Decizia penală nr. 1633/2013. Infractiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ *
DECIZIA PENALĂ NR.1633/R/2013
Ședința publică din 3 decembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : L. | H. | , judecător |
JUDECĂTORI | : I. | M. | |
: V. | V. | A. | |
G.: L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR -
SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de către Parchetul de pe lângă J. ecătoria V. de Sus, împotriva sentinței penale nr. 92/_ a Judecătoriei V. de Sus, pronunțată în dosar nr._ *, privind pe inculpații P. V. și P. D., trimiși în judecată prin rechizitoriul din_ întocmit în dosarul 389/P/2010, pentru săvârșirea infracțiunilor silvice prev. și ped. de art.. 108 al. 1 lit.. *a*, al. 2 lit.. *a și c* din Legea 46/2008 cu aplicarea art.. 37 lit.. *a* c.pen. în ceea ce-l privește pe primul și prev. și ped. de art.. 108 al. 1 lit.. *a*, al. 2 lit.. *a și c* din Legea 46/2008 în ceea ce-l privește pe al doilea.
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 noiembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 92 pronunțată la data de 11 martie 2013 de J. ecătoria V. de Sus, s-a dispus condamnarea inculpatului P. D., fiul lui D. și Ana, născut la_ în V. de Sus, județul Maramureș, CNP 1.
, cetățean român, studii 8 clase, pensionar, căsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în V. de Sus, str. R., nr. 163, județul Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii silvice prev. și ped. de art. 108 alin 1 lit. *a* din Legea 46/2008 prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea silvică prev. de art. 108 alin 1 lit. *a*, al 2 lit. *a* și *c* din Legea 46/2008, la 1000 lei (unamielei) amendă.
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 631C.pen.
II. În baza art. 11 pct. 2 lit. *a* rap. la art. 10 alin 1 lit. *c* C.pr.pen, s-a dispus achitarea inculpatului P. V., fiul lui D. și M., născut la_ în V. de Sus, jud. Maramureș, CNP 1., studii 10 clase, de ocupație muncitor forestier, căsătorit, cu 2 copii minori, cu antecedente penale, domiciliat în V. de Sus, str. R., nr. 163 B, județul Maramureș, de sub
învinuirea săvârșirii infracțiunii silvice prev. și ped. de art. 108 alin 1 lit. *a*, alin 2 lit. *a* și *c* din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. *a* C.pen.
S-a constatat că prejudiciul cauzat părții civile A. C. V. de Sus-V. de Mijloc a fost integral recuperat.
În baza art. 191 alin 1 și 2 C.pr.pen, a fost obligat inculpatul P. D. să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare proporționale cu măsura în care le-a provocat, iar în baza art. 192 alin 3 C.pr.pen, cheltuielile judiciare avansate de stat pentru inculpatul P. V., au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul din_ întocmit în dosarul 389/P/2010 și înregistrat inițial la instanță sub nr._, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a trimis în judecată pe inculpații P. V. și P. D., cu datele personale individualizate în dispozitivul sentinței, pentru săvârșirea infracțiunilor silvice prev. și ped. de art. 108 al. 1 lit. *a*, al. 2 lit.. *a și c* din Legea 46/2008 cu aplicarea art.. 37 lit. *a* c.pen. în ceea ce-l privește pe primul și prev. și ped. de art.. 108 al. 1 lit. *a*, al. 2 lit.. *a și c* din Legea 46/2008 în ceea ce-l privește pe al doilea.
S-a reținut că inculpatul P. V. a tăiat fără drept în noaptea de 8/_, 6 arbori din pădurea Asociației Composesorale V. de Sus în valoare de 1646,29 lei iar inculpatul P. D. a tăiat fără drept în noaptea respectivă 4 arbori din pădurea aceleiași asociații în valoare de 1109.14 lei.
