Decizia penală nr. 1447/2013. Înșelăciune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1447/R/2013
Ședința publică din 4 noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. Ș., judecător
JUDECĂTORI: ANA C.
L. M.
G.: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRAISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul G. V. împotriva sentinței penale nr.318 din 6 iunie 2013 a Judecătoriei S. u Marmației, pronunțată în dosarul nr._, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de fals prev.de art.291 C.pen., cu aplic.art.37 lit.a C.pen., înșelăciune prev.de art.215 al.1 și 2 C.pen., cu aplicarea art.37 lit.a C.pen., cu aplic.art.33 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G. V., asistat de către apărător ales av.Vlasiu Remus Valer, din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind partea civilă C. J. de P. M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al inculpatului G. V.
, solicită efectuarea unei adrese către SC";Carpați";SA București, pentru a se comunica dacă în perioada pretinsă de inculpat, respectiv 1977-1995, acesta a fost încadrat al acestei societăți cu contract individual de muncă iar în caz afirmativ, când și în baza cărui text de lege i-a încetat contractul de muncă. Apreciază că această cerere este utilă cauzei, pentru a se lămuri pe deplin situația inculpatului care pretinde că a fost angajatul acestei societăți.
Față de cererea formulată, Curtea acordă cuvântul părților.
Reprezentantul M. ui P. , solicită respingerea cererii ca inutilă, întrucât în cauză s-au verificat aspectele arătate și s-a răspuns exact la întrebările instanței.
Astfel fiind, solicită a se respinge cererea în probațiune.
Curtea deliberând, apreciază că cererea formulată de către apărătorul ales al inculpatului G. V., este inutilă pentru justa soluționare a cauzei, având în vedere probele administrate până la acest moment al procesului penal.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului G. V. , solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza a se dispune achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen., apreciind că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura subiectivă, în condițiile în care, în momentul în care inculpatul recurent a folosit acele adeverințe pentru a solicita recunoașterea și stabilirea unei pensii, avea certitudinea că adeverințele sunt legale și pot produce efectele în sensul solicitat în cererea adresată Casei de P. .
În susținerea recursului arată că inculpatul a solicitat SC";Carpați";SA București, să i se comunice dovada faptului că în perioada 1977-1995 a fost angajat în cadrul acestei societăți, adeverința primită fiind ulterior folosită pentru obținerea unei pensii, inculpatul având certitudinea că aceste adeverințe sunt legale.
Apreciază că probele administrate în cauză nu sunt suficiente și pertinente în dovedirea intenției inculpatului de a induce în eroare partea civilă.
De asemenea, consideră că și condamnarea pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune s-a dispus în mod greșit.
În consecință, solicită admiterea recursului declarat de inculpat.
Reprezentantul M. ui P. , solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, apreciind că analiza probelor este corectă iar latura subiectivă este dovedită ca element constitutiv al infracțiunilor comise de inculpat.
Din perspectiva sa, nu se poate pune problema vreunei discuții legate de o eventuală eroare cu privire la situația prezentată, la baza acesteia fiind precizarea unor împrejurările care sunt necorespunzătoare adevărului, așa cum a reținut și prima instanță.
Apreciază că producerea de documente fără nici o bază reală, în condițiile existenței unor date aparent de emitere la mult timp după activitățile pretinse, conduce la concluzia că această situație a fost creată artificial de către inculpat în sensul de a beneficia de aceste sume ca efect al considerării calității sale de pensionar.
Prin urmare, solicită a se menține hotărârea atacată și a se respinge recursul ca fiind nefondat.
Inculpatul G. V., având ultimul cuvânt, solicită achitarea sa.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 318 din 6 iunie 2013 pronunțată în dosarulnr._ a Judecătoriei S. u-Marmației, în temeiul art. 345 alin. 2 din Codul de Procedură Penală a fost condamnat inculpatul G. V. , CNP 1., fiul lui V. și Ana, născut la data de_ în comuna O., județul M., căsătorit, pensionar, recidivist, cu domiciliul în comuna O. nr. 249, județul M., posesor al CI seria MM nr. 0. eliberată de SPCLEP S. u Marmației, la pedeapsa de trei luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 cod penal, cu aplicarea art. 37 litera a C.pen.
A fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de trei ani pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 cod penal, cu aplicarea art. 37 litera a cod penal.
