Decizia penală nr. 36/2013. Vătămare corporală din culpă
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.36/R/2013
Ședința publică din 15 ianuarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: L. H., judecător
JUDECĂTORI | : V. | V. | A. |
: I. | M. | ||
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul D. I., împotriva sentinței penale nr.99/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei N., inculpatul fiind trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, prev.de art.184 alin.1 și 3 C.penal față de partea vătămată C. I. R. și prev.de art.184 alin.2 și 4 C.penal față de partea vătămată I. I., cu aplic.art.33 lit.b C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului D. I., av.Moroșan N., din cadrul Baroului B. N., cu delegație avocațială depusă la dosar și apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. I. R., av.M. M., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpații D. I. ,
C. I. R., partea vătămată I. I., părțile civile C. de A. de S. B. N. ,
C. de A. de S. C., S. M. de U. C., S. J. B. N., partea responsabilă civilmente SC A. SA S. B., partea responsabilă civilmente SC T.
G. I. E. S., partea responsabilă civilmente SC A. SA B., partea responsabilă civilmente SC F. C. S., partea civilă-moștenitor al părții civile I. I., numiții I. E., I. M. I., I. M. C., I. Ș. R., I. P., curatorul pentru minorul I. P., numitul Paniciuc D., partea civilă C. C. și partea civilă- moștenitor al părții civile I. I., numitul I. Ș. R. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului C. I. R., invocă excepția lipsei de interes a recursului în ceea ce privește pretențiile subsidiare de obligarea inculpatului la plata în proporție de 50% a acestora.
Instanța, pune în vedere apărătorului inculpatului C. I. R., să susțină aceasta cerere odată cu răspunsul la recursul inculpatului D. I. și nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului D. I., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună în principal, respingerea acțiunii civile ca nefondată iar în subsidiar, admiterea în parte pretențiile civile cu consecința obligării și inculpatului C. I. R. la plata despăgubirilor civile în proporție de 50%. Acțiunea civilă formulată este nefondată întrucât moștenitorii părții civile nu au făcut dovada continuării laturii civile motiv pentru care instanța nu putea obliga inculpații la suportarea acțiunii civile. De asemenea, pentru urmașul părții civile care este minor și care a arătat prin
curator că dorește să continue latura civilă, nu s-a făcut dovada acceptării moștenirii. În ceea ce privește admiterea în parte a pretenților civile, apreciază că instanța de fond în mod greșit a cuantificat aceste sume la care inculpatul a fost obligat. Din actele administrate, partea civilă decedată nu a făcut dovada veniturilor realizate, astfel că inculpatul nu putea fi obligat la plata despăgubirilor civile. Cu privire la renta de întreținere stabiliă în favoarea urmașului părții civile, aceasta nu se putea stabili câtă vreme nu s-a făcut dovada faptului că partea civilă a întreținut acest minor. Este criticabilă hotărârea și sub aspectul culpei care a fost reținută întrucât din probele administrate rezultă că ambii conducători auto implicați în accident s-au făcut vinovați de încălcarea anumitor reguli de circulație astfel că proporția culpei este de 50/. Pentru toate acestea, solicită admiterea recursului astfel cum a fost motivat în scris. Cu cheltuieli de judecată, respectiv onorar avocațial.
Apărătorul C. I. R., în principal, apreciază recursul ca fiind fondat sub aspectul admiterii solicitării de a se respinge acțiunea civilă iar în subsidiar, apreciază ca nefondat motivul în sensul obligării inculpatului C. la plata a 50% din despăgubirile civile. Apreciază soluția instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Cu privire la excepția invocată, arată că în cauză s-a admis ca și parte, asiguratorul de răspundere civilă și a și fost obligat la plata despăgubirilor civile, fiind admisă și cererea de chemare în garanție. Pe fondul cauzei, apreciază că solicitarea de obligarea inculpatului C. la plata a 50% din despăgubiri este nefondată. Consideră ca fiind corectă culpa inculpatului D. I. care este determinantă în producerea accidentului. Pentru toate acestea, solicită respingerea recursului.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului ca nefondat, considerând că prima instanță a soluționat judicios latura civilă a cauzei. Pe de altă parte, se solicită o schimbare a proporției culpei însă, latura penală fiind disjunsă de latura civilă, aceasta a rămas defintiivă.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 99 din 21 iunie 2012 a Judecătoriei N., pronunțată în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată inițial de partea civilă I.