Pentru a se concluziona astfel, s-a arătat că în data de_ o echipă de control formată din 3 lucrători ai Poliției de Frontieră, N. Sorin Călin - sef de ocol și Tomoiagă G. - pădurar, aceștia din urmă din cadrul Ocolului Silvic Composesoral V. de Sus au identificat în locul numit *Valea Greabănului* 2 tafuri care transportau arbori tăiați din pădure. Unul era condus de inculpatul
P. D. și avea 6 arbori de rășinoase legați și unul era condus de inculpatul P. V. care transporta 4 arbori. Inculpații nu dețineau acte și s-a constatat urmare a cercetărilor că arborii au fost tăiați din locul numit
*Novicior* aparținând Composesoratului. S-a dispus ca cei 10 arbori să rămână în locul respectiv, în scopul valorificării de către Ocolul Silvic. După aproximativ 2 săptămâni s-a constatat că materialul lemnos nu se mai afla în acel loc neavându-se dovezi că inculpații le-ar fi transportat la domiciliu.
În cauză s-a constituit parte civilă A. C. V. de Sus cu suma de 2755,43 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului.
Fiind audiat, inculpatul P. D. a recunoscut că a *sustras* un nr. de 10 arbori tăiați din pădurea composesoratului fiindu-i necesari pentru reparația casei. A arătat că este membru composesor, iar printre arbori se aflau și doborâturi de vânt.
Inculpatul P. V. a declarat că nu a tăiat nici un arbore, coinculpatul P. D. ocupându-se de acest lucru.
Prejudiciul a fost achitat integral.
Prin sentința penală nr. 8/_ inculpatul P. V. a fost condamnat la 6 luni închisoare.
În baza art.. 83 c.pen. s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală 168/_ și executarea de către inculpat a pedepsei cumulate de 1 an și 6 luni închisoare cu toate consecințele prev. de art.. 71 și 64 lit.. a-c cod penal.
Inculpatul P. D. a fost condamnat la 1000 lei amendă.
Prin Decizia penală nr. 565/R/_ a Curții de Apel C., hotărârea a fost casată în întregime și s-a dispus rejudecarea de către instanța de fond.
S-a reținut în considerente, în primul rând, nemotivarea hotărârii pronunțate sub aspectul laturii penale. În al doilea rând s-a arătat că instanța nu s-a pronunțat asupra cererii de schimbare a încadrării juridice în sensul înlăturării agravantei comiterii faptei de două sau mai multe persoane împreună, cerere formulată de inculpatul P. D. și care nu a fost pusă
în discuție.
În rejudecare cauza a fost înregistrată sub nr._ *.
Inculpații prin apărător au apreciat că nu se mai impune readministrarea probelor întrucât instanța de recurs nu a constatat nulitatea cercetării judecătorești ci doar nulitatea hotărârii care nu a fost motivată, urmând a se dezbate doar pe fond cauza.
Instanța a dispus reluarea judecății de la primul termen de judecată.
S-a avut în vedere că hotărârea a fost casată * în întregime* și s-a dispus
*rejudecarea* de către instanța de fond, printre alte considerente, reținându-se și că s-au încălcat reguli de bază ale procesului penal.
Inculpații nu s-au prevalat de dispozițiile art. 320 ind. 1 c.pr.pen. și nu au solicitat în cadrul chestiunilor prealabile cercetării judecătorești schimbarea încadrării juridice a faptelor.
Fiind audiați și-au menținut aceeași poziție. Astfel, Inculpatul P. D. a recunoscut că s-a deplasat în locul numit *Novicior* în pădurea Composesoratului de unde a tăiat arbori în dimineața de_ . A susținut însă că a tăiat lemn uscat de pe jos și doborâturi de vânt și că a considerat că are dreptul să facă acest lucru, fiind membru composesor. La coborâre s-a împotmolit. cu TAF-ul în zona *Greabăn* și l-a chemat telefonic pe fiul său, inculpatul P. V. în ajutor. Acesta a venit cu alt TAF a luat o part.e din lemne și astfel au fost depistați de organele de control. Inculpatul P. V. a confirmat versiunea tatălui său.
Nu au propus probe în apărare.
Prin apărător ales, au solicitat la dezbaterea pe fond a cauzei, achitarea în temeiul art.. 10 al. 1 lit.. *c* c.pr.pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul P.
V. și ca o consecință, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.. 108 al. 1 lit.. *a*, al. 2 lit.. *a si c* din Legea 46/2008, în infracțiunea prev. de art.. 108 al. 1 lit.. *a* din Legea 46/2008 și aplicarea unei pedepse cu amenda, în ceea ce-l privește pe inculpatul P. D. .