În baza art. 33 și art. 34 litera b, au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta și s-a stabilit pedeapsa rezultantă de trei ani închisoare, în condițiile art. 57 și 71 alin. 2 cod penal.
S-a mențint liberarea condiționată, privind infracțiunea ce constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii, dispusă prin hotărârea penală nr. 1620 pronunțată de Judecătoria Gherla la data de_ .
În baza art.191 alin.1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata de cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 480 lei.
În baza art. 14 alin.3 Cod de procedură penală raportat la art. 346 alin.1 Cod de procedură penală, coroborat cu art. 998-999 Cod civil, s-a admis, acțiunea civilă promovată de partea civilă C. J. de P. M. cu sediul în localitatea B. M., str. A. Mureșan nr. 8, județ M. și a fost obligat
inculpatul să plătească părții civile suma de 19.425 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, cu acordarea dobânzii legale, până la plata integrală a prejudiciului.
În temeiul art. 348 cod procedură penală, s-a dispus desființarea integrală a carnetului de muncă seria MPS nr. 2. eliberat pe numele inculpatului precum și a adeverințelor nr. 1289 din_ și nr. 1291 din_ emise de SC TC Carpați SA.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din data de_, emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, în dosarul nr. 1824/P/2009, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului G. V. , CNP 1., fiul lui V. și Ana, născut la data de_ în comuna O., județul M., căsătorit, pensionar, recidivist, cu domiciliul în comuna O. nr. 249, județul M., posesor al CI seria MM nr. 0. eliberată de SPCLEP S. u Marmației, pentru săvârșirea unui concurs de infracțiuni format din infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 cod penal și infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2, cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal și art. 37 litera a cod penal.
În cuprinsul actul de sesizare al instanței, s-a reținut următoarea stare de
fapt:
Inculpatul G. V. domiciliază în comuna O. și a lucrat în
gospodăria proprie fără a fi angajat cu contract de muncă, însă cu toate acestea s-a hotărât să obțină ilegal o pensie de asigurări sociale.
În acest sens, inculpatul și-a procurat un formular tipizat de ,,carnet de muncă"; seria MPS Nr. 2. . Din adresa nr. 3394/2010 a Agenției J. ețene pentru Prestații Sociale M. rezultă că formularul a fost eliberat în data de 23 mai 1995 firmei CONSUMCOOP Vișeu de Jos și nu s-a putut stabili modalitatea în care inculpatul a intrat în posesia acestuia (f.42-44).
Apoi, inculpatul a obținut două adeverințe cu antetul S.C.,,T.C. CARPAȚI";
S.A. București purtând numărul 1289 și respectiv 1291 din data de 27 aprilie 2006 în care se menționează că ar fi lucrat pe șantierele de construcții angajat cu contract de muncă în calitate de muncitor necalificat în perioada 1 martie 1977 - 1 septembrie 1995 iar societatea a virat contribuția aferentă la C.A.S. și pensia suplimentară (f.8,9).
Au fost efectuate verificări prin comisie rogatorie la sediul S.C.,,T.C. CARPAȚI"; S.A. București, iar martora Vintilă M., angajată în calitate de jurist a comunicat că în urma verificărilor la arhiva societății s-a constatat că inculpatul
G. V. nu figurează ca angajat. În registrul de ieșiri pentru documentele emise de societate la numerele 1289 și 1291/2006 figurează adeverințe medicale emise numiților Vartopeanu V. și Brașov M. .
Impresiunea ștampilelor aplicate pe cele două acte corespunde unor instrumente folosite până în anul 2005, iar persoana trecută în calitate de director executiv nu mai deținea această calitate din data de 9 februarie 2005 (f.30-38).
Corespunzător perioadei menționate în adeverințe a fost completat apoi cu date privitoare la activitatea în muncă carnetul procurat de către inculpat.
În luna iunie 2008, inculpatul fost arestat și ulterior condamnat la 7 ani și 6 luni închisoare pentru tentativă la infracțiunea de omor. Întrucât nu împlinise încă vârsta de pensionare în timp ce se afla încarcerat în Penitenciarul Baia Mare învinuitul a solicitat să fie expertizat de către specialiști în medicina muncii.
