Decizia penală nr. 1462/2013. Vătămare corporală din culpă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1462/R/2013
Ședința publică din 5 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : I. | M. | , judecător |
JUDECĂTORI | : V. | V. | A. |
: L. | H. | ||
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea Pop Ana E., împotriva deciziei penale nr.927/R/2013, pronunțată în dosar nr._ al Curții de Apel Cluj.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa contestatoarei Pop Ana E. . Cauza s-a luat fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosarul cauzei s-a comunicat de către contestatoarea Pop Ana E. o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată față de împrejurarea că d-na avocat P. Iacob pe care intentționează să o angajeze este plecată din țară. De asemenea, d-na avocat a depus la dosar un script prin care confirmă că i s-a solicitat angajarea în cauză de către contestatoare însă este plecată din țară în perioada 01-_ .
Reprezentantul Parchetului, nu se opune acordării unui ultim termen.
Instanța, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de apărătorul contestatoarei, considerând că petenta își exercită în mod abuziv drepturile în această cauză, instanța a dat dovadă de bună credință admițându-i cererea de amânare în vederea angajării unui apărător ales însă cu toate acestea se insistă pe această chestiune în continuare.
Având în vedere și obiectul dosarului, Curtea acordă cuvântul pe admisibilitatea în principiu.
Reprezentantul Parchetului susține că această cerere nu este admisibilă în principiu având în vedere motivele invocate și nu s-a făcut dovada că condamnata, în calitate de inculpată, nu s-a putut prezenta la soluținarea recursului, nu s-a făcut dovada că a fost în imposibilitate de anunța instanța despre acest fapt, dimpotrivă, cererea de reziliere a contractului cu avocatul care o reprezenta este anterioară datei la care s-a judecat recursul. Mai mult, motivele contestației sunt formulate de către același apărător cu care a reziliat contractul. Se invocă existența unui caz de achitare ceea ce nu se încadrează în cazurile de contestație în anulare astfel că sub nici un aspect cererea nu este admisibilă.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 1431 din_ a Judecătoriei B. M., pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 184 alin. 2 și 4 cod penal, a fost condamnată inculpata Pop Ana E. , fiica lui Zoltan și Ana, născută la data de_ în Turda, jud. cluj, cetățenie română, studii superioare, consilier agenție națională, văduvă, domiciliată în B.
M., str. S., nr. 1/2, jud. Maramureș, CNP: 2., fără antecedente penale, la
pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal.
În baza art. 81 Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, iar în baza art. 82 C. Penal s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 71 al. 5 C.Pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 359 C.Pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83
Penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 14 Cod de procedură penală, rap. la art. 346 Cod de procedură penală, art. 998 și următoarele Cod civil, s-a admis în parte acțiunile civile și a fost obligată inculpata la plata următoarelor sume de bani:
1.542,72 lei reprezentând cheltuielile cu asistența medicală către partea civilă Spitalul Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș"; B. M. ;
149,05 lei reprezentând cheltuieli privind asistența medicală de urgență și transport medical către partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean;
450 de lei reprezentând daune materiale, 460 lei rentă lunară până la noi dispoziții și
60.000 de lei reprezentând daune morale către partea civilă Harangozo Laszlo Elod domiciliat în B. M., B-dul Republicii, nr. 25/24, jud. Maramureș, fără forme legale în B.
M., str. V. Lucaciu, nr. 153, jud. Maramureș.
În baza art. 193 alin. 2 Cod de procedură penală, a fost obligată inculpata la plata sumei de 500 de lei către partea civilă Horongozo Laszlo Elod.
S-a constatat că autoturismul condus de inculpată era asigurat la data de_ de către Generali România asigurare Reasigurare SA B. M. .
În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost obligată inculpata la plata sumei de 700 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul înregistrat pe rolul Judecătoriei B. M. sub nr. de dosar_, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei Pop Ana E. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută de art. 184 alin.2,4 Cod penal.
În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut că în data de_, în jurul orei 17.30, în timp ce conducea autoturismul marca Ford Maverik cu nr. de înmatriculare_ pe B-dul Unirii din B. M., efectuând manevra de intrare pe acest sector de drum după ce a ieșit de pe aleea care conduce la parcarea Reiffeisen Bank situată pe B-dul Unirii nr. 18, nu a acordat prioritate de trecere motocicletei marca Honda cu nr. de înmatriculare_, condusă de partea vătămată Harangozo Laszlo Elod care circula pe drumul cu prioritate, provocând astfel un accident rutier în urma căruia partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 80-90 de zile de îngrijiri medicale și a rămas cu invaliditate permanentă definitivă de 15%.
