroaia ….. îmi aduc aminte că cioatele erau de dimensiuni foarte mari …… lângă cioată am identificat bușteni ce proveneau de la baza arborilor și de la vârful acestora. Aceștia reprezentau curburi și nu puteau fi valorificați ca și cherestea. Întrucât nu prezentau interes, învinuitul le-a lăsat lângă cioată ….. dimensiunile din căruță corespundeau cu dimensiunile buștenilor lăsați la cioată și cu dimensiunea cioatei.";
Raportat la susținerile inculpatului referitoare la faptul că arborii ar fi fost tăiați din pădurea tatălui său, martorul Condrea Simion declară:
"Efectuarea cercetării la fața locului, când am fost însoțiți și de către învinuit, acesta ne-a condus în afara fondului forestier, pe proprietatea lui și nicidecum în locul de unde a tăiat cei 2 arbori, intenționat pentru a nu fi tras la răspundere. Aici ne-a indicat o cioată la vreo doi metri înălțime, care să fi avut o vechime de vreo 2 ani, însă cu dimensiuni de 30 cm în diametru și o cioată putredă, veche de vreo 10 ani. În nici un caz acestea nu erau cioatele provenite din tăierea celor doi paltini";.
Audiat și în fața instanței de judecată, acest martor a susținut cele declarate la urmărire penală, în plus mai precizând și faptul că diametrele cioatelor indicate de inculpat și aflate pe terenul tatălui său, "nu corespundeau cu cele ale buștenilor din căruță ….. cioatele din pădurea
inculpatului nu erau proaspete, lemnul fiind tăiat în urmă cu aprox. 2-3 ani
….. Pot spune cu certitudine că buștenii găsiți în căruța inculpatului nu proveneau de la cioatele găsite pe terenul acestuia";.
Nu în ultimul rând, acest martor a mai declarat că "în momentul în care l-am descoperit inițial pe inculpat transportând material lemnos, acesta a recunoscut locul de unde a tăiat, astfel eu reușind să identific mai ușor cioatele"; (123-124).
Una alt martor audiat a fost numitul Rînziș Niculiță - tehnician silvic, care a declarat că în momentul în care l-a depistat pe inculpat cu materialul lemnos în atelaj, "acesta ne-a declarat că acest material lemnos provine din cantonul pădurarului Condrea Simion, din tăierea a 2 palotini de munte"; (f.48).
În faza de cercetare judecătorească, martorul și-a menținut declarațiile date în faza de urmărire penală și a declarat că s-a deplasat împreună cu pădurarul Condrea Simion în locul în care s-au comis infracțiunile, "am identificat cioatele, le-am măsurat și am constatat că diametrele corespundeau. Arăt că și alte criterii de identificare (inima neagră, inelele anuale, forma acestora) corespundeau la cioată cu bușteanul……La locul cioatelor am constatat urme de tăiere proaspătă, precum și urme de târâre a materialului lemnos de la cioate până la o cale de acces."; (f.125).
Același martor a mai arătat că pădurarul Condrea i-a spus că inițial inculpatul a recunoscut că a tăiat arborii din cantonul 6 Lăzăroaia u.a. 607, din pădurea proprietatea comunei T. B. .
Declarațiile celor doi martori sunt confirmate și de ceilalți martori audiați în ambele faze ale procesului penal:
Martorul Vlad L.: "Pădurarul mi-a spus că a știut că arborii provin din cantonul lui din locul numit Lăzăroaia și, ducându-se pe urmele
ștraifului și a lemnului tractat, a ajuns până la cioate …. dimensiunile cioatelor corespundeau cu cele ale buștenilor găsiți";.
Martorul Cobuț I.: "Locul în care au fost identificate cioatele se află în proprietatea comunei";.
Martorul N. V. B.: "Inculpatul a discutat cu pădurarul, căruia i- a spus că materialul lemnos provine din tăierea arborilor din cantonul pădurarului și că nu avea aprobare pentru aceasta";.
Se poate astfel constata că din întreg materialul probatoriu administrat în cauză reiese fără nici un dubiu că cei doi arbori au fost tăiați fără drept și sustrași de inculpat din pădurea proprietatea Primăriei T. B. și nicidecum din pădurea tatălui său.