Analizând probele administrate în dosarul cauzei instanța a reținut următoarele:
În dimineața de 9 octombrie 2009, între orele 5,00 și 6,00, inculpatul P.
D. s-a deplasat cu TAF-ul proprietatea sa, împreună cu martorii H. V., Guteniuc V. -N. și Gaiță Constantin în cantonul *Novicior* din zona
*Greabăn*, unde deține teren cu vegetație forestieră A. C. V. de Sus și are înființat Ocolul Silvic privat.
Inculpatul, este membru composesor și având nevoie de material lemnos în gospodărie, a considerat că are dreptul, fără aprobări legale, să-și aducă arbori din doborâturi de vânt sau uscături. Este de menționat că martorii aveau reprezentarea că tăierea este legală, astfel fiind asigurați de inculpat.
La fața locului au ajuns când se lumina de ziuă. Inculpatul P. D., având o drujbă asupra sa a tăiat arbori iar martorii le-au curățat de crengi și i- au legat după TAF. În Valea Greabănului, la întoarcere, inculpatul s-a împotmolit. cu TAF-ul, nemaiputând înainta. În acest context, l-a sunat pe fiul său, inculpatul P. V. să vină cu celălalt TAF, să-l ajute. Acesta din urmă inculpat, s-a deplasat în locul respectiv, împreună cu martorii, a dezlegat
arborii, a scos TAF-ul tatălui său, după care a legat 6 arbori de TAF-ul său și 4 arbori de cel al tatălui .
În momentul în care au intenționat să plece înspre domiciliu, au fost surprinși de către o echipă de control formată din martorii N. Sorin-Călin-Sef Ocol Silvic Composesoral, Tomoiagă G. -pădurar, având în gestiune cantonul respectiv și trei lucrători al poliției de frontieră. Materialul lemnos a rămas la fața locului și toate actele de constatare au fost încheiate în sensul că
inculpații ar fi tăiat numărul de arbori găsiți legați de TAF-ul fiecăruia, fără a se ține cont de cele declarate de ei la momentul respectiv. Inculpații au semnat procesele verbale, neavând cum să nege sau să nu recunoască că au fost depistați transportând fiecare arbori legați de Taf-uri.
Probele atestă însă că doar inculpatul P. D. a tăiat arbori după cum a și recunoscut.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA VIȘEU DE SUS solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună condamnarea inculpatului P. V. pentru săvârșirea infracțiunii silvice prev. de art. 108 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală în ce privește achitarea inculpatului, probele administrate în cauză fiind greșit apreciate și că faptele au fost săvârșite în versiunea stabilită de probele administrate în faza de urmărire penală.
S-a mai arătat că în lipsa unei justificări reale în legătură cu schimbarea declarațiilor inculpaților și martorilor era necesar ca instanța de judecată să nu dea eficiență apărărilor formulate în faza de judecată.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpatului
P. V. fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
Principiul liberei aprecieri a probelor lasă instanței de judecată posibilitatea stabilirii concludentei tuturor probelor, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, iar principiul aflării adevărului impune instanței de judecată să dea valoare acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprimă adevărul.
Mai mult, în aplicarea art. 6 parag. 3 lit. d din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, C.E.D.O. a statuat în mai multe rânduri că toate mijloacele de probă aduse împotriva acuzatului trebuie să fie administrate și în prezența sa și în ședință publică, în vederea unei dezbateri contradictorii.
Or, în cauză nu există probe certe din care să rezulte că inculpatul P.
V. a participat la tăierea arborilor, infracțiunea silvică fiind comisă de inculpatul P. D. .
Astfel, toți martorii audiați în fața instanței, în cele două cicluri procesuale au negat că inculpatul P. V. ar fi participat la tăierea arborilor.
Mai mult, reprezentanții Composesoratului V. de Sus (șeful de ocol N. Sorin-Călin și pădurarul Tomoiagă G. ) care au participat la constatarea faptei au declarat că i-au surprins pe inculpați în timp ce transportau material lemnos și că inculpatul P. V. nu a fost surprins tăind arbori și nu a recunoscut niciodată tăierea acestora.