Cererea i-a fost aprobată și în data de 23 februarie 2009 acesta a fost condus sub escortă la Cabinetul de Expertiză Medicală II din cadrul Casei J. ețene de P. M. și supus la un examen medical (f.107). Conform deciziei asupra capacității de muncă 1093/23 februarie 2009, inculpatul se încadra în gradul II de invaliditate putând astfel obține pensie din motive medicale.
Inculpatul a înaintat apoi documentația la C. J. de P. M. și prin Decizia nr. 2. din 27 mai 2009 i-a fost acordată pensia de invaliditate în cuantum de 439 lei lunar (f.12) drepturi ce au fost ulterior încasate nelegal de către învinuit.
Situația de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul verbal de sesizare (f.1); adeverințele false (f.8,9);copia deciziei de acordare a pensiei (f.12); copia deciziei asupra capacității de muncă (f.17);- copia filelor registrului de ieșiri documente ale S.C.,,T.C. CARPAȚI"; S.A. (f.33-35); copia procesului-verbal al Consiliului de Administrație din cadrul S.C.,,T.C. CARPAȚI"; S.A. (f.36-38);- adresa nr. 76248/2009 a I.T.M. București (f.40); adresa nr. 3394/2010 a Agenției J. ețene Pentru Prestații Sociale M. (f.42); raportul de constatare tehnico-științifică grafoscopică (f.49-57); adresa nr. 33/2012 a Serviciului J. ețean de Epertize Medicale (f.85); autorizația și procesul-verbal de percheziție (f.114-116); declarațiile martorilor Godjea V. (f.130) și N. I. (f.131); declarația inculpatului G. V. (f.126); procesul verbal de prezentarea materialului de urmărire penală (f.134);
Pe parcursul cercetării judecătorești au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația inculpatului (fila 19), depoziția martorei N. I. (fila 32), depoziția martorei Godjea V. (fila 33), depoziția martorului P. M. (fila 53), depoziția martorului Rednic I. (fila 54) și depoziția martorului Cudrici
I. (fila 58).
În privința laturii civile a cauzei, este de menționat că în faza de urmărire penală, partea vătămată C. J. de P. M., a formulat cerere de constituire de parte civilă pentru suma de 19.425 lei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, inst anța a reținut
următoarea situație de fapt:
Prin decizia nr. 2. 0 din_ eliberată de C. J. de P. M., inculpatul a beneficiat de acordarea unei pensii de asigurări sociale, în cuantum de 439 lei, începând cu data de_ .
Pensia de invalidatate a fost acordată în baza actelor ce formează obiectul dosarului de pensionare nr. 1. din_, reprezentate de cererea pentru acordarea pensiei de invaliditate nr. 1. din_, decizia de încadrare în gradul de invaliditate, carnetul de muncă seria MPS nr. 2. și adeverințele nr. 1289 din_ și nr. 1291 din_ eliberate de SC TC Carpați SA București.
Săvârsind activități de inducere în eroare, prin mijloace frauduloase (uzându-se de documente false, cu o aparență de autencitate generată de ștampilele și semnăturile întrebuințate), a reprezentanților Casei J. ețene de P.
M., prin susținerea caracterului real al aspectelor inserate în cuprinsul înscrisurilor mai sus indicate (în contextul în care calitatea inculpatului de salariat al unităților emitente a fost infirmată prin depoziția martorei Vintilă M., adresa nr. 76248 din_ eliberată de Insectoratul Teritorial de Muncă București), inculpatul a acționat în scopul obținerii, în mod injust a unui folos material, individualizat în speță, prin acordarea pensiei de invaliditate.
Starea de fapt expusă este susținută și confirmată prin coroborarea probelor administrate, detaliate în rândurile ce urmează.
Este de menționat că, prin cererea nr. 1093 din_, inculpatul, aflat în stare de deținere, a solicitat Cabinetului Teritorial de Expertiză și Recuperarea Capacității de Muncă, constatarea gradului de invaliditate cu care se confruntă (fila 95.d.u.p).