I. - decedat pe parcursul soluționării cauzei penale și continuată de moștenitorul I. P.
- minor lipsit de capacitate de exercițiu, cu domiciliul în comuna M., sat R., nr. 17, jud. S., prin curatorul desemnat P. D. cu domiciliul în comuna M., sat R., nr. 17, jud. S., după decesul survenit (cu exercitare și din oficiu) - latură civilă a cauzei disjunsă din dosarul penal nr. 2248/R/2007 al Judecătoriei N., și în consecință:
A fost obligat inculpatul D. I. fiul lui Aurel și Catița, născut la data de_ în loc. Beiuș, județul B., posesor BI seria XH nr. 1., CNP 1., cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, cu domiciliul în loc. Ș., str. Minerului, nr. 3, Ap. 3, județul B., fără antecedente penale, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E. S. cu sediul în O., str. T., nr. 1-2, județul
B., să-i plătească părții civile suma de 1014 lei, cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale) și respectiv a obligat pe inculpatul C. I. -R. fiul lui Teodor și R., născut la data de_ în comuna Căianul-Mic, județul B. N., posesor BI seria SV nr. 1., CNP 1., cetățean român, studii seminarul teologic, preot, căsătorit, cu domiciliul în loc. Vama, nr. 56, județul S., să-i plătească aceleiași părți civile suma de 546 lei cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale);
A fost obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T.
G. I. - E. S. O. să-i plătească părții civile suma de 1950 lei, cu titlu de daune morale și a obligat pe inculpatul C. I. -R. să-i plătească aceleiași părți civile suma de 1050 lei cu titlu de daune morale;
A fost obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T.
G. I. - E. S. O. să-i plătească părții civile suma de 633,75 lei, cu titlu de rentă lunară de întreținere și a obligat pe inculpatul C. I. -R. să-i plătească aceleiași părți civile suma de 341,25 lei cu titlu de rentă lunară de întreținere începând cu data de_ și pe intervalul temporal de 1 an;
Au fost respinse celelalte pretenții civile formulate de aceeași parte civilă ca nedovedite.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de inculpatul - parte vătămată (parte civilă) C. I. R. împotriva inculpatului D. I. - latură civilă a cauzei disjunsă din dosarul penal nr. 2248/R/2007 al Judecătoriei N., și în consecință a fost obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E.
S. O. să-i plătească părții civile suma de 104 lei, cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale).
Au fost respinse celelalte pretenții civile formulate de aceeași parte civilă și care vizează renta de întreținere lunară, daunele morale ca neîntemeiate și respectiv celelalte pretenții civile, ca nedovedite.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale active invocată în cauză a părților civile C. DE A. DE S. B. -N. cu sediul în municipiul B., str. Grăniceri, nr. 5, județul B. N. și C. DE A. DE S. C. cu sediul în municipiul C., str. C.
, nr. 5, județul C., și în consecință s-a respins latura civilă a cauzei privind cheltuielile de spitalizare, în raport de care s-au introdus aceste părți civile, pe considerentul că sunt persoane fără calitate procesuală activă.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. J. DE U.
B. N. cu sediul în municipiul B., str. G.G. B., nr. 43, județul B. N., și în consecință a fost obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC
"T. G. I. - E. S. O. să-i plătească părții civile suma de 894.556 lei vechi, (89,46 lei), reprezentând cheltuieli de spitalizare parțiale (f. 98) pentru perioada 26.03.-_
, aferente internării părții vătămate I. I. (Secția ortopedie).
