Decizia penală nr. 83/2013. Înșelăciune
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a1
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL
DECIZIA PENALĂ N r . 83
Ședința publică de la 25 Septembrie 2013 Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T., președinte secție penală Judecător S. M.
Judecător D. B. Ț.
I. -M. O., grefier șef secție penală
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de B. R., prim procuror adjunct.
S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații R. V., D. V. -B., C.
M., B. C. -A., în prezent deținuți în Arestul I.P.J.-Sălaj, contra încheierii din_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar penal nr._, având ca obiect verificarea legalității și temeinicia măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații R. V., în stare de arest, asistat de apărător ales av. M. Ovidiu, inc. D. V. -B. asistat de apărător desemnat din oficiu av. Balog Roberth în substituirea av. Tărău C., inc. C. M. asistată de apărător ales av. Ilea B.
, B. C. -A. asistat de apărător desemnat din oficiu av. Szeker M. .
P. cedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care;
Apărătorul inculpatului D. V. -B., av. Balog Roberth critică încheierea atacată pentru nelegalitate. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și rejudecând, înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara iar în subsidiar cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât urmărirea penală s-a finalizat, nu mai există pericol pentru a influența sau a împiedica faza de judecată, indiferent de modalitatea de judecată pentru care va opta inculpatul. Apreciază că pericolul s-a estompat prin trecerea timpului iar contribuția inculpatului în comiterea infracțiunii a fost una minoră, nu mai este prezent riscul de a împiedica identificarea tuturor participanților.
Av. M. Odiviu - în apărarea inc. R. V. - solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate ca urmare a înlocuirii măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea deoarece faza de urmărire penală s-a finalizat, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, a dat declarații amănunțite, a ajutat organele de cercetare penală la identificarea altor inculpați și nu dorește influențarea în mod negativ a procesului penal. Mai susține că atât inculpatul cât și familia acestuia au fost amenințate însă procurorul nu a luat nici o măsură în acest sens. Totodată inculpatul a propus spre audiere 2 martori pentru a face dovada nevinovăției sale sau a contribuției sale reduse însă cererea nu i-a fost luată în seamă. Apreciază că lăsarea în libertate a acestuia nu poate afecta procesul penal, inculpatul nu a participat la primele faze ale infracțiunii, singura faptă a fost că a mutat banii dintr-un cont al său în alt cont și apoi i-a ridicat.
Apărătorul inc. C. M. apreciază că motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării nu mai subzistă în prezent, pericolul social abstract este ca la furt, motiv pentru care solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive, reținându-se că inculpata este fără istoric judiciar, are un copil minor în întreținere, urmărirea penală s-a finalizat, dosarul a fost trimis în judecată iar dacă inculpata va fi găsită vinovată, va fi pedepsită.
Av. Szeker M. cere admiterea recursului declarat de inc. B. C. -A. și înlocuirea cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara deoarece temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării au încetat și nu sunt temeiuri noi, motiv pentru care solicită punerea în libertate a acestuia, pericolul social trebuie apreciat în concret și nu abstract, periculozitatea inculpatului
trebuie privită în individualitatea sa și nu pe toți la un loc. inculpatul a declarat tot ce a știut, nu a fost evaziv, prin conduita sa procesuală nu a împiedicat cursul urmăririi penale și nici al judecății.
P. curorul pune concluzii de respingerea celor 4 recursuri promovate în cauză de inculpați ca fiind nefondate. Instanța de fond a avut în vedere la pronunțarea încheierii că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii nu s-au schimbat, se impune judecarea acestora în stare de arest pentru a nu putea influența martorii ce vor fi audiați în cauză. Dispozițiile art.148 lit.f C.p.p.sunt îndeplinite și nu s-a depășit termenul rezonabil, aceștia fiind arestați de 2 luni.
Inc. R. V. solicită judecarea sa în stare de libertate deoarece nu prezintă pericol public, este un om respectat în comunitatea în care a trăit, are 2 copii minori în întreținere și încă unul adoptat. Datorită declarațiilor sale aceștia sunt nevoiți să locuiască pe la rudenii și la prieteni întrucât au fost amenințați. Solicită să fie eliberat pentru a le putea cumpăra o locuință.
Inc. D. V. își însușește punctul de vedere al apărătorului său solicitând judecarea în stare de libertate.
Inc. C. M. cere ca în urma admiterii recursului său, să fie cercetată în stare de libertate pentru motivele arătate de apărătorul său ales.
Inc. B. C. -A. susține că nu a dat declarații contradictorii, a avut o poziție sinceră, nu are antecedente penale, a avut o activitate onestă în cadrul firmei, nu este o persoană violentă, nu prezintă pericol public. Pentru cele ce preced cere judecarea în stare de libertate obligându-se să respecte obligațiile ce-i revin.
T R I B U N A L U L
Prin încheierea din_, Judecătoria Zalău în baza art.3001alin.1 Cod procedură penală constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului B. C. A. - fiul lui I. și M., născut la data de_ în municipiul Brașov, jud. Brașov, CNP 1., domiciliat în municipiul R. V., str. C-tin Dobrogeanu Gherea, nr.31, jud. V., măsură dispusă prin Încheierea penală nr.41/A din data de_ a Judecătoriei Z., pronunțată în Dosar nr._ .