Fiind audiată, inculpata nu a recunoscut săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, declarând că, în data de_, intenționând să iasă din parcare și să vireze spre stânga, a ieșit de pe prima bandă de circulație care era integral ocupată de parcare și a ajuns pe banda a doua unde a oprit să se asigure, moment în care simțit o lovitură puternică.
Sub aspectul probatoriului, a fost încuviințată și administrată proba testimonială, declarațiile martorilor fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100.000 de lei reprezentând daune morale și 120.871 lei reprezentând daune materiale (diferența dintre contravaloarea motocicletei și suma achitată de asigurător, cheltuieli de spitalizare, bicicletă ergonomică, fizioterapeut, pierdere clienți, credit bancar pentru plata furnizorilor, dormeză specială, tija din titan implantată în picior).
La termenul de judecată din data de_, apărătoarea inculpatei a solicitat efectuarea unei expertize tehnice auto, probă la care a renunțat la termenul din data de_ .
De asemenea, întrebat fiind de către instanță dacă societatea administrată de partea civilă se constituie la rândul ei parte civilă, apărătorul acestuia a declarat că societatea nu se constituie parte civilă în cauză, pretențiile fiind formulate numai de partea vătămată Harangozo Laszlo Elod.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:
În data de_, în jurul orei 17.30, inculpata Pop ana E., aflată la volanul autoturismului marca Ford Maverik cu nr. de înmatriculare_, intenționa să iasă din parcarea situată pe B-dul Unirii din B. M. și să se încadreze pe B-dul Unirii urmând să se deplaseze spre intersecția cu B-dul T., manevră care necesita traversarea benzii de circulație din fața imobilului cu nr. 18 de pe B-dul Unirii, trecerea peste axul drumului și virarea la stânga.
Întrucât nu s-a asigurat în mod corespunzător, inculpata nu l-a observat pe partea vătămată Harangozo Laszlo Elod care circula cu motocicleta marca Honda cu nr. de înmatriculare_ dinspre intersecția cu B-dul T. spre intersecția cu B-dul Republicii. Partea vătămată a observat autoturismul condus de inculpată ieșind de pe alee în fața sa perpendicular pe axul drumului și a frânat, s-a înclinat spre stânga și a dat drumul motocicletei care s-a izbit de mijlocul portierei din partea stângă a autoturismului condus de inculpată.
Potrivit certificatului medico-legal nr. 152/_ completat în data de_, partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 80-90 de zile de îngrijiri medicale și invaliditate permanentă definitivă de 15%.
Partea vătămată Serviciul de Ambulanță Județean Maramureș s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 258,42 lei reprezentând cheltuieli privind asistența medicală de urgență și transport medical.
Partea vătămată Spitalul Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș"; B. M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2571,27 de lei reprezentând cheltuielile cu asistența medicală.
Partea vătămată Harangozo Laszlo Elod s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100.000 de lei reprezentând daune morale și 120.871 lei reprezentând daune materiale (diferența dintre contravaloarea motocicletei și suma achitată de asigurător, cheltuieli de spitalizare, bicicletă ergonomică, fizioterapeut, pierdere clienți, credit bancar pentru plata furnizorilor, dormeză specială, tija din titan implantată în picior).
Starea de fapt astfel cum a fost reținută de instanță se probează cu: proces verbal de cercetare la fața locului, schiță și fotografii judiciare (filele 3 - 15 dosarul de urmărire penală), procesele verbale de verificare a stării tehnice a autovehiculelor implicate în accident (filele 53 - 55 dosar urmărire penală), buletin de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1. din_ și nr. 1. din_ ale Serviciului Medico-Legal Județean Maramureș (filele 20, 30 dosar urmărire penală), raport de expertiză tehnică auto, declarațiile martorilor (filele 37 - 41, 69-71, 77-70 dosar urmărire penală, filele 65-
69, 79, 80 din dosarul instanței) declarațiile inculpatei ( filele 24-28 fila 24 dosar urmărire
penală, fila 48 din dosarul instanței), declarațiile părții vătămate (filele 16, 62-66, 80 și 81 din dosarul de urmărire penală, fila 49 din dosarul instanței), certificat medico-legal nr. 152/_ (filele 82-84 din dosarul de urmărire penală).