Instanța a reținut că prin procesul verbal întocmit la data de_ de Inspectoratul de Poliție al J. ețului M. (fila 107 d.u.p) se face referire la rezultatul investigațiilor întreprinse, conform căruia, în data de_, inculpatul s-a deplasat, sub escortă formată din personal al Penitenciarului B. M., la
Cabinetul de Expertiză Medicală II din Cadrul Casei J. ețene de P. M., regăsindu-se în evidențele scriptice ale penitenciarului mențiuni privind examinarea medicală a inculpatului în privința capacității de muncă a acestuia. Informația se coroborează cu aspectele inserate în cadrul adresei nr. 33-16007 din_ emise de C. J. de P. P. e M. -Serviciul J. ețean de Expertiză Medicală, prin care se atestă că inculpatul G. V., în data de _
, a fost suspus exeminării în Cabinetul de Expertiză Medicală B. M. II.
Cât privește poziția procesuală manifestată de inculpat, în cursul cercetării judecătorești, instanța a constatat negarea asumării calității de subiect activ al
infracțiunilor reținute în actul de sesizare și susținerea calității de salariat al unităților emitente a carnetului de muncă seria MPS nr. 2. precum și adeverințelor nr. 1289 din_ și nr. 1291 din_ .
În conformitate cu dispozițiile art. 69 Cod proc. pen., declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Instanța a apreciat ca fiind lipsite de substanță și verosimilitate afirmațiile inculpatului făcute în scopul de a disuada atribuirea calității de subiect activ al faptelor imputate, în lumina argumentelor expuse în rândurile ce urmează.
Adeverințele nr. 1289 și nr. 1291 din_ eliberate de SC TC Carpați SA (filele 8, 9 d.u.p), atestă împrejurarea calității inculpatului de angajat al unității emitente în perioada_ -_ .
Exceptând aceste adeverințe și carnetul de muncă mai sus menționat, inculpatul, deși susține calitatea sa de salariat al SC TC Carpați SA, pe o perioadă destul de însemnată, nu a prezentat alte acte, documente (contract individual de muncă, fluturașe, etc) care să emane de la unitatea angajatoare (deși i s-a solicitat de către instanță) în scopul confirmării existenței raportului de muncă.
În absența altor înscrisuri apte să confirme afirmațiile inculpatului, în cauză au fost încuviințate și administrate probe testimoniale.
Instanța a înlăturat depoziția martorului Godjea V. (fila 33), prin care se contestă calitatea inculpatului de angajat al SC TC Carpați SA, argumentat de prezența constantă la domiciliu (din comuna O. ) a numitului G. V., apreciind că există elemente suficiente care să conducă la subiectivitatea aspectelor relatate, în raport de mențiunea martorului, conform căreia, anterior a suferit o condamnare penală ca urmare a săvârșirii unei agresiuni fizice asupra soției inculpatului.
Chiar și în contextul înlăturării depoziției acestui martor, instanța a constatat că nici celelalte declarații ale martorilor P. M. (fila 53), Rednic I. (fila 54) și Cudrici I. (fila 58) (încuviințați în apărarea inculpatului) nu susțin în mod ferm și cert calitatea inculpatului de angajat al SC TC Carpați SA, putându- se desprinde din analiza depozițiilor acestora o simplă posibilitate a inculpatului de a fi salariat al unității menționate.
Relevantă privind lipsa caracterului autentic al înscrisurilor ce au fundamentat acordarea pensiei de invaliditate inculpatului, se dovedește a fi depoziția martorei Vintilă A., jurist al SC TC Carpați SA București (fila 30 d.u.p).
Conform investigațiilor întreprinse în exercitarea funcției deținute și a constatărilor extrase, inculpatul G. V. nu a figurat, în perioada menționată în cadrul carnetului de muncă și a celor două adeverințe mai sus indicate, în calitate de angajat al SC TC Carpați SA București, susținându-se că impresiunile ștampilelor aplicate pe documentele de care inculpatul s-a prevalat în obținerea pensiei de invaliditate nu corespund cu impresiunile ștampilelor valabile la data
de_ . Cu scopul de a întări această ultimă afirmație, s-a făcut referire la procesul verbal al consiliului de administrație (al SC TC Carpați) din _
(atașat dosarului cauzei-fila 36 d.u.p) prin care s-a decis schimbarea ștapilelor societății, constatându-se că impresiunea noii ștampile diferă de cea aplicată pe adeverințele eliberate la data de_ .