A fost obligat inculpatul C. I. R. să-i plătească părții civile suma de 481.684 lei vechi, (48,17 lei), reprezentând cheltuieli de spitalizare parțiale (f. 98) pentru perioada 26.03.-_, aferente internării părții vătămate I. I. (Secția ortopedie).
A fost obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T.
G. I. - E. S. O. să-i plătească părții civile suma de 793.165 lei vechi, (79,32 lei), reprezentând cheltuieli de spitalizare parțiale (f. 98) pentru perioada 26.03.-_, aferente internării părții vătămate C. I. -R. (Secția chirurgie).
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. M. DE U.
C. cu sediul în C. -N., str. G. T. Moșoiu, nr. 22, jud. C., și în consecință a fost obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I.
- E. S. O. să-i plătească părții civile suma de 1.564.142 lei vechi (156,42 lei), reprezentând cheltuieli de spitalizare parțiale (f. 99) pentru perioada 29.03.-_, aferente internării părții vătămate C. I. - R. (Secția cardiologie).
S-a constatat că în cauză are calitatea de asigurator SC "A. "; SA B. cu sediul în municipiul B., str. C. I, nr. 31-33, sector 2 - pentru SC A. SA - S. B. cu sediul în loc. O., str. Ș. S., nr. 5, județul B. .
A fost admisă în parte cererea de chemare în garanție formulată de partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E. S. O. în contradictoriu cu chematul în garanție - SC "A. "; SA B. pentru SC A. SA - S. B., și în consecință a fost obligată chemata în garanție să-i plătească părții responsabile civilmente, sumele anterior evidențiate și acordate cu titlu de despăgubiri civile, daune morale, rentă de întreținere, cheltuieli de spitalizare și care au fost determinate pentru latura civilă a cauzei și la care a fost obligată partea responsabilă civilmente alături de prepusul său D. I., până la nivelul sumelor prevăzute în contractul de asigurare și polița aferentă.
A fost obligat inculpatul D. I. să plătească în favoarea statului suma de 500 lei, cu titlu cheltuieli judiciare.
A fost obligat inculpatul C. I. -R. să plătească în favoarea statului suma de
150 lei, cu titlu cheltuieli judiciare.
A fost obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T.
G. I. - E. S. O. și pe inculpatul C. I. -R. să-i plătească părții civile - continuator al acțiunii civile formulate de I. I., suma de câte 150 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată, din primul stadiu procesual.
Au fost respinse cererile de cheltuieli de judecată formulate de inculpații D. I. și
C. I. R. din primul stadiu procesual, luându-se act că pentru acest ultim stadiu nu s- au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 171/_ pronunțată in dosarul nr.2248/R/265/2007 al Judecătoriei N., in baza dispozițiilor art. 345 Cod pr. penală, coroborat cu art. art. 11, pct. 2, lit. "b"; raportat la art. 10, lit. "g"; teza a II-a Cod procedură penală, instanța a dispus încetarea procesului penal pornit la plângerea penală a părților vătămate C. I. R. și I.
I. împotriva inculpatului D. I. si respectiv a procesului penal pornit la plângerea penală a părții vătămate I. I. împotriva inculpatului C. I. R., prin intervenirea prescripției speciale a răspunderii penale a inculpaților pentru infracțiunile sesizate.
Concomitent in baza dispozițiilor 189, art. 192 alin.3 si art. 349 Cod pr. penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În baza dispozițiilor art. 347 Cod procedură penală, coroborat cu art.320/1 alin. 5 Cod penal și datorită circumstanțelor in care doar acțiunea penală s-a aflat in stadiu de soluționare, instanța a dispus disjungerea acțiunii civilă a cauzei formulată de partea civilă I. I. decedat in cursul procesului penal si continuată prin introducerea moștenitorilor acestuia respectiv I. E. (fostă Toma) I. M. -I., I. M. -C., I. Ș. -R., I. P. - minor lipsit de capacitate de exercițiu prin curatorul P. D. după decesul survenit, respectiv de către inculpatul -parte vătămată C. I. R., de către părțile civilă, S. M. de U. C., S. J. B. -N., C. de A. de
S. B. -N., C. de A. de S. C. .
În consecință s-a dispus formarea unui nou dosar soluționat în cadrul procesului penal, si care a fost înregistrat distinct la nr._ al Judecătoriei N. .