În drept, fapta inculpatei Pop Ana E., care, în data de_, în jurul orei 17.30, în timp ce conducea autoturismul marca Ford Maverik cu nr. de înmatriculare_ pe, efectuând manevra de intrare pe B-dul Unirii din B. M., după ce a ieșit de pe aleea care din parcarea Reiffeisen Bank situată pe B-dul Unirii nr. 18, nu a acordat prioritate de trecere motocicletei marca Honda cu nr. de înmatriculare_, condusă de partea vătămată Harangozo Laszlo Elod care circula pe drumul cu prioritate, provocând astfel un accident rutier în urma căruia partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru
vindecare un număr de 80-90 de zile de îngrijiri medicale și a rămas cu invaliditate permanentă definitivă de 15%, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 cod penal.
Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. 1 și art. 58 din OUG 195/2002 participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private iar în cazul vehiculelor care pătrund într-o intersecție dintre un drum închis circulației publice și un drum public, au prioritate acele vehicule care circulă pe drumul public. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 134 și 135 din Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 prin care se aprobă Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată la ieșirea din zonele rezidențiale sau pietonale, conducătorii de vehicule sunt obligați să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează, în cauză.
Victima Harangozo Laszlo Elod nu a respectat dispozițiile legale care reglementează circulația pe drumurile publice, depășind limita legală de viteză de 50 km/h în localitate. Potrivit raportului de expertiză tehnică efectuat în curul urmăririi penale (filele 44-51 din dosarul de urmărire penală), partea vătămată se deplasa cu o viteză care nu putea fi sub 100 km/h. În același raport de expertiză se reține că inculpata nu a putut evita accidentul întrucât autoturismul său nu se afla în mișcare. Instanța a apreciat însă că inculpata nu poate fi exonerată în totalitate de culpă întrucât aceasta a oprit autoturismul pe banda a doua de mers înainte de a se asigura. Având în vedere însă și viteza cu care se deplasa partea vătămată, instanța a reținut culpa comună a celor două părți la producerea accidentului (în proporție de 60% culpa inculpatei care nu a respectat obligația de a acorda prioritate de trecere și de 40% a părții vătămate care se deplasa cu o viteză peste limita legală, însă deplasarea avea loc pe drum cu prioritate).
La individualizarea și dozarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatei, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită (de la 6 luni la 3 ani închisoare), împrejurarea că incidentul rutier a fost urmarea nerespectării dispozițiilor legale de ambii participanți la trafic, urmările produse (partea vătămată a avut nevoie de 80-90 de zile de îngrijiri medicale și a suferit o invaliditate definitivă de 15%), dar și persoana inculpatei care nu este cunoscută cu antecedente penale, nu a recunoscut săvârșirea faptei.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 184 alin. 2 și 4 cod penal, a condamnat inculpata Pop Ana E. , la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a Cod penal având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.
Plecând de la scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. Penal apreciind că acesta se poate realiza și fără privare de libertate instanța având în vedere că au fost întrunite condițiile din art. 81 C. Penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru un termen de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit potrivit art. 82 din Codul Penal atrăgând inculpatei atenția asupra faptului că nerespectarea cerințelor legale din art. 83
C. Penal atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 al. 5 C.Pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că au fost îndeplinite condițiile stabilite de art. 998-999 din Codul civil și anume: existența unui prejudiciu care este urmarea directă a faptei inculpatei, precum și vinovăția acesteia sub forma culpei fără prevedere.
În ceea ce privește daunele materiale solicitate de către partea civilă Harangozo Laszlo Elod, instanța a constatat că acestea nu au făcut dovada cuantumului prejudiciului solicitat, deși la termenul de judecată din data de_, apărătorul acesteia a fost întrebat de instanță dacă propune probe în dovedirea laturii civile. Instanța a constatat de
asemenea că societatea administrată de partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză pentru prejudiciul pe care se susține că ar fi fost cauzat patrimoniului acesteia. Partea civilă a solicitat obligarea inculpatei la plata diferenței dintre contravaloarea motocicletei și despăgubirea achitată de societatea de asigurare, însă, nu face dovada contravalorii acestuia depunând la dosarul cauzei contractul de leasing financiar nr. CLF 12020/_, care atesta achiziția unei motociclete de către societatea administrată de partea vătămată ulterior producerii accidentului. Deși partea vătămată a solicitat obligarea inculpată la plata contravalorii tijei din titan implantată în picior, tratamentului cu raze Gamma, a bicicletei ergonomice, saltelei ortopedice, medicamentelor, tratamentului, instanța constată că acesta a făcut numai dovada contravalorii tijei de titan (750 de lei).