În baza art. 3001alin.3 Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpatului B. C. A. .
În baza art.3001alin.1 Cod procedură penală constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei C. M. , fiica lui G. și A., născută la data de_ în localitatea Vulcan, jud. H., CNP 2., domiciliată în municipiul H., str.V. e, nr.2, bl.B 11, sc.A, et.9, ap.60, jud. H., locuind efectiv în municipiul București, Șoseaua Giurgiului, nr.131, bl.1, sc.1, et.6, ap.22, sector 4, măsură dispusă prin Încheierea penală nr.49/A din data de_ a Judecătoriei Z. pronunțată în Dosar nr._ .
În baza art. 3001 alin.3 Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive a
inculpatei C. M. .
În baza art.3001alin.1 Cod procedură penală constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului R. V. , fiul lui D. și C., născut la data de_ în comuna A. C., jud. Giurgiu, CNP 1., domiciliat în comuna A. C., Șoseaua P.
, nr.89, jud. Giurgiu, locuind în fapt în sat Dărăști Vlașca nr.3 jud. Giurgiu, măsură dispusă prin Încheierea penală nr.42/A din data de_ a Judecătoriei Z., pronunțată în Dosar nr._ .
În baza art. 3001 alin.3 Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive a
inculpatului R. V. .
În baza art.3001alin.1 Cod procedură penală constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului D. V. -B. , fiul lui C. și M., născut la data de_ în municipiul Rm.V., jud.V., CNP 1., domiciliat în municipiul Rm.V., str.I.L.Caragiale, nr.5, bl.A28/1, sc.B, ap.5, jud.V. ,, măsură dispusă prin Încheierea penală nr.43/A din data de_ a Judecătoriei Z., pronunțată în Dosar nr._ .
În baza art. 3001 alin.3 Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive a
inculpatului D. V. B. .
Constată stabilit termen de judecată a cauzei pentru data de_ .
În baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Sălaj a onorariului cuvenit apărătorilor din oficiu, în sumă de câte 100 lei, pentru av. Szeker M. pentru asistența juridică asigurată inculpatului B. C. și pentru av. Tărău C. pentru asistența juridică asigurată inculpatului D. V. .
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosarul de urmărire penală 1725/P/2013, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații B.
C. A. și C. M. pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal și inculpații R. V. și D. V. B. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 215 alin.1, 2, 3 Cod penal, iar în ce îl privește pe inculpatul D. V. B. și cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. a Cod penal
Cauza a fost înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de_ sub nr._ acordându-se primul termen de judecata la data de_ .
Faptele reținute în sarcina inculpaților în actul de sesizare al instanței constau în aceea că: La începutul lunii iulie 2013, prin intermediul inculpatului D. V. B., inculpatul B.
C. A. a cunoscut-o pe inculpata C. M. care i-a propus să fie de acord ca societatea pe care o administra SC M. P. SRL Rm. Vîlcea să fie implicată într-o activitate în urma căreia trebuia ca în contul societății să fie virată o anumită sumă de bani din care cea mai mare parte trebuia virată de către inculpatul B. C. într-un alt cont, urmând ca în schimbul acestui serviciu, SC M. P. SRL Rm. Vîlcea să beneficieze de un procent de 8% din valoarea sumei virate în contul acestei societăți. Inculpatul B. C. A. a fost de acord cu propunerea, iar la data de_ a solicitat deschiderea unui cont la Banca Transilvania - Sucursala R. V., acesta fiind singura persoană împuternicită a efectua operațiuni bancare în numele SC M. P. SRL prin acest cont (fila 31, vol. I).
La scurt timp după aceea, inculpata C. M. s-a ocupat de formalitățile de întocmire a contractelor pe baza cărora urma a se materializa înțelegerea statuată cu inculpatul B. C. A. . Ca atare, inculpata C. M. a luat legătura cu reprezentanții SC A. NG SRL Galați cărora li s-a recomandat sub numele Morar C., solicitând încheierea unui contract de furnizare de carburant. Cu reprezentanții societății din Galați a discutat atât inculpata cât și un bărbat care s-a recomandat sub numele fictiv de D. iel Craioveanu, acesta precizând că este reprezentantul SC M.
P. SRL Rm. Vîlcea. Cel mai probabil unul dintre inculpați a fost persoana care a discutat la telefon cu reprezentanții societății din Galați, recomandându-se sub numele fictiv "Craioveanu D. iel."; Participația inculpatei C. M. la comiterea infracțiunii rezultă și din mențiunile consemnate în agenda personală ridicată de organele de poliție de la aceasta. Astfel, din analiza acestor mențiuni se deduce faptul că inculpata a consemnat în agendă numeroase denumiri de societăți profilate pe comercializate produselor petroliere, date de contact ale reprezentanților acestora, diverse date contabile, precum și prețuri de achiziție și vânzare, în plus s-a constatat că inculpata a consemnat în partea superioară a uneia dintre file mențiunea "5,38 A. NG";. Nu întâmplător, prețul de achiziție al carburantului conform comenzii lansate către societatea comercială A. NG a fost de 5,38 lei/litru (fila 17 - vol. III).