De asemenea, în urma verificărilor efectuate în registrul de ieșiri al societății, s-a desprins constatarea conform căreia, în data de_, nu au fost eliberate înscrisuri în favoarea inculpatului G. V., cele două numere (1289 și 1291) neavând un corespondent în registrul de ieșiri, în condițiile în care consultarea acestuia, a evidențiat că, datei de_, îi corespunde numărul de
înregistrare 2597, iar numerele 1289 și 1291 au fost înregistrate în data de_ în scopul eliberării unor adeverințe medicale în favoarea numiților Vârtopeanu V. șiBrașov M. (aspect confirmat prin atașarea registrului de ieșiri-filele 33-35 d.u.p).
Mai mult, conținutul procesului verbal al consiliului de Administrație din data de_ (fila 36 d.u.p) care atestă calitatea numitei Bucur D. de președinte al consiliului de administrație, vine să ofere substanță afirmației martorei Vintilă A., potrivit căreia, în data de_, documente de tipul celor două adeverințe, nu putea fi semnate în numele societății de numitul Dan Georgescu, în condițiile în care, exercitarea acestor atribuții și drept de semnătură în numele și pe seama societății, reveneau, în calitate de președinte al consiliului de administrație, doamnei Bucur D. .
Calitatea inculpatului de angajat al SC TC Carpați SA a fost infirmată și prin adresa nr. 76248 din_ eliberată de Inspectoratul de Muncă București (fila 40 d.u.p).
Conform concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică nr. 128.827 din_ (fila 50), cererile nr. 1. din_ și 62 din_ adresate Casei J. ețene de P. M. precum și cererile adresate Casei de P. S. u Marmației nr. 991 din_ și 1546 din_, toate pe numele G. V., prezintă elemente caracteristice specifice a patru scriptori diferiți.
Referitor la carnetul de muncă seria MPS nr. 2., instanța a reținut că, prin adresa nr. 3394/2010 eliberată de Agenția J. pentru Prestații Sociale
s-a menționat că formularul a fost eliberat în data de 23 mai 1995 firmei CONSUMCOOP Vișeu de Jos (filele 42-44 d.u.p).
Prin depoziția martorei N. I. (filele 131 d.u.p și 32 dosarul instanței), ce cumulează calitatea de contabil al Federalcoop B. M. (căreia i se subordona Comsumcoop Vișeu de Jos), s-a înlăturat posibilitatea inculpatului de a deține calitatea de salariat al Comsumcoop Vișeu de Jos, în perioada menționată în carnetul de muncă.
Conform relatărilor martorei, semnătura ce figurează în adresa nr. 201 din_, în dreptul numelui său pentru a atesta ridicarea a două formulare de carnete de muncă (printre care și carnetul de muncă supus analizei) nu-i aparține iar inculpatul nu a fost angajat al unității indicate în carnetul de muncă. Raportat la întreg ansamblul probator administrat în cauză, instanța a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de
înșelăciune și uz de fals.
.În drept, fapta inculpatului Girgor V., care în luna martie 2009, a desfășurat activități de inducere în eroare, prin mijloace frauduloase reprezentate de depunerea unor înscrisuri false, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, determinând partea vătămată C. J. de P. M., la acordarea unei pensii de invaliditate, ceea ce a generat bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 19.425 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. 1 și 2 din Cod penal, s-a realizat prin acțiuni de inducere în eroare a reprezentanților Casei J. ețene de P. M., prin atașarea dosarului de pensionare a unor înscrisuri false, în scopul de a întări convingerea părții vătămate privind dreptul inculpatului la acordarea pensiei de invaliditate. Urmarea imediată constă în lezarea patrimoniului părții vătămate, prin producerea unui prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 19.425 lei, reprezentând contravaloarea folosului material injust, prin exercitarea activității de inducere în eroare, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este dovedită prin probatoriul administrat în cauză.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal, având reprezentarea faptei sale și a consecințelor pagubitoare asupra patrimoniului parții vătămate și a urmărit acest rezultat. Inculpatul a comis activități de inducere în eroare în scopul obținerii de foloase materiale injuste, aspect care rezultă din modalitatea de săvârșire a faptei.
Din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție, fapta fiind săvârșită cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptei și a consecințelor urmărind acest rezultat.
.În drept, fapta inculpatului Girgor V., care în luna martie 2009, s-a folosit de înscrisuri ( carnetul de muncă seria MPS nr. 2. și adeverințele nr. 1289 din_ și nr. 1291 din_ eliberate de SC TC Carpați SA București) cunoscând că acestea sunt false, în vederea obținerii unei pensii de invaliditate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prevăzută și pedepsită de art. 291 Cod penal.