Prin faptele ilicite de natură penală, s-a cauzat părții civile și un prejudiciu de natură morală. Întrucât textele legale nu oferă criterii de stabilire a întinderii unui asemenea prejudiciu, instanța a avut în vedere împrejurările săvârșirii faptei, faptul că accidentul s-a produs și din culpa părții vătămate, urmările produse, numărul mare de zile de îngrijiri mediale de care a avut nevoie partea civilă pentru a se reface precum și faptul că acesta a suferit o invaliditate permanentă de 15%.
La stabilirea întinderii obligațiilor ce vor reveni inculpatei în repararea prejudiciului cauzat, instanța a avut în vedere și împrejurarea că a reținut în sarcina acesteia o culpă în proporție de 60% în producerea accidentului, motiv pentru care a obligat-o la plata a 60% din despăgubirile solicitate de părțile civile spitalul Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș"; B. M. și Serviciul de Ambulanță Județean Maramureș, din contravaloarea tijei din titan, a rentei lunare și a daunelor morale solicitate de partea civilă Harangozo Laszlo Elod.
În baza art. 14 Cod de procedură penală, rap. la art. 346 Cod de procedură penală, art. 998 și următoarele Cod civil, s-a admis în parte acțiunile civile și a obligat-o pe inculpată la plata următoarelor sume de bani:
1.542,72 lei reprezentând cheltuielile cu asistența medicală către partea civilă Spitalul Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș"; B. M. ;
149,05 lei reprezentând cheltuieli privind asistența medicală de urgență și transport medical către partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean;
450 de lei reprezentând daune materiale, 460 lei rentă lunară până la noi dispoziții și 60.000 de lei reprezentând daune morale către partea civilă Harangozo Laszlo Elod.
În baza art. 193 alin. 2 Cod de procedură penală, a fost obligată inculpata la plata sumei de 500 de lei către partea civilă Horongozo Laszlo Elod.
S-a constatat că autoturismul condus de inculpată era asigurat la data de_ de către Generali România Asigurare Reasigurare SA B. M. .
În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost obligată inculpata la plata sumei de 700 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpata POP ANA E., partea civilă Harangozo Laszlo Elod și asigurătorul SC "Generali România Asigurare Reasigurare"; S.A.
Inculpata POP ANA E. a criticat sentința instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală și a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună achitarea sa potrivit art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen.rap. la art. 10 lit. a C.proc.pen. și respingerea în totalitate a acțiunii civile formulate în cauză.
În motivarea recursului inculpata a arătat că producerea evenimentului rutier din data de_ este consecința culpei exclusive a părții civile Harangozo Laszlo Elod. Inculpata a arătat în acest sens că a ieșit cu autoturismul de pe un drum secundar și, pentru a face manevra de virare spre stânga, a fost nevoită să să pătrundă până pe banda a doua de mers deoarece prima bandă era ocupată în întregime cu mașini parcate și nu avea vizibilitate, că a lăsat între axul drumului ce desparte cele două sensuri de deplasare un culoar de 2,9 m care i-ar fi permis părții civile să își continuie deplasarea în condiții de siguranță, dar că viteza excesivă și lipsa de experiență a generat pierderea
controlului motocicletei si au determinat partea civilă să efectueze o manevra greșită (a frânat pe roata din față) ceea ce a condus la răsturnarea motocicletei și lezionarea victimei. A mai invocat inculpata că nu a existat un impact între mașina sa și victimă, ci doar între mașină și motocicletă astfel că nu i se poate atribui vreo culpă în cauzarea leziunilor victimei. În final, inculpata a arătat că este greșită înlăturarea probei tehnice efectuate în cauză deoarece este o probă științifică, iar pentru eventualele nelămuriri se impunea efectuarea unei noi expertize sau audierea expertului.
Cu privire la latura civilă, inculpata a arătat că în lipsa vinovăției în comiterea actului ilicit cauzator de prejudiciu nu se poate dispune obligarea sa la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă, invocând totodată că pretențiile invocate de victimă nici nu au fost dovedite.