Atât cererea de ofertă, cât și mesajul transmis prin e-mail în numele S. M. P. S. către reprezentanții SA NG S. Galați în care apărea numele fictiv "D. iel Craioveanu"; ca fiind director comercial al S. M. P. S., sunt au fost transmise de către inculpata C. M. . Pe baza acestor demersuri ale inculpatei C. M., s-a reușit încheierea unui contract de vânzare cumpărare cu SC A. NG SRL Galați prin care această societate se obliga să livreze motorină euro 5 către SC M. P. SRL Rm. Vîlcea. Contractul a fost semnat de inculpatul B. C. A. ca reprezentant al SC M. P. SRL Rm. Vîlcea și a fost expediat prin curier societății din Galați. Contractul a fost înregistrat la societatea din Galați la data de_ (filele 21-22, vol. III), în contextul în care, potrivit declarației martorei P. a Liliana, cererea de ofertă fusese lansată sub numele fictiv "Craioveanu D. iel"; la data de_ . Contractul încheiat nu prevedea un anumit preț, întrucât era un contract cadru iar prețul carburantului era variabil, fiind o chestiune notorie că prețul depindea de cotația internațională a barilului de petrol raportat la dolarul american.
Motivul pentru care în relația comercială a fost interpusă SC A. NG SRL Galați l-a reprezentat faptul că această societate era un partener tradițional al Lukoil și că prezenta credibilitate în raport cu furniozorul principal de carburant . Nu s-au purtat deloc negocieri asupra prețului cu reprezentanții SC A. NG SRL Galați, fiind acceptat prețul practicat de această societate întrucât inculpații au urmărit în realitate doar să obțină lansarea comenzii de încărcare, din partea acestei societăți, deoarece o comandă lansată în numele SC M. P. SRL Rm. Vîlcea nu ar fi fost acceptată, această societate neavând tradiție în tranzacționarea carburanților. De altfel, inculpatul B. C. a recunoscut faptul că societatea pe care o administra nu efectuase până la acea dată nicio tranzacție cu produse petroliere.
În concret, a fost lansată mai întâi o comandă pentru încărcarea de carburant la data de_ (fila 19, vol. III), consemnându-se numele delegatului Tamas I. dar tranzacția nu s-a realizat, iar această livrare nu avea legătură cu SC O. L. SRL Z. .
Cea de-a doua comandă a fost trimisă către reprezentanții SC A. NG SRL Galați și viza pretinsa operațiune de livrare către SC O. L. SRL Galați ce urma a se efectua la data de_ (fila 20, vol. III).
În paralel, recomandându-se sub numele "C. ";, inculpata C. M. l-a contactat telefonic pe martorul Kiraly Attila, în contextul în care acesta fusese contactat și de bărbatul care se recomanda sub numele "D. iel";, cel mai probabil, unul dintre coinculpați. Martorului Kiraly Attila care deține funcția de director de vânzări la SC O. L. Z., i-a fost lansată o ofertă pentru achiziție de motorină la prețul de 5,33 lei/litru, preț care este foarte avantajos chiar și pentru societățile care comercializează carburanți. La solicitarea martorului Kiraly Attila, i-au fost trimise acestuia prin e-mail documentele pe care le-a cerut în vederea efectuării unor minime verificări cu privire la SC M. SRL.
Astfel, reprezentantului SC O. L. SRL Z. i-au fost trimise prin poșta electronică, în copie, actul de identitate al inculpatului B. C. A., contractul de vânzare-cumpărare cadru privind condițiile generale, certificatul de înregistrare fiscală și atestatul vamal.
Pe calculatorul portabil ridicat de la inculpata C. M., în urma percheziției informatice a fost identificat atestatul de înregistrare nr. RO 9342317EN04/_, emis în numele SC M. P. SRL Rm. Vîlcea, același document care a fost trimis pe e-mail martorului Kiraly Attila și care a fost pus la dispoziția organelor de urmărire penală de către acesta (fila 46, vol. I).
Prețul convenit în relația cu SC O. L. SRL Z. a fost de 5,33 lei, un preț inferior celui de achiziție stabilit în relația cu SC A. NG SRL Galați (5,38 lei), acest aspect fiind de natură a evidenția în mod cert intenția dolosivă. Discuțiile cu martorul Kiraly Attila s-au materializat de asemenea în încheierea unui contract prin care SC M. P. SRL Rm. Vîlcea se obliga să livreze carburanți către SC O. L. .SRL Z. .Contractul cadru de vânzare-cumpărare a fost trimis și prin curier, în original, semnat și ștampilat de către inculpatul B. C. A., în calitate de administrator al SC M. P. SRL Rm. Vîlcea (filele 51-52, vol. I)
Potrivit obiectului contractului, SC M. P. SRL se obliga să livreze produse petroliere către SC O. L. SRL cu obligația corelativă a acestei din urmă societăți de a plăti prețul produselor în vigoare la data livrării. Fiind vorba de un contract de achiziții de produse petroliere, contract care presupune prestații succesive, nu s-a trecut un preț fix, deoarece prețul carburanților este fluctuant. După mai multe discuții, s-a convenit ca încărcarea carburantului să se facă din depozitul Lukoil Arad, Kiraly Attila fiind informat de persoana care s-a recomandat sub numele "D. iel"; cu privire la faptul că ar exista promoții la acel depozit. Martorul Kiraly Attila a discutat atât cu acel bărbat care s-a recomandat sub numele "D. iel"; (cel mai probabil unul dintre inculpați), cât și cu inculpata C. M. care s-a recomandat sub numele de "C. ";. După discuții repetate, purtate cu cei doi, în care s-au perfectat termenii înțelegerii, încărcarea propriu-zisă s-a efectuat în data de_, la depozitul Lukoil Arad. SC O. L. a contractat un transportator din Oradea cu care avea o colaborare anterioară și care a pus la dispoziție autocisterna pentru încărcare.