Nu se neagă faptul că și părinții inculpatului dețin o suprafață împădurită în zona respectivă, învecinată chiar cu pădurea primăriei, însă, așa cum s-a probat, cei doi arbori nu au fost tăiați din pădurea tatălui, ci din cea comunală.
Verificându-se la fața locului cioatele indicate de inculpat, s-a constatat că arborii în urma cărora au rămas acele cioate au fost tăiați în urmă cu mai mulți ani, iar dimensiunile acestora erau inferioare celor găsite asupra inculpatului.
Mai mult decât atât, arborii din atelaj erau verzi, iar cioatele din pădurea tatălui inculpatului erau deja în stare de putrefacție.
Față de cele precizate și probate, instanța a constatat că inculpatul R. Niculiță se face vinovat de comiterea celor două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.
Faptele inculpatului R. Niculiță de a tăia și sustrage din pădurea proprietatea statului arbori, fără a avea aprobare în acest sens, prezintă gradul de pericol al unei infracțiuni, sens în care s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1001 din 7 iulie 2009 (publicată în M.Of. nr. 547 din 6 august 2009).
Pentru dovedirea activității infracționale a inculpatului au fost administrate în faza de urmărire penală următoarele mijloacele de probă: Procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice; Adresa privind sesizarea din oficiu a Ocolului Silvic Tihuța Colibița; Proces-verbal de confiscare a materialului lemnos; Procesele-verbale de verificare a cioatelor la fața locului cu planșele foto aferente; Adresele emise de P. T. Bîrgăului; Adresa emisă de către O.S. Tihuța Colibița; Nota de calcul privind valoarea pagubei; Declarațiile inculpatului R. Niculiță; Declarațiile martorilor Condrea Simion; Rînziș Iacob; Vlad L. ; R. Niculiță sn.; N. V. B. ; Cobuț I. ;
În drept, fapta inculpatului R. Niculiță de a tăia fără drept un număr de 4 arbori specia paltin din pădurea aparținând Primăriei comunei T. B.
, cauzând un prejudiciu în valoare de 4.277,10 lei, ce depășește de 50 ori valoarea unui metru cub de masă lemnoasă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii silvice de tăiere ilegală de arbori, prev. de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea 46/2008, cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a C.penal și art. 76 lit. c C.penal, pentru care instanța l-a condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
Fapta aceluiași inculpat de a-și însuși, fără drept, în data de_ din proprietatea statului, un număr de 2 arbori specia paltin, cauzând o pagubă a cărei valoare depășește de 50 ori prețul unui metru cub de masă lemnoasă, întrunește elementele constitutive a infracțiunilor de furt de arbori, prev. de art. 110 alin. 1 lit. d din Legea 46/2008, cu aplic. art. 74
alin. 1 lit. a C.penal și art. 76 lit. c C.penal, pentru care instanța l-a condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.penal, respectiv: pericolul social concret al faptelor, persoana inculpatului, limitele speciale prevăzute de lege pentru faptele comise, atitudinea adoptată de inculpat,
S-a constatat că faptele deduse judecății au fost comisă în concurs real, prev. de art. 33 lit. a C.penal, atât între ele, cât și cu infracțiunea silvică pentru care a fost condamnat prin S.P. nr. 341/2010 a Judecătoriei Bistrița. În temeiul art. 85 C.penal instanța a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare la care a fost condamnat inculpatul pentru comiterea infracțiunii silvice prev. de art. 110 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a și c din Legea nr. 46/2008, aplicată prin S.P. nr.
341/2010 a Judecătoriei Bistrița.
În baza art. 36 alin. 2 C.penal rap. la art. 34 lit. b C.penal a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare (SP nr. 341/2010) cu cele 2 pedepse de 2 ani și respectiv de 3 ani închisoare aplicate pentru faptele deduse judecății, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai mare de 3 ani închisoare.
Conform art. 86/1 Cod penal, instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului
Niculiță și implicit a pedepselor accesorii, potrivit art. 71 al. 5 C.penal, stabilind un termen de încercare de 5 ani, pe durata căruia acesta urmează a se supune următoarelor măsuri de supraveghere:
să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, potrivit programului care i se va întocmi;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
Instanța i-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 864 C.penal.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în ceea ce privește pedeapsa aplicată și natura infracțiunii, persoana infractorului și convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.