Partea civilă Harangozo Laszlo Elod a criticat, la rândul său, hotărârea instanșei de fond ca fiind netemeincă și nelegală și a solicitat casarea acestei și pronunțarea unei decizii prin care să se dipsună condamnarea inculpatei pentru comiterea infracțiunii pentru care a fost trmisă în judecată, reținându-se totodată culpa exclusivă a acesteia în comiterea infracțiunii și admiterea în totalitate a acțiunii civile astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului partea civilă a arătat că se impune reținerea în sarcina inculpatei a culpei exclusive în cauzarea accidentului de circulație, ceea ce rezultă din dinamica producerii accidentului și din declarațiile martorilor care arată că autoturismul a fost mutat, că se impune a fi înlăturată concluzia exeprtului referitoare la viteza avută în momentul aflării în trafic deoarece se bazează exclusiv pe valoarea indicată de turometru și că a probat în totalitate pretențiile civile solicitate și că a rămas cu urmări contând în incapacitatea adaptivă de 20 %.
Asiguratorul SC Generali România Asigurare Reasigurare SA a criticat sentința instanței de fond sub aspectul soluționării laturii civile și a solicitat respingerea solicitării părții civile de acordare a rentei lunare și a despăgubirilor pentru motocicletă, precum și diminuarea daunelor morale cu motivarea că victima nu mai este încadrabilă în grad de invaliditate, că a acordat despăgubiri pentru motocicletă în limita contractului de asigurare RCA și că suma acordată cu titlu de daune morale este exagerată raportat la întinderea prejudiciului moral efectiv cauzat și culpa victimei în producerea acestuia.
Prin decizia penală nr. 927/R din 25 iunie 2013 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr._ , s-a admis recursurile declarate de inculpata POP ANA E. și asigurătorul SC "Generali România Asigurare Reasigurare"; SA împotriva sentinței penale nr. 1431 din_ a Judecătoriei B. M. pe care a casat-o în latura civilă a cauzei cu privire la petitele privind renta lunară și cuantumul daunelor morale.
Rejudecând în aceste limite, a fost obligată inculpata să plătească părții civile Horongozo Laszlo Elod suma de 4000 Euro, în lei la data plății cu titlu de daune morale.
A fost respinsă cererea părții civile Horongozo Laszlo Elod de acordare a rentei lunare.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
2. A fost respins ca nefondat recursul declarat de partea civilă HORONGOZO LASZLO ELOD împotriva aceleiași sentințe penale.
A fost obligată partea civilă HORONGOZO LASZLO ELOD să plătească 500 lei cheltuieli judiciare către stat, iar restul cheltuielilor avansate de stat au ramas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut următoarele:
Procedând la soluționarea recursurilor prin prisma motivleor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a constatat următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui probatoriu complet administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în fața primei instanțe, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat că inculpata acomis infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată, iar culpa în producerea evenimentului rutier aparține atât inculpatei, cât și victimei.
Curtea și-a însușit în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica CEDO și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare ( Helle impotriva Finlandei ).
Argumentația inculpatei potrivit căreia accidentul de circulație a avut ca premisă exclusiv viteza excesivă și lipsa de experiență a victimei și că nu i se poate atribui nicio culpă în producerea evenimentului rutier, nu poate fi însușită nici de instanța de recurs.
Astfel cum corect a reținut și instanța de fond, în cauză s-a demonstrat fără putință de tăgadă că la originea evenimentului rutier s-a aflat, pe de o parte, încălcarea de către inculpată a dispozițiilor art. 35 alin. 1 și art. 58 din OUG 195/2002, precum și a dispozițiilor art. 134 și 135 din Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 de aprobare a Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, iar pe de altă parte, viteza excesivă și neadapatată condițiilor de trafic și vreme a motocicletei conduse de partea vătămată, fiind încălcate de către acesta dispozițiile art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.
Potrivit dispozițiilor legale eneunțate, participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private, iar în cazul vehiculelor care pătrund într-o intersecție dintre un drum închis circulației publice și un drum public, au prioritate acele vehicule care circulă pe drumul public. De asemenea, la ieșirea din zonele rezidențiale sau pietonale, conducătorii de vehicule sunt obligați să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează și sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare..
În cauză s-a probat dincolo de orice dubiu că inculpata a pătruns cu autoturismul său pe B-dul Unirii din B. M., ieșind de pe o alee care duce în parcarea imobilului nr. 18, cu intenția de a efectua o manevră de întoarcere spre stânga. În acest scop a parcurs în întregime prima bandă și a ocupat aproape integral și banda a doua de deplasare, după care s-a asigurat pentru efectuarea manevrei.