Obiectul material este reprezentat de înscrisurile false folosite, în speță, înscrisuri sub semnătură privată, concluzie ce se desprinde din interpretarea per a contrario, a prevederilor 150 alin. 2 cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 291 din Cod penal, s-a realizat prin acțiunea de folosire a carnetului de muncă seria MPS nr. 2. și adeverințelor nr. 1289 din_ și nr. 1291 din_ eliberate de SC TC Carpați SA București, cunoscând că acestea sunt false, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și urmarea imediată (reprezentată de starea de pericol pentru valorile sociale ocrotită de lege) este dovedită prin probatoriul administrat în cauză.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal, având reprezentarea faptei sale și a rezultatelor acesteia și a urmărit aceste consecințe, în condițiile în care s-a folosit de înscrisurile false în scopul obținerii unei pensii de invaliditate.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpat există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestuia.
La aplicarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal: dispozițiile părții generale a Codului Penal limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului Penal, modul de săvârșire, circumstanțele personale ale inculpatului.
Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art. 181alin.
2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a
faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.
Fișa de cazier judiciar, relevă că inculpatul nu este la primul conflict cu legea penală, ultima condamnare la pedeapsa închisorii de 7 ani și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 coroborat cu art. 174-175 alin. 1 litera i cod penal, dispunându-se prin sentința penală nr. 560 din_ emisă de Tribunalul Maramureș, definitivă prin Decizia penală pronunțată la data de_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin sentința penală nr. 1620 pronunțată la data de_ pronunțată de Judecătoria Gherla, inculpatul arestat la data de_, a fost liberat condiționat la data de_, rămânând de executat un rest de 2250 lei.
În conformitate cu dispozițiile art. 37 lit. a Cod penal, exista recidiva pentru persoana fizica atunci când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracțiune este închisoarea mai mare de un an. În cauza sunt îndeplinite condițiile privind primul termen al recidivei postcondamnatorii - în raport de condamnarea la pedeapsa de 7 ani și șase luni închisoare aplicată prin sentința penală 560 din_ emisă de Tribunalul Maramureș, definitivă prin Decizia penală pronunțată la data de_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care nu cade sub incidența art. 38 C. pen.
În procesul de individualizare a pedepselor, instanța s-a raportat inclusiv la natura juridică a recidivei, ce reprezintă o cauză de agravare facultativă a pedepsei (caracterul facultativ rezultând dispozițiile privitoare la sancționarea recidivei, care stabilesc că se poate aplica pentru infracțiunea comisă în starea de recidivă, o pedeapsă până la maximul special și dacă nu este îndestulător se mai poate aplica un spor stabilit de lege), motiv pentru care, a apreciat că specificul circumstanțelor reale și personale nu necesită aplicarea unui spor al pedepselor.
În ceea ce privește cuantumul pedepselor închisorii, instanța a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea de trei luni pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 cod penal și respectiv de trei ani pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 cod penal, va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Având în vedere că sunt întrunite și condițiile pluralității infracționale sub forma concursului real de infracțiuni, instanța a dat aplicabilitate prevederilor art. 34 lit. b din Codul Penal, în urma operațiunii de contopire a pedepselor fiind stabilită pedeapsa rezultantă de un trei ani închisoare.
Câteva precizări se impun privind necesitatea menținerii sau revocării liberării condiționate din executarea pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 560 din_ emisă de Tribunalul Maramureș, definitivă prin Decizia penală pronunțată la data de_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin art. 61 alin. 1 din Codul penal, reglementându-se efectele liberării condiționate, se prevede că "pedeapsa se consideră executată dacă în intervalul de timp de la eliberare până la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune" iar "dacă în același interval cel eliberat a comis din nou o infracțiune, instanța ținând seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie menținerea liberării condiționate, fie revocarea", cu precizarea că, în acest din urmă caz "pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită ulterior și restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară se contopesc, putându-se aplica un spor de până la 5 ani".
Din cuprinsul acestei prevederi legale rezultă că revocarea liberării condiționate se poate dispune numai dacă se stabilește că, în timpul cât condamnatul a fost liberat condiționat a săvârșit din nou o infracțiune, o altă posibilitate de revocare nefiind prevăzută de lege.