Instanța a apreciat că, față de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, de ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, se impune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c C.penal.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 71 C.penal s-a dispus ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării de către inculpat a drepturilor prevăzute de art. art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c C.penal, pe perioada executării pedepsei.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.penal instanța a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b C.penal pe durata termenului de încercare.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, potrivit disp. art.14 alin.3 C.proc.pen., repararea pagubei s-a făcut potrivit legii civile, texte care trebuie coroborate cu dispozițiile Codului civil., care prevăd că cel ce
formulează o pretenție în fața instanței trebuie să o dovedească. Totodată instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 1.357 C.civil, conform cărora cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, iar potrivit art. 1.385 C.civil, prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Față de probatoriul administrat, instanța a apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită, prejudiciul material produs părții civile, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăția inculpatului R. Niculiță.
Astfel instanța, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prev. de Codul civil, având în vedere importanța valorii sociale ocrotită de legea penală căreia i s-a adus atingere prin faptele inculpatului, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă și, în baza art. 14 și 346 C.pr.penală, l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile P. C. T.
B., suma de 4.277,10 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Totodată, având în vedere că atelajul și fierăstrăul mecanic utilizate de inculpat la comiterea infracțiunilor sunt proprietatea tatălui acestuia, instanța a constatat că în speță nu se pot aplica disp. art. 118 alin. 1 lit. b C.penal, care prevăd că se confiscă bunurile folosite la săvârșirea unei infracțiuni doar dacă sunt ale infractorului sau dacă aparțin altei persoane, cu condiția ca acestea să fi cunoscut scopul folosirii lor.
Ori, din declarația tatălui inculpatului, respectiv R. Niculiță sen., reiese faptul că atelajul cu care fiul său a transportat materialul lemnos îi aparține și că i l-a împrumutat acestuia în data de_, dar nu a cunoscut motivul împrumutului.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 400 lei cu titlu cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul R. Niculiță, prin apărătorul său, solicitând casarea sentinței penale pronunțate în cauză și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în scopul clarificării cadrului procesual și a citării în calitate de parte civilă a persoanei care are această calitate în cauză. În subsidiar, inculpatul, prin apărătorul său, a solicitat suplimentarea probatoriului administrat în cauză, în sensul încuviințării efectuării unei expertize tehnice specialitatea silvicultură, șui ulterior procedând la rejudecare să dispună achitarea cu privire la săvârșirea infracțiunii de furt de arbori prevăzută de art. 110 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, soluție fundamentată pe dispozițiile art. 10 lit. c C.pr.pen. Inculpatul a mai solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei de tăiere ilegală de arbori prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, în încadrarea ce va rezulta din concluziile raportului de expertiză silvică, precum și reindividualizarea pedepsei aplicate și a modalității de executare a acesteia.
Recursul declarat în cauză de inculpat este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului R. Niculiță pentru comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. d, respectiv, art. 110 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, reținându-se că, în data de_ acesta a tăiat din pădurea proprietatea statului doi arbori specia "paltin";, cauzând o pagubă a cărei valoare depășește de 50 de ori prețul unui metru cub de masă lemnoasă.
Probele administrate în cauză au relevat faptul că în data de_ inculpatul s-a deplasat în locul numit "Răzăloaia"; pe raza localității M.
B., și a tăiat de pe picior doi arbori specia "paltin";, pe care i-a secționat în șase bușteni și i-a încărcat în atelaj deplasându-se la domiciliu. În timpul deplasării spre domiciliu, inculpatul a fost identificat de către martorul Condrea Simion, care, în calitate de pădurar, avea în supraveghere Cantonul 6 Răzăloaia. Inculpatul a încercat să scape de controlul la care urma să fie supus și a virat pe o străduță laterală, însă fiind ajuns de către autoturismul condus de pădurar, acesta a recunoscut că a tăiat arborii în locul "Răzăloaia de sub stâncă";.