Faptul că inculpata s-a deplasat cu autoturismul până la limita axului ce desparte cele două sensuri de deplasare, iar ulterior evenimentului rutier autoturismul a fost deplasat înspre înapoi până la venirea organelor d epoliție, este probat cu declarațiile martorilor oculari, precum și cu procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente.
Astfel, martorul Mezei B. (f. 65 dos.fond) a arătat că autoturismul condus de inculpată a ieșit din parcarea situată între clădirea Reifeisen Bank și încă o clădire, a ocupat atât prima bandă, cât și o parte din cea de-a doua, s-a oprit pentru a se asigura și că, în opinia sa, autoturismul a fost mutat deoarece dacă mașina se afla în momentul impactului la locul unde a fost găsită de polițiști, motociclistul ar fi putut să treacă pe lângă aceasta.
Martorul Ciurar Cristian G. (f. 66 dos.fond) a menționat că în momentul impactului botul mașinii era trecut de axul care desparte cele două sensuri de mers, iar martorul D. Costel (f. 79 dos.fond) a declarat că sensul de deplasare a motociclistului era stânjenit deoarece era ocupat aproape în întregime de un jeep condus de o doamnă, că acel autoturism era aproape de axul drumului și că autoturismul a fost mutat aproximativ 1-1,5 m mai spate față de locul impactului (f. 37 dos.u.p.).
Faptul că impactul dintre autoturism și motocicletă nu a avut loc în locul unde este poziționat autoturismul în schița locului accidentului și planșele foto rezultă si din faptul că, potrivit planșelor foto, zona de impact a fost chiar pe mijlocul mașinii (se observă o înfundare pe partea din mijloc a pragului stânga), iar în zona unde este fotografiat autoturismul nu se observă niciun fragment sau urmă rezultate din avarierea motocicletei, astfel cum acestea se regăsesc la locul a fost identificată motocicleta avariată (pe o
suprafață de 1, 3 m.p. se regăsesc bucăți de material plastic, precum și o pată de ulei de 1 m.p.- f. 6, 12 dos.u.p.).
Nu poate fi ignorată nici conduita victimei care a condus motocicleta cu o viteză mult peste limita legală, aspect probat cu expertiza tehnică efectuată în cauză potrivit căreia viteza cu care circula victima era de cel putin 100 km/h, cu declarațiile martorilor oculari care au susținut că motociclistul circula cu viteză ridicată, precum și valoarea indicată de turometrul motocicletei care s-a oprit la valoarea de 7500 rot/min.
Apărarea inculpatei potrivit căreia victima avea posibilitatea de a efectua o manevră de ocolire prin pătrunderea pe contrasens nu poate fi primită deoarece aceasta avea obligația principală de a acorda prioritate de trecere si de a nu pune pe ceilalalți participanți la trafic în situația de a-i stânjeni în deplasare ori de a efectua menevre riscante; împrejurarea că din sens opus nu venea nicio mașină a fost chestiune conjuncturală și nu poate fi reținut ca temei de exonerare de răspundere în cauzarea evenimentului rutier.
În contextul celor arătate rezultă că factorul declanșator și favorizant al evenimentului rutier l-a constituit conduita inculpatei care nu a acordat prioritate de trecere victimei și a ocupat spațiul de deplasare a acestuia, precum și viteza excesiva cu care a rulat partea vătămată care, în momentul în care a sesizat pericolul, nu a mai putut controla motocicleta și nu a mai avut capacitatea de a efectua vreo manevră de evitare a impactului, iar din această perspectivă stabilirea culpelor concurente și în proporțiile reținute de către instanța de fond este pe deplin justificată.
Pe baza stării de fapt reținute s-a dat o încadrare juridică legală infracțiunii comise de inculpată, iar sancțiunea aplicată, ca și cuantum și modalitate de executare reflectă în mod just gradul de pericol social concret al faptei comise, contribuția avută la producerea evenimentului rutier și urmărilor faptei, precum și persoana inculpatei care nu are antecedente penale și a încercat o rezolvare pe calea concilierii a cauzei.
Cu privire la latura civilă, Curtea a reținut că, sub aspectul daunelor materiale, în mod corect s-a acordat de către instanța de fond numai suma reprezentând contravaloarea tijei de titan și proporțional cu culpa inculpatei în producerea acestui prejudiciu, celelalte pretenții nefiind dovedite ori nu s-a probat legătura de cauzalitate în faptă si prejudiciul invocat (situația financiară a firmei victimei, nerambursarea împrumuturilor bancare contractate) sau, cu privire la motocicletă, nu s-a probat că victima este cea care a suportat prejudiciul (motocicleta aparține unei societăți comerciale care nu s-a constituit parte civilă în cauză).