Este de reținut, așa cum rezultă din procesul-verbal de constatare (f.11 dosar urmărire) și declarațiile reprezentanților poliției de frontieră și ai Composesoratului că inculpații au fost întrebați dacă dețin documente legale pentru materialul lemnos și despre locul de unde au fost tăiați arborii, fără a se
stabili efectiv care dintre inculpați a comis fapta, motiv care explică semnarea actului de către ambii inculpați.
Pe de altă parte, martorii H. V., Guteniuc V. -N. și Gaiță Constantin au declarat în fața instanței, în mod constant, că inculpatul P.
V. nu a participat la tăierea arborilor, că au mers în pădure cu P. D. cu care au comis fapta, inculpatul vizat în recursul parchetului ajutând doar la transportul materialului lemnos.
În mod legal și temeinic instanța de fond a reținut declarațiilor martorilor
H. V., Guteniuc V. -N. și Gaiță Constantin date în cele două cicluri procesuale din fața instanței, înlăturându-le pe cele date în cursul urmării penale.
Astfel, aceste mărturii se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de judecată.
Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că instanțele naționale pot să folosească declarațiile martorilor din cursul urmăririi penale atunci când condamnarea nu este întemeiată exclusiv sau de o manieră determinantă pe declarația martorului care a fost audiat în lipsa acuzatului.
Din cele arătate mai sus și din practica CEDO rezultă în mod indiscutabil că dacă un martor al acuzării susține în cursul urmăririi penale învinuirea, iar cu ocazia audierii sale în fața instanței, acesta își retractează mărturia și confirmă ca motivație neștiință de carte sau/și faptul că nu i s-a citat declarația, hotărârea de condamnare a acuzatului nu se poate baza numai pe declarațiile date în faza de urmărire penală, fiind nevoie să se asigure un echilibru între acuzare și apărare de natură a garanta că numai probe legale și loiale pot răsturna prezumția de nevinovăție a celui trimis în judecată.
Mai mult, în cauza Ali contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că depoziția unui martor făcută în ședință publică și sub jurământ trebuie să fie prioritară față de alte declarații făcute de același martor în cursul urmăririi penale având în vedere publicitatea, contradictorialitatea și respectareadreptul la apărare a inculpatului.
Curtea reține existența mai mult suspiciuni care justifică declarațiile martorilor și motivația acestora în sensul nemenținerii declarațiilor date în cursul urmăririi penale.
Astfel, actele premergătoare întocmite în cauză, confirmate de procesul- verbal de constatare, de declarațiile reprezentanților poliției de frontieră și ai composesoratului, la care au asistat martorii au vizat existența documentelor pentru lemn, respectiv sustragerea materialului lemnos, fără a pune accent pe cel vinovat de tăierea arborilor.
Apoi, un element de confuzie se poate explica și prin faptul că există o vinovăție stabilită fără dubiu în cauză în persoana inculpatului P. D. .
Pe de altă parte, declarațiile dactilografiate și semnate de martori și inculpați par a fi identice, aspect care coroborate cu nivelul de studii al inculpaților și martorilor, pe fondul inexistenței unor declarații scrise ale acestora și a afirmațiilor că declarațiile semnate nu le-au fost citite, ridică elemente de suspiciune în ce privește percepția, veridicitatea și credibilitatea acestor mărturii.
În fine, așa cum s-a arătat mai sus, declarațiile martorilor direcți date în cursul celor două cicluri procesuale în fața instanței de fond, din care rezultă că numai inculpatul P. D. a tăiat arborii se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.penală, Curtea va respinge recursul parchetului ca nefondat, stabilind, potrivit art. 192 pct. 3 C.pr.penală, rămânerea cheltuielilor judiciare în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA VIȘEU DE SUS împotriva sentinței penale nr. 92 din 11 martie 2013 a Judecătoriei V. de Sus.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 3 decembrie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
L. | H. I. | M. | V. | V. | A. |
G. ,
L. C.
Red.V.V.A./_ .
Dact.H.C./4 ex./_ .
J. .fond: M. S. .
| ← Decizia penală nr. 248/2013. Infractiuni la regimul silvic... | Decizia penală nr. 497/2013. Infractiuni la regimul silvic... → |
|---|