În jurul orelor 15.30 - 15.40, în data de_, a fost emisă o comandă de încărcare la depozitul Lukoil Arad, astfel că autocisterna a fost încărcată cu cantitatea de aproximativ 30.000 litri motorină. Încărcarea s-a făcut în baza comenzii lansate de SC A. NG SRL Galați, cu care SC
M. P. SRL Rm Vîlcea încheiase contractul la prețuri de livrare superioare celor convenite pentru vânzarea către S. O. LS Z. (5,38 lei /l, față de 5,33 lei/l) . Potrivit comenzii de încărcare
lansate și aprobate în sistemul SAP (sistemul informatic care presupune aprobarea oricărei comenzi de reprezentanții Departamentului Comercial din cadrul Lukoil România și transmiterea aprobării către depozitul unde se face încărcarea), era necesară confirmarea telefonică a SC A. NG SRL Galați pentru plecarea autocisternei din depozit (fila 95 - vol. II)
Kiraly Attila a primit o factură de la un bărbat care nu a fost identificat, pentru cantitatea de 29.754 litri motorină, valoarea facturată cu TVA fiind de 158,589 lei. Din cuprinsul facturii rezulta că delegatul societății ar fi "Stanciu Marius";, însă numele acesta este fictiv, întrucât codul numeric personal nu are corespondent cu vreo persoană având acest nume. Mai mult decât atât, codul numeric personal are prima cifră 2, astfel de coduri numerice fiind atribuite exclusiv persoanelor de sex femeiesc. Potrivit declarației lui M. C. S., nu există nico persoană cu un astfel de nume în cadrul SC M. P. SRL Rm. Vîlcea.
Văzând cisterna încărcată, martorul Kiraly Attila i-a comunicat administratorului SC O. L. SRL Z., Băgărean C., împrejurarea că poate efectua plata, carburantul fiind încărcat în cisternă, iar acesta s-a conformat plătind în contul SC M. P. SRL Rm. Vîlcea suma de 158.589 lei. Plata s-a efectuat electronic, în condiții de maximă rapiditate. Persoana care a emis factura a dispărut din depozitul Lukoil Arad în momentul în care a aflat că s-a efectuat plata. Imediat după aceea, reprezentanții Lukoil Arad au contactat telefonic pe reprezentanții SA NG S. Galați, pentru ca aceștia din urmă să-și dea permisiunea ca cisterna să plece din depozit, dar acest accept nu a fost primit din partea societății din Galați, deoarece în contul acestei societăți nu fusese operată nici o plată. Ca atare, nu s-a permis plecarea autocisternei din depozit, astfel că întreaga cantitate încărcată inițial în autocisternă a fost descărcată din nou în depozit.
Din extrasele de cont bancar ale SC M. P. SRL rezultă faptul că, în data de_, s-a evidențiat în creditul acestui cont suma de 158.589 lei, din care suma de 145.901,71 lei a fost virată cu ordin de plată către SC A. SRL A. C., societate administrată de către inculpatul R.
V. . Potrivit probatoriului de la dosar, pentru a efectua viramentul către SC A. SRL A. C.
, inculpatul B. C. A. s-a deplasat în București împreună cu M. C. S., care l-a transportat cu autoturismul său și cu inculpatul D. V. B. . Aici inculpații B. C. A. și
D. V. B. s-au întâlnit cu inculpata C. M., au intrat împreună într-un imobil, unde aceasta din urmă i-a cerut inculpatului B. C. A. să rețină comisionul de 8% iar diferența să o vireze în contul SC A. SRL A. C., cont pe care inculpata C. i l-a indicat inculpatului
B. C. . Inculpatul B. C. A. s-a conformat solicitării și a virat 145.901,71 lei în contul societății administrate de inculpatul R. V. iar din diferența rămasă în cont a efectuat două operațiuni de ridicare de numerar: 10.000 lei la data de_ și 2.500 lei la data de_ . Din suma de bani ridicată în numerar, inculpatul B. C. A. i-a dat asociatului SC M. P. SRL Rm. Vîlcea suma de 4.530 lei, care a fost folosită pentru plata contravalorii chiriei pentru spațiul comercial în care SC M. P. SRL Rm. Vîlcea își desfășoară activitatea (fila 88, vol. III)
În consecință, după efectuarea viramentului către SC A. SRL A. C. și a celor două operațiuni de ridicare de numerar, în soldul contului SC M. P. SRL Rm. Vîlcea a mai rămas doar suma de 103,04 lei care a fost indisponibilizată de terțul poprit Banca Transilvania, ca urmare a instituirii măsurii asiguratorii dispuse prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ .
La efectuarea viramentului către SC A. SRL A. C., a fost prezent și inculpatul D.
V. B., care nici un moment nu s-a disociat de activitatea inculpaților B. C. A. și C.
M. . Acestuia i se promisese un procent de 2% din suma virată de SC O. L., însă potrivit propriilor declarații, inculpatul nu a mai primit ulterior nici o sumă de bani.
Din suma de 145.901,71 lei care a fost virată în contul SC A. SRL A. C. la data de_ într-un cont al societății deschis la Banca Transilvania, la data de_, în baza OP nr. 1 fost virată într-un cont al aceleiași societăți deschis la Raiffeisen Bank suma de 145.900 lei (fila 38, vol. I).
Potrivit probatoriului de la dosar, specimen de semnătură pentru a efectua operațiuni bancare în numele SC A. SRL A. C. atât pentru contul deschis la Banca Transilvania cât și pentru cel deschis la Raiffeisen Bank avea exclusiv inculpatul R. V. (filele 21-23, 31, vol. II).
Inculpatul R. V., în calitate de reprezentant al SC A. SRL A. C. deschisese cont la Banca Transilvania la data de_, în contextul în care inculpatul B. C. A.
deschisese cont la aceeași unitate bancară în numele SC M. P. SRL Rm. Vîlcea cu doar o zi înainte.
La data de_, inculpatul R. V. a ridicat, în numerar, din contul deschis la Raiffeisen Bank suma de 100.000 lei care provenea din comiterea infracțiunii de înșelăciune în dauna SC O.
SRL Z. și de asemenea, a mai efectuat un virament de 41.000 lei și o operațiune de ridicare în numerar de 3944,18 lei.
Suma de 100.000 lei ridicată în numerar de inculpatul R. V. a fost dată inculpatei C.
, fapt ce reiese din coroborarea declarațiilor acestor inculpați. Inculpata a negat faptul că ar fi primit banii proveniți din infracțiune, admițând totuși că inculpatul R. V. i-ar fi dat suma de
100.000 de lei cu titlu de rambursare a unui împrumut pe care i l-ar fi acordat în luna mai 2013
Față de cei patru inculpați a fost luată măsura arestării preventive în cursul urmăririi penale la diferite intervale de timp:
Prin Încheierea penală nr.41/A din data de_ din dosar_ Judecătoria Zalău a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău și a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. C. pentru o perioadă de 29 de zile, iar prin încheierea penală 44/A din data de_ a fost prelungită măsura arestării preventive până la data de_ . Temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii arestării preventive a inculpatului au fost cele prevăzute de art. 143 și art. 148 alin.1 lit. f) Cod procedură penală. Cât privește pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului pentru ordinea publică, instanța a reținut că trebuie avute în vedere atât gradul de pericol social concret al faptei, decurgând din modalitatea de săvârșire a acesteia și din urmările grave produse prin infracțiune, respectiv cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta nu a recunoscut decât parțial comiterea faptei, încercând să scape de răspundere penală prin oferirea unor informații aparent detaliate dar în fapt evazive, ascunse în spatele susținerilor necunoașterii numelor reale ale persoanelor cu care a colaborat la efectuarea tranzacției în modalitatea descrisă de inculpat, îngreunând în acest fel desfășurarea anchetei și, implicit, recuperarea prejudiciului.
Prin încheierea penală 42/A din data de_ a Judecătoriei Z. pronunțată în dosarul_ s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului R. V. pentru 29 zile, măsura arestării preventive fiind prelungită prin încheierea 44/A din data de_ până la data de_ . Temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii arestării preventive a inculpatului au fost cele prevăzute de art. 143 și art. 148 alin.1 lit. f) Cod procedură penală. Instanța a reținut că gradul de pericol social concret al faptei decurge din modalitatea de săvârșire a acesteia și din urmările grave produse prin infracțiune, respectiv cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta nu a recunoscut decât parțial comiterea faptei, încercând să scape de răspundere penală prin oferirea unor informații aparent detaliate dar în fapt evazive, ascunse în spatele susținerilor necunoașterii numelor reale ale persoanelor cu care a colaborat la efectuarea tranzacției în modalitatea descrisă de inculpat, îngreunând în acest fel desfășurarea anchetei și, implicit, recuperarea prejudiciului. Raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, instanța reține și faptul că deși acesta nu are antecedente penale și ar fi, potrivit susținerilor apărării un cetățean onorabil al comunității în care locuiește, raportat îndeosebi la modalitatea de comitere a faptei și la minuțiozitatea pregătirii și desfășurării activității infracționale rezultă periculozitatea acestuia.