În recurs, victima depus la dosar (f. 107) o factură privid achizionarea la data de_ a unor produse (perne, saltea, pilote), însă nici cu privire la acestea nu a probat că procurarea lor a fost urmare a unei recomandări medicale și în legătură cu evenimentul rutier în care a fost implicat.
Referitor la renta lunară, Curtea a reținut că, raportat la concluziile expertizei medico-legale nr. 1537/II/h/2 din_ 3 efectuate de IML Cluj Napoca în procedura recursului (f. 93-95) și potrivit cărora victima, deși prezintă o incapacitate adaptativă de 20%, nu este încadrabilă în grad de invaliditate, nu se mai justifică acordarea acesteia și se impune a fi înlăturată.
Referitor la critica privind acordarea daunelor morale solicitate de către partea civilă, Curtea a reținut că spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni, despăgubirile pentru daune morale nu se probează, ci se stabilesc pe baza unei evaluări a organului judiciar.
În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.
În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe
orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere mai multe criterii și anume importanța valorii morale lezate, durata și intensitatea durerilor fizice și psihice, tulburările și neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral, ținând seama în același timp de scopul pentru care legiuitorul a permis cuantificarea prejudiciului moral, acela de compensare a suferinței persoanei prejudiciate și nu a pierderii efectiv cauzate, care nu se poate echivala în bani.
S-a considerat, de asemenea că la cuantificarea acestor daune instanța trebuie să se raporteze și la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalității în fața legii.
Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.
În prezenta speță s-a probat că victima a fost supusă unor suferințe fizice si psihice generate de fapta produsă de inculpată, dar si de propria sa culpă și că i-au fost cauzate leziuni care au necesitat un număr de 80-90 zile de îngrijiri medicale, însă atât suma solicitată pentru repararea prejudiciului nepatrimonial invocat, cât și cea acordată de către instanța de fond depășește întinderea prejudiciului efectiv produs, fiind ambele excesive.
Așa fiind Curtea a considerat că o sumă de 4000 Euro, în lei la data plății reprezintă o justă și echitabilă compensare, fiind corespunzătoare întinderii prejudiciului nepatrimonial invocat de partea civilă și proporțională culpei inculpatei, iar soluția este conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene (P.Tercier, Op.cit.p.268).
Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d C.proc.pen. s-au admis recursurile declarate de inculpata Pop Ana E. și asigurătorul SC "Generali România Asigurare Reasigurare"; SA, iar sentința atacată s-a casat în latura civilă a cauzei cu privire la petitele privind renta lunară și cuantumul daunelor morale.
Rejudecând în aceste limite, a fost obligată inculpata să plătească părții civile Horongozo Laszlo Elod suma de 4000 Euro, în lei la data plății cu titlu de daune morale și s-a respins ca nefondată cererea părții civile Horongozo Laszlo Elod de acordare a rentei lunare.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. s-a respins ca nefondat recursul declarat de partea civilă Horongozo Laszlo Elod împotriva aceleiași sentințe penale.
Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. a fost obligată partea civilă Horongozo Laszlo Elod să plătească 500 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 192 al. 3 C.proc.pen. restul cheltuielilor avansate de stat au ramas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei decitii a formulat contestație în anulare condamnata POP ANA E.
, solicitând rejudecarea recursului cu motivarea că la solutionarea acestei căi de atac a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința instanța de recurs despre această imposibilitate, că a fost lipsită de apărare deoarece apărătorul ales a reziliat contractul de asistenta juridică în ziua anterioară judecării recursului, că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 10 lit. f C.proc.pen. (respectiv fapta nu există), că a fost condamnată pentru o faptă de a cărei comitere nu se face vinovată și că în cauză este incidenta situatia prev. de art. 47 C.pen. privind cazul fortuit care înlătură caracterul penal al faptei.
A fost acvirat dosarul nr._ a Curții de Apel Cluj în care s-a pronunțat decizia contestată.
Procedând la solutionarea cauzei Curtea constată următorele:
Potrivit prevederilor art.386 C.proc.pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare;
când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f)-i), cu privire la care existau probe în dosar;
când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385 14 alin. 11 ori art. 385 16 alin. 1.