Astfel s-a reținut că prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud înregistrat sub nr. 3315/2002 au fost trimiși în judecată inculpatul D. I. pentru comiterea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 1 si 3 Cod penal, fată de partea vătămată C. I. R. și prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal fată de partea vătămată I. I., cu aplicarea prevederilor art. 33 lit. "b"; Cod penal, privind concursul ideal și respectiv inculpatul C. I. R. pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 2 si 4 Cod penal, fată de partea vătămată I. I. .
Prin același rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii
D. I. și C. I. R., ambii cercetați sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal, fată de partea vătămată Bidian D., pe considerentul că fapta nu este prevăzută de legea penală, cauză de natură să împiedice punerea în mișcare a acțiunii penale.
În motivarea actului de sesizare s-a arătat că în ziua de 26 martie 2001 în jurul orei 9, 30 inculpatul D. I. se afla la volanul autotractorului marca Volvo nr. de înmatriculare BH- 2835 ce tracta semiremorca cu nr. de înmatriculare BH - 2914 și se deplasa pe DN - 17 C în direcția N. - B. .
S-a mai arătat că, ajuns pe raza comunei D., în locul numit "Dealul T. lui" aproximativ în zona Km 6+500m. pe un aliniament aflat înaintea unei curbe la stânga, cu vizibilitate redusă, inculpatul D. I. s-a angajat în depășirea unui atelaj hipo tractat de două cabaline și condus de numitul I. Iacob.
În același timp din sens opus se deplasa autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare SR-89-IC condus de inculpatul C. I. R. care, sesizând starea de pericol, datorată manevrei de depășire efectuată de D. I., a acționat sistemul de frânare, neînscriindu-se însă pe traiectoria impusă de configurația sectorului de drum (curbă la dreapta) și pătrunzând astfel pe contrasens.
În acest mod, în cursul manevrei de revenire a autotractorului condus de inculpatul
D. I. pe sensul său de mers, a avut loc impactul dintre cele două autovehicule, în urma căruia a survenit accidentarea părții vătămate I. I. aflat în autoturismul marca BMW condus de C. I. R. .
Această parte vătămată a suferit leziuni ce au necesitat un număr de 68-70 zile de îngrijiri medicale și i-au produs o scădere a capacității de muncă cu 65-70%.
Concomitent s-a menționat că în aceleași împrejurări a suferit leziuni și inculpatul
C. I. R. care au necesitat pentru vindecare un număr de 28-30 de zile îngrijiri medicale precum și numitul Bidian D., aflat în același autoturism și care a suferit leziuni vindecabile în 6-7 zile de îngrijiri medicale.
Tot în actul de sesizare al instanței s-a menționat că în faza de urmărire penală, s- a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto de către expertul Jiga Dan care a concluzionat că, culpa în producerea accidentului revine inculpatului D. I. care s-a angajat în depășire pe un sector de drum, în care posibilitățile de asigurare prealabilă a efectuării manevrei în condiții de siguranță erau reduse, cu atât mai mult cu cât și sectorul de drum era marcat cu linie continuă.
S-a semnalat că și inculpatul C. I. R. avea o viteză de deplasare de 75 km/oră și aceasta nu era adecvată la condițiile de drum, dar în situația în care conducea cu o viteză adecvată la deplasarea într-o zonă cu curbe succesive semnalizată prin indicatoare ar fi avut posibilitatea evitării producerii accidentului.
În cauză s-a efectuat și o expertiză criminalistică și de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C., care a concluzionat că inculpatul D. I. putea preveni producerea accidentului dacă nu s-ar fi angajat în depășirea atelajului hipo, cu trecerea marcajului continuu longitudinal, fără să se asigure că această manevră nu prezintă un pericol pentru circulația pe drumurile publice și că inculpatul C. I. -R. putea și el preveni producerea accidentului dacă ar fi redus viteza la intrarea în curba lipsită de vizibilitate, astfel încât în condițiile existenței unui obstacol să poată opri în condiții de siguranță și să mențină autoturismul pe o traiectorie corespunzătoare.