Prin încheierea penală 43/A din data de_ a Judecătoriei Z. din dosar nr._ s- a dispus arestarea preventivă a inculpatului D. V. B. pentru o perioadă de 29 de zile, măsura arestării preventive fiind prelungită până la data de_ . Temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii arestării preventive a inculpatului au fost cele prevăzute de art.143 și art. 148 alin.1 lit.
f) Cod procedură penală. Instanța a apreciat că gradul de pericol social concret al faptei, decurgând din modalitatea de săvârșire a acesteia reținută în starea de fapt și din urmările grave produse prin infracțiune, respectiv cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta nu a recunoscut decât parțial comiterea faptei, încercând să scape de răspundere penală prin oferirea unor informații aparent detaliate dar în fapt evazive, ascunse în spatele susținerilor necunoașterii numelor reale ale persoanelor cu care a colaborat la efectuarea tranzacției în modalitatea descrisă de inculpat, îngreunând în acest fel desfășurarea anchetei și, implicit, recuperarea prejudiciului. Tot pentru aprecierea pericolului social
concret instanța a avut în vedere că raportat la gravitatea faptei comise, cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, aceasta este de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate și credința că justiția și cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Prin Încheierea penală nr. 49/A din data de_ a Judecătoriei Z. din dosar nr._ s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei C. M. pentru o perioadă de 29 de zile de la data de_ până la data de_ . Temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii arestării preventive a inculpatului au fost cele prevăzute de art.143 și art. 148 alin.1 lit. f) Cod procedură penală. Pericolul social concret care justifică privarea de libertate a inculpatei rezidă din împrejurarea complexității și minuțiozității planului infracțional conceput și controlat în toate detaliile de către inculpată, aceasta beneficiind totodată de cea mai mare parte din produsul infracțiunii, prin comparație fiind nesemnificative beneficiile celorlalți inculpați, la rândul lor arestați preventiv, inculpatul B. la doar câteva zile de la comiterea faptei. Raportat la circumstanțele personale ale inculpatei, instanța reține și faptul că deși aceasta nu are antecedente penale, acest aspect nu este de natură să împiedice luarea măsurii arestării preventive față de ea, putând fi avut în vedere eventual la individualizarea judiciară a pedepsei care îi va fi aplicată în ipoteza trimiterii sale în judecată și a condamnării, raportat îndeosebi la modalitatea de comitere a faptei, la lipsa totală de sinceritate a inculpatei și la împrejurarea că aceasta a beneficiat de o parte considerabilă din produsul infracțiunii. Mai mult, in fișa de cazier judiciar a inculpatei rezultă că această nu are, așa cum s-a arătat anterior, antecedente penale, însă nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiindu-i aplicate anterior trei sancțiuni administrative pentru comiterea mai multor infracțiuni de înșelăciune și fals, infracțiunea pentru care este în prezent cercetată fiind de același gen.
În ce îi privește pe toți cei patru inculpați instanța a reținut că măsura arestării preventive a se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală, întrucât urmărirea penală este încă în plină derulare, este necesară administrarea altor probe, precum și alte acte necesare pentru stabilirea concretă și corectă a întregii stări de fapt, astfel încât pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, instanța a apreciat că este necesară privarea de libertate a inculpaților, această măsură preventivă fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate a procesului penal.
Potrivit art.3001alin.1 Cod procedură penală, "după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive";, iar conform art.3001alin.3 Cod procedură penală, "când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.";
Analizând actele și lucrările dosarului, probele administrate în faza de urmărire penală, declarațiile martorilor audiați, înscrisurile existente la dosar, în special contractele de vânzare- cumpărare de produse petroliere, factura emisă în numele S. Minvet P. S. și înscrisurile provenind de la unitățile bancare, dar și declarațiile inculpaților B. C., R. V. și D. V. de recunoaștere a faptelor, având în vedere temeiurile de drept și de fapt avute în vedere la momentul dispunerii, respectiv prelungirii măsurii arestării preventive, instanța constată că măsura arestării preventive luată față de inculpaților B. C., C. M., R. V. și D. V., este temeinică și legală corespunzând și scopului prevăzut de art.136 Cod procedură penală, constând în buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea instanța constată că temeiurile avute in vedere la luarea măsurii preventive
subzistă și justifică in continuare privarea de libertate a inculpaților B. C., C. M., R.
V. și D. V. .
În ceea ce privește condiția prev. de art. 143 C.p.p., pentru definirea noțiunii de "indicii temeinice" legiuitorul în art.681Cod procedură penală arată că sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Această noțiune are corespondent în sintagma de motive verosimile folosita de art.5 pct.1 lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și care potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materie reprezintă
fapte sau informații de natură sa convingă un observator obiectiv că persoana în cauză a comis o infracțiune (cauza Fox, Campbell și Hartley c.Regatului Unit), fără a fi însă necesar ca aceste date să aibă aceeași forță cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula acuzarea (cauzele McKay c.Regatului Unit și O"Hara c.Regatului Unit). Pornind de la aceste considerente,
având în vedere probele administrate în cauză în faza de urmărire penală, instanța apreciază că exista suficiente indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală rap. la art. art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că fiecare din cei patru inculpați au comis infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată. Sunt relevante în acest sens declarațiile
inculpaților B. C., R. V. și D. V. de recunoaștere a faptelor care se coroborează între ele dar și celelalte probe administrate în cauză: declarațiile părții vătămate, înscrisurile depuse la dosar, mijloacele materiale de probă, și declarațiile de martori.