La data de 0_ s-a dispus efectuarea unei verificări a cioatelor la fața locului, în prezența martorului asistent Cobuț I., verificare la care inculpatul a refuzat să participe, împrejurare în care au fost identificate și fotografiate cele două cioate provenite din tăierea arborilor de dimensiunile 78 cm și 73 cm.
În data de_ s-a efectuat o nouă cercetare la fața locului, împrejurare în care inculpatul a susținut că locul din care proveneau arborii este proprietatea tatălui său, conducând organele de poliție și pe cele silvice în alt loc decât cel din care proveneau arbori tăiați în data de_ și
indicând două cioate care aveau diametru de 34 cm, respectiv 44 cm.
Prin adresa nr. 338/2011 P. comunei T. B. a comunicat împrejurarea că suprafața de pădure situată în locul numit "Răzăloaia"; este proprietatea comunei T. B., iar locul numit "Făget"; se identifică cu locul numit "Răzăloaia";, precizându-se că inculpatul figurează cu pădure în locul "Răzăloaia";, în U.P. II, u.a. 30, u.a. 27/a.
Susținerile inculpatului, potrivit cărora a tăiat arborii din pădurea proprietatea sa, sunt infirmate de depozițiile martorului Condrea Simion, și Rânziș Niculiță, care au declarat, pe de o parte, că inculpatul a declarat imediat după comiterea faptei că materialul lemnos provine din cantonul pădurarului Condrea Simion, iar pe de altă parte, cercetarea efectuată la fața locului a relevat faptul că la locul unde au fost identificate cele două cioate s-au constatat urme de tăiere proaspătă, precum și urme de tăiere a materialului lemnos până la calea de acces. Mai mult, cercetarea la fața locului efectuată în prezența inculpatului s-a făcut, astfel cum rezultă din
depoziția martorului Condrea Simion, în afara fondului forestier și nu la locul unde au fost tăiați cei doi arbori, fiind indicate două cioate cu dimensiuni mai mici, una cu o vechime de aproximativ doi ani, iar cealaltă cu o vechime de aproximativ 10 ani, și în niciun caz acestea nu puteau fi cioatele provenite din tăierea celor doi paltini.
Instanța de fond a reținut în mod corect vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii celor două infracțiuni pentru care acesta a fost trimis în judecată, astfel că solicitarea inculpatului de a se dispune achitarea sa fundamentată pe prevederile art. 10 lit. c C.pr.pen., este neîntemeiată. Mai mult, s-a apreciat că, raportat la întregul material probator administrat în cauză, solicitarea inculpatului de efectuare a unei expertize tehnice, specialitatea silvicultură, nu este utilă și pertinentă în cauză.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului de trimitere a cauzei spre rejudecare în vederea stabilirii cadrului procesual, Curtea reține următoarele:
Pe parcursul cercetărilor în cursul urmăririi penale comuna T. B.
, prin P., V. Doioga, s-a constituit parte civilă în cauză față de inculpat, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 4.277,1 lei. Pe parcursul
judecății la instanța de fond s-a dispus citarea, în calitate de parte civilă, a Primăriei comunei T. B., iar prin hotărârea pronunțată a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile în favoarea Primăriei comunei
T. B. .
Solicitarea inculpatului de a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea citării comunei T. B. și nu a Primăriei comunei
T. B. este neîntemeiată, aspectele invocate de acesta în motivele de recurs neconstituind caz de casare cu trimitere spre rejudecare.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că soluția pronunțată este legală și temeinică sub toate aspectele, astfel că, având în vedere și prevederile art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.pen., recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.pr.pen. se va stabili onorariu avocațial și va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. NICULIȚĂ, fiul lui Niculiță și M., născ. la 2 iulie 1989 împotriva sentinței penale nr. 411 din 11 martie 2013 a Judecătoriei Bistrița.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat B. Maxim.
Obligă pe recurentul R. Niculiță să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6 iunie 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
M. B. | A. | D. | L. | M. | R. |
GREFIER
L. A. S.
Red.MB/dact.MS 2 ex./_
Jud.fond: A.C.S.
| ← Decizia penală nr. 1414/2013. Infractiuni la regimul silvic... | Decizia penală nr. 1098/2013. Infractiuni la regimul silvic... → |
|---|