Potrivit cazului de contestație în anulare prevăzut în art. 386 lit. b) C. proc. pen., partea poate face contestație în anulare dacă dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare, cele două cerințe impuse de legiuitor fiind cumulative, așa cum rezultă pe calea interpretării gramaticale, în condițiile folosirii conjuncției "și.";
Din analiza cauzei ce a avut ca obiect recursul contestatoarei rezultă că la termenul de judecată a recursului din 18 iunie 2013 a existat depusă la dosar cererea acesteia, prin care a solicitat amânarea cauzei, deoarece apărătorul ales a înțeles să rezilieze contractul de asistență juridică ca urmare a conduitei ireverențioase a părții vătămate din respectiva cauză și a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru a-și putea angaja un nou apărător.
Curtea a respins cererea de amânare a cauzei formulată de prezenta contestatoare cu motivarea că infracțiunea dedusă judecății nu reclamă asistență juridică obligatorie, că i s-a oferit suficiente garanții pentru a i se asigura dreptul la apărare și la un proces echitabil, corelativ revenindu-i obligația exercitării cu bună credință a drepturilor procesuale și, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, a fost acordat cuvântul în dezbaterea recursurilor, concluziile părților fiind evidențiate în mod concret.
Curtea constată că, în contextul prezentei cauzei, față de condițiile impuse de legiuitor pentru incidența cazului de contestație în anulare prevăzut în art. 386 lit. b) C. proc. pen. și în raport cu motivul efectiv invocat de contestatoare, respectiv lipsa unui apărător ales al acesteia, ce avea calitatea de recurentă inculpată la data judecării recursurilor, nu sunt îndeplinite condițiile legale ale cazului de contestație în anulare menționat, deoarece cerința imposibilității de prezentare și de încunoștințare a instanței despre această împiedicare la termenul la care s-a judecat cauza la instanța de recurs incumbă părții, și nu apărătorului acesteia.
Altfel spus, contestatoarea, în raport cu temeiul contestației în anulare invocat, respectiv art. 386 lit. b) C. proc. pen., nu a făcut dovada că în calitatea de parte pe care o avea, respectiv recurentă inculpată la data judecării cauzei, aceasta personal s-ar fi aflat în imposibilitate de prezentare și de încunoștințare a instanței despre această împiedicare, așa încât cererea formulată prin care a solicitat amânarea judecării cauzei aflate în recurs, față de motivele arătate, nu poate complini cerintele pe care le prevede cazul de contestație în anulare arătat.
Curtea observă că fără a echivala, obligatoriu, cu forța majoră, "împiedicarea"; trebuie să fie de neînvins, să fie nu numai obiectivă, dar și să nu fi putut fi prevăzută în mod normal, fiind incluse în această categorie de evenimente: o stare de război, o inundație, o înzăpezire, o epidemie - care a necesitat măsuri de carantină - sau un alt fapt neprevăzut ce a dus la întreruperea circulației între sediul instanței și locul unde se afla contestatorul. De asemenea, în această categorie de evenimente mai sunt incluse și alte situații: o boala gravă sau un accident, intervenite pe neașteptat și care l-au pus pe cel în cauza în situația de a nu putea suporta transportul pană la sediul instanței
Referitor la netemeinicia soluției de condamnare Curtea constată că toate motivle invocate prin actiunea introductivă nu se regăsesc printre cazurile expres și limitativ
prevăzute de textul art. 386 C.proc.pen., după cum cazul de încetare a procesului penal este incorect invocat, în esență vizând tot netemeinicia sentintei, deoarece temeiul prevăzut de art. 10 lit. a C.proc.pen. (fapta nu există) atrage achitarea potrivit art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen.
Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 391 al. 1 C.proc.pen. se va respinge ca inadmisibilă contestatia în anulare formulată de condamnata Pop Ana E. împotriva deciziei penale nr. 927/R din 25 iunie 2013 a Curții de Apel Cluj.
Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga contestatoarea să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca inadmisibilă contestatia în anulare formulată de condamnata POP ANA E. împotriva deciziei penale nr. 927/R din 25 iunie 2013 a Curții de Apel Cluj.
Obligă pe contestatoare să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 5 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. M. V. V. A. L. H.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_
Jud.fond. C. R.
Jud.recurs. L. H. /I.M. /V.V. A.
| ← Decizia penală nr. 1472/2013. Vătămare corporală din culpă | Decizia penală nr. 1444/2013. Vătămare corporală din culpă → |
|---|