În mod legal și temeinic s-a reținut că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 alin. f)
C.p.p pentru fiecare din cei patru inculpații, în sensul ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora este închisoarea mai mare de 4 ani, iar din probele existente la dosar reiese că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În ce privește pericolul social concret reprezentat de lăsarea inculpaților în libertate, așa cum în mod întemeiat a fost apreciat în hotărârile de luare a măsurii preventive, subzistă și în prezent în condițiile date.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la fapt ă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și r ez onanța soci ală ne gativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă astfel și din pericolul abstract al infracțiunii de înșelăciune în formă calificată ce a fost apreciat de legiuitor ca fiind ridicat prin limitele de pedeapsă mari stabilite, dar și din datele concrete referitoare la faptele reținute în sarcina inculpaților în actul de sesizare, respectiv modalitatea concretă de săvârșire a faptelor care denotă o activitate bine și minuțios pregătită, menită să împiedice atât depistarea unei intenții dolosive de către victime cât și să împiedice depistarea făptuitorilor, pentru reușita unei asemenea activități complexe participând mai multe persoane care au desfășurat activității concertate.
În mod corect a reținut instanța periculozitatea sporită a persoanei inculpaților ce rezultă din complexitatea activității desfășurate, corelarea acțiunilor fiecărui participant în parte, prejudiciul mare produs și nerecuperat, dar și atitudinea procesuală de nerecunoaștere a faptelor, declarațiile evazive date cu scopul de a-și arăta intenția de cooperare cu organele judiciare, dar în același timp fără a oferi indicii suficiente descoperirii întregii activități sau a altor participanți. În asemenea context lipsa antecedentelor penale în ce îi privește pe inculpații B. C., C. M. și R. V. nu este un argument suficient, în măsură a crea instanței convingerea că odată puși în libertate nu vor aduce atingere prin faptele lor ordinii sociale și de drept. În plus conduita anterioară a inculpatei C. M. care anterior în repetate rânduri a comis fapte similare de înșelăciune și fals, este drept fără a prezenta pericolul social specific infracțiunii, nu face decât să susține aprecierea instanței că aceasta va ignora în continuare normele legale și de conviețuire socială.
Instanța apreciază că este corectă și de actualitate și aprecierea că lăsarea în libertate a inculpaților, ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societății mai ales cu privire la siguranța și încrederea în desfășurarea unor relații comerciale, iar durata arestului preventiv nu a fost în măsură să ducă la estomparea acestui sentiment. Mai mult punerea în libertate a inculpaților ar putea genera un sentiment de neîncredere a societății în reacția promptă și consecventă a autorităților pentru contracararea fenomenului infracțional care a luat amploare în relațiile comerciale efectuate la distanță prin mijloacele moderne de comunicare.
Instanța constată că de la momentul luării măsurii arestării preventive inculpații B. C., R. V. și D. V. și-au schimbat declarațiile recunoscând în mare comiterea faptelor.
Analizând atitudinea procesuală a inculpatului B. C. instanța constată că deși acesta și-a schimbat declarațiile și în mare parte recunoaște faptele, în continuare nu își asumă vinovăția
comiterii faptelor și încercă transferarea răspunderii spre alte persoane. În acest context instanța apreciază că recunoașterea este pur formală, survenită în contextul probelor administrate ulterior în caută, și nu denotă intenția sinceră a inculpatului de a colabora cu organele judiciare. Pornind de la conduita procesuală a inculpatului B. C. instanța apreciază că recunoașterea parțială și formală ulterioară nu este în măsură să înlăture convingerea inițială a instanței că inculpatul va încerca să împiedice buna desfășurare a procesului penal prin influențarea părților și a martorilor sau prin sustragerea de la judecată sau executarea pedepsei. Raportat la atitudinea procesuală a inculpatului, complexitatea cauzei și atitudinea organelor de urmărirea penală care au finalizat urmărirea penală într-un termen scurt, instanța apreciază că durata restului preventiv a inculpatului
C. de aproximativ 2 luni ( fiind de fapt primul inculpat arestat în cauză ) se încadrează noțiunii de termen rezonabil al arestării preventive.
În ce o privește pe inculpata C. M. față de atitudinea nesinceră și necooperantă a acesteia, încercarea de a denatura adevărul în cauză, conduita anterioară și perseverența în încălcarea normelor de drept care apără patrimoniul persoanelor, periculozitatea persoanei acesteia ce rezultă din modalitatea complexă de comitere a faptelor, durata arestului preventiv care este una relativ scurtă ce nu a fost în măsură să fie un semnal de alarmă pentru inculpată (să îi atragă atenția asupra importanței respectării valorilor sociale protejate de lege), instanța apreciază că subzistă pericolul social concret reprezentat de lăsarea sa în libertate precum și riscul ca aceasta să încerce împiedicarea aflării adevărului în cauză sau să se sustragă de la judecată.