În speță, cele două infracțiuni care au făcut obiectul analizei, nu au fost comise în timpul liberării condiționate, ci anterior acestui moment, în timpul executării pedepsei de 7 ani și 6 luni închisoare, în condițiile recidivei postcondamnatorii.
Așadar, nici o dispoziție legală nu prevede că revocarea liberării condiționate s-ar putea dispune și în situația în care se descoperă că înainte de a se lua această măsură, cel condamnat mai săvârșește o infracțiune, în stare de recidivă, și pentru care acesta a fost ulterior judecat și condamnat.
Pe de altă parte, dacă textul de lege supus analizei, permite menținerea liberării condiționate, în funcție de gravitatea faptelor comise, în ipoteza săvârșirii acestora, în timpul liberării condiționate, condamnatul păstrează vocația menținerii beneficiului liberării condiționate și în situația comiterii faptelor, anterior liberării condiționate, fiind ilogic și străin rațiunii legiuitorului ca posibilitatea menținerii liberării condiționate să fie recunoscută condiționat de momentul săvârșirii faptei (ulterior și nu anterior liberării condiționate).
Mergând pe linia acestui raționament, instanța constată că, în speță, nu există impedimente legale, pentru a se aprecia asupra oportunității menținerii liberării condiționate. Raportat la circumstanțele reale (condițiile de comitere a faptelor, gravitatea acestora, neîncadrarea infracțiunilor săvârșite în prevederile art. 61 alin. 2 cod penal) precum și circumstanțele personale (vârsta inculpatului, afecțiunile de ordin medical cu care acesta se confruntă- hipertensiv, cu cardiopatie ischemică, conform înscrisurilor și adeverințelor atașate dosarului cauzei-filele 34,35), instanța a apreciat că în cauza dedusă judecății, se impune menținerea liberării condiționate.
Întrucât contopirea între pedeapsa rezultantă stabilită prin prezenta sentință și restul rămas de executat din pedeapsa pentru infracțiunea ce constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii este posibilă doar în ipoteza revocării liberării condiționate, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de trei ani închisoare, în condițiile art. 57 cod penal (antecedența penală excluzând aplicabilitatea prevederilor art. 81 cod penal) și 71 alin. 2 cod penal.
În baza art.191 alin.1 Cod de procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata de cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 480 lei.
În temeiul art. 348 cod procedură penală, instanța a dispus desființarea integrală a carnetului de muncă seria MPS nr. 2. eliberat pe numele inculpatului precum și a adeverințelor nr. 1289 din_ și nr. 1291 din_ emise de SC TC Carpați SA.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța a reținut că în faza de urmărire penală, partea vătămată C. J. de P. M., a formulat cerere de constituire de parte civilă pentru suma de 19.425 lei, cu acordarea dobânzii legale, până la plata integrală a prejudiciului.
Analizând condițiile pe care trebuie să le îmbrace prejudiciul, instanța a reținut că acesta trebuie să fie nereparat și sigur, atât sub aspectul existenței sale, cât și sub aspectul posibilităților de evaluare.
Potrivit dispozițiilor art.998 din Codul civil, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
De asemenea, potrivit art.999 din Codul civil, omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.
Din prevederile legale menționate, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie să fie întrunite anumite condiții și anume: existența unei fapte ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate și a vinovăției celui care a cauzat prejudiciu.
Instanța, a apreciat îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile răspunderii
civile delictuale, în privința prejudiciului în sumă de 19.425 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, cu acordarea dobânzii legale, până la plata integrală a acestuia, prejudiciu produs, prin săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, în luna martie a anului 2009.
Instanța a constatat că certitudinea prejudiciului, sub aspectul întinderii, nu operează ulterior momentului constituirii de parte civilă (în lipsa probării virării în favoarea inculpatului a pensiei de invaliditate și a individualizării și dovedirii cuantumului acestuia), astfel încât prejudiciile suferite ulterior constituirii de parte civile, pot face obiectul unei acțiuni distincte.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal inculpatul G. V., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de 4 noiembrie 2013, prin apărător ales, inculpatul G. V. a solicitat admiterea recursului și achitarea sa, în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală, întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura subiectivă.
S-a arătat că inculpatul a avut certitudinea că adeverințele sunt legale și pot produce efecte în sensul solicitat în cererea adresată Casei de P. M. .