În ce privește pe inculpații R. V. și D. Vasiel B., recunoașterea ulterioară a faptelor și durata arestului preventiv este apreciată de instanță că nu a dus la înlăturarea pericolului reprezentat de lăsarea lor în libertate și nu reprezintă o garanție a faptului că aceștia au renunțat la intenția inițială de a evita angajarea răspunderii penale în cauză (prin denaturarea adevărului și orientarea organelor judiciare pe piste greșite) existând în continuare riscul ca aceștia să se sustragă de la judecată sau de la executarea pedepsei. În apărare se susține că cei doi inculpați nu prezintă pericol social pentru ordinea publică ținând cont de contribuția efectivă minoră a lor la comitere faptelor, nu poate fi reținut un asemenea argument în condițiile în care inculpații R. V. și D.
V. au cunoscut complexitatea și periculozitate activității în care se angrenează, modul grav în care se lezează valorile sociale protejate de legea penală, în plus așa cum s-a arătat anterior pericolul social nu a fost apreciat numai raportat la fapta comisă în concret, ci și la circumstanțele persoanele ele inculpaților, conduita anterioară, atitudinea procesuală inițială. În consecință instanța apreciază că nici recunoașterea parțială a faptelor, nici perioada de arest preventiv efectuată și nici faptul că a fost încheiată urmărirea penală nu sunt de natură a duce la schimbarea temeiurilor avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive, lăsarea în libertate a inculpaților prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, iar măsurile preventive alternative la detenție ar fi insuficiente pentru a înlătura această stare de pericol și pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal.
Instanța apreciază că în contextul celor analizate mai sus subzistă pericolul pentru ordinea publică reprezentat de lăsarea în libertate a inculpaților, iar măsurile preventive alternative la detenție ar fi insuficiente pentru a înlătura această stare de pericol și pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal. Având în vedere jurisprudența a CEDO în acest sens (c. Khudoyorov c. Rusiei) chiar dacă inculpații au colaborat cu organele de urmărire penală și au recunoscut faptele, tocmai în acest context, pot prefigura iminența aplicării unei pedepse și pentru a evita acest lucru există posibilitatea să se sustragă de la judecată și executare. În plus durata arestării preventive se încadrează în noțiunea de termen rezonabil așa cum este acesta definit în jurisprudența CEDO.
În conformitate cu disp.art.3001alin.3 Cod procedură penală, în baza actelor dosarului, pentru considerentele avute în vedere atât la momentul dispunerii măsurii arestării preventive a inculpaților cât și pentru considerentele de mai sus, instanța constată că subzistă temeiurile
concrete avute în vedere de instanța la momentul luării măsurii arestării preventive, temeiuri care rezultă din modalitatea de săvârșire a faptelor, urmările produse, persoana inculpaților, sentimentul de insecuritate creat în rândul comunității locale, iar aceste temeiuri impun pe mai departe privarea de libertate a celor doi inculpați.
Instanța constată că inculpata C. M. și inculpatul R. V. au fost asistați de către apărători aleși, av. Ilea B., respectiv av. M. Ovidiu, iar inculpații B. C. și D. V. au fost asistați de către apărători desemnați din oficiu, av. Szeker M., respectiv av. Tărău C., iar în temeiul art. 189 alin.1 C.p.p. va dispune avansarea din fondurile Ministrului Justiției către Baroul Sălaj a sumei de câte 100 lei onorariu pentru apărătorii din oficiu.
Împotriva încheierii mai sus redate, au declarat recurs inculpații R. V., D. V. -B. ,
M. și B. C. -A. solicitând admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, pentru motivele susținute de apărătorii inculpaților în ședința de azi.
T. examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurenți precum și din oficiu, constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale în materie de arestare, raportat la persoana fiecăruia din inculpați precum și la gravitatea faptelor săvârșite, nefiind oportună în acest moment procesual înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură preventivă, mai puțin restrictivă de libertate, cum ar fi aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Instanța de fond a avut în vedere la pronunțarea încheierii că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii nu s-au schimbat și că se impune judecarea acestora în stare de arest pentru a nu putea influența martorii ce vor fi audiați în cauză. Dispozițiile art.148 lit.f C.p.p.sunt îndeplinite și nu s-a depășit termenul rezonabil, aceștia fiind arestați de circa 2 luni, cum bine a precizat și reprezentantul Ministerului Public în ședința de azi, astfel că tribunalul, în baza art.38515Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații B. C., R. V. ,
V. B. și C. M. împotriva încheierii penale din_ a Judecătoriei Z. .
În baza art.192 alin.(2) Cod pr. pen.,Obligă pe inculpatul D. V. B. la 250 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezentând onorar avocațial din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de avocați Sălaj iar pe inculpații R. V., C. M. și B. C. la câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații B. C., R. V., D. V.
B. și C. M. împotriva încheierii penale din_ a Judecătoriei Z. .
Obligă pe inculpatul D. V. B. la 250 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezentând onorar avocațial din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de avocați Sălaj.
Obligă pe inculpații R. V., C. M. și B. C. la câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
P. nunțată în ședință publică la sediul instanței, azi_ .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
T. C. M. S. Ț. D. B. O. I. -M.
Red.MS/IMO/_ / 6 ex.
| ← Decizia penală nr. 575/2013. Înșelăciune | Decizia penală nr. 1212/2013. Înșelăciune → |
|---|