S-a apreciat că probele administrate în cauză nu sunt suficiente și pertinente în dovedirea intenției inculpatului de a induce în eroare partea civilă.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, Curtea de Apel constată că recursul nu este fondat și îl va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală, susținută de probele administrate în cauză.
A rezultat din ansamblul probator că inculpatul G. V., în luna martie 2009, a desfășurat activități de inducere în eroare, prin mijloace frauduloase reprezentate de depunerea unor înscrisuri false, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, determinând partea vătămată C. J. de P. M., la acordarea unei pensii de invaliditate, ceea ce a generat bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 19.425 lei.
Același inculpat în luna martie 2009, s-a folosit de înscrisuri (carnetul de muncă seria MPS nr. 2. și adeverințele nr. 1289 din_ și nr. 1291 din_ eliberate de SC TC Carpați SA București) cunoscând că acestea sunt false, în vederea obținerii unei pensii de invaliditate.
Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptelor și a vinovăției inculpatului recurent G. V. în comiterea acestora, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepselor aplicate, atât ca și cuantum, cât și ca modalitate de executare.
Vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată a fost dovedită prin următoarele probe și mijloace de probă: adeverințele false (f.8,9 dosar u.p.), copia deciziei de acordare a pensiei (f.12 dosar u.p.) copia deciziei asupra capacității de muncă (f.17 dosar u.p.) copia filelor registrului de ieșiri documente al SC TC Carpați SA (f.33-35 dosar u.p.), copia procesului verbal al Consiliului de Administrație din cadrul SC TC Carpați SA (f.36-38 dosar u.p.), adresa nr.76248/2009 a ITM București (f.40 dosar u.p.) adresa nr.3394/2010 a Agenției J. ețene pentru Prestații Sociale M. (f.42 dosar u.p.), raportul de constatare tehnico-științifică grafoscopică (f.49-57 dosar u.p.), adresa nr.33/2012 a Serviciului J. ețean de Expertize Medicale (f.85 dosar u.p.), proces-verbal de percheziție (f.114-116 dosar u.p.), declarațiile martorilor Godjea V. (f.130 dosar u.p., f.33 dosar fond), N. I. (f.131 dosar u.p., f.32 dosar fond), P. M. (f. 53 dosar fond), Rednic I. (f.54 dosar fond) Cudrici I. (f.58 dosar fond), declarația inculpatului (f.126 dosar u.p., f.19 dosar fond).
Atât înscrisurile cât și depozițiile martorilor au demonstrat că inculpatul recurent nu a fost angajat la SC TC Carpați SA, neavând niciodată calitatea de angajat la vreo firmă, realizând venituri doar din gospodăria proprie.
Prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepselor, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptelor comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei care a fost aplicată inculpatului recurent, instanța de fond a respectat criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, respectiv limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social al faptelor, modul de săvârșire, circumstanțele personale ale inculpatului, care este recidivist conform art.37 lit.a Cod penal, fiind condamnat la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr.560 din_ a Tribunalului M., definitivă la data de _
, arestat la_, liberat condiționat la data de_, cu un rest neexecutat de 2250 zile de închisoare.
Nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, instanța de fond manifestând suficientă clemență față de acesat prin aplicarea pedepsei minime prevăzute de lege pentru infracțiunea de înșelăciune și prin menținerea beneficiului liberării condiționate pentru restul neexecutat de 2250 zile închisoare (peste 6 ani închisoare).
Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, Curtea de Apel va respinge în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat recursul declarat de inculpatul G. V., domiciliat în comuna O., nr. 249, jud M. împotriva sentintei penale nr. 318 din 6 iunie 2013 a Judecătoriei S. u Marmației.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu ce se va plăti din fondul M. ui Justiției, avocat C. P. .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C ID E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G. V., domiciliat în comuna O., nr. 249, jud M. împotriva sentintei penale nr. 318 din 6 iunie 2013 a Judecătoriei S. u Marmației.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu ce se va plăti din fondul M. ui Justiției, avocat C. P. .
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 4 noiembrie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |
M. Ș. | ANA C. | , L. M. |
G.
M. B.
Red. L.M./M.N.
2 ex./_
J. .fond.:P. M. R.
| ← Decizia penală nr. 80/2013. Înșelăciune | Decizia penală nr. 1626/2013. Înșelăciune → |
|---|