În concluzie s-a reținut că inculpatul D. I. a încălcat prevederile art. 32 din Regulamentul de aplicare a Decretului 328/1966, ce vizează depășirile, iar inculpatul C.
I. R. dispozițiile art.49 din același act normativ ce vizează reducerea vitezei la limita
evitării oricărui pericol la curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate si pe drumuri alunecoase, cu ploi și zăpadă.
Pa rtea vă tăm a tă I. I. s-a constituit parte civilă în cauză, la fel ca si inculpatul - parte vătămată C. I. R., precum si unitățile spitalicești în care a fost internat I. I., respectiv S. J. B. și S. M. de U. C. -N. (f.88-89).
Actul de sesizare s-a înregistrat inițial la nr. 3315/2002 al Judecătoriei N., (primul stadiu procesual), iar prin sentința penală nr. 289/_ s-a dispus condamnarea inculpaților D. I. și C. I. R. pentru infracțiunile sesizate la pedepse cu închisoarea și cu reținerea concursului ideal pentru inculpatul D. I., iar în baza dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002 și art. 120 alin. Cod penal s-a constatat că pedepsele aplicate sunt grațiate.
Concomitent s-a admis în parte acțiunea civilă a cauzei formulată de partea civilă
I. I. și în consecință a fost obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. E. "; O. să-i plătească acestei părți civile suma de
15.600.000 lei vechi despăgubiri civile și suma de 30.000.000 lei vechi daune morale, precum și la plata sumei de 9.750.000 lei vechi lunar cu titlu de rentă de întreținere începând cu data de_ și timp de un an.
De asemenea s-au respins celelalte pretenții civile formulate ca nedovedite.
Pe de altă parte s-a admis și acțiunea civilă formulată de inculpatul parte vătămată
C. I. R. împotriva inculpatului D. I. și în consecință a fost obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. E. "; O. să-i plătească acestei părți civile suma de 1.040.000 lei vechi despăgubiri civile și cu respingerea ca neîntemeiat a petitului privind renta de întreținere lunară, privind daunele morale precum și celelalte pretenții civile formulate.
De asemenea s-a admis și acțiunea civilă formulată de părțile civile S. J. B.
N. și S. M. de U. C. și cu consecința directă privind obligarea inculpaților în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata cheltuielilor de spitalizare parțiale pentru perioada de internare aferentă părții vătămate I. I. și ale inculpatului - parte vătămată
C. I. R. .
În același context s-a admis și cererea de chemare în garanție a SC A. SA - S.
B. și cu consecința obligării acestei chemate în garanție să-i plătească părții responsabile civilmente SC "T. G. I. E. "; O., suma la care aceasta a fost obligată alături de prepusul ei, inculpatul D. I. până la concurența sumei de 80.000.000 lei vechi.
Împotriva sentinței penale nr.2088/2003 s-a declarat apel de către inculpatul D. I.
, partea civilă I. I. și partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. E. "; O.
.
Prin decizia penală nr. 263/A/_ pronunțată în dosarul nr. 3777/2003 a Tribunalului B. N. s-a apreciat că toate apelurile declarate în cauză sunt întemeiate și în consecință prin admiterea acestora, s-a desființat în totalitate hotărârea atacată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei N. .
Principalul motiv care vizează desființarea în totalitate a sentinței atacate se referă la citarea în cauză a societății de asigurare în calitate de parte civilă și nu în calitate de parte responsabilă civilmente și cu lezarea în această modalitate a posibilității de a-și exercita drepturile procesuale specifice acestei calități.
Concomitent s-a statuat ca instanța de fond în faza de rejudecare să aprecieze necesitatea unei noi examinări medico-legale a părții civile și cu analiza celorlalte motive de apel formulate de către părțile apelante.
Astfel, în aceste circumstanțe pricina a fost reînregistrată sub nr. 225/R/2004 al Judecătoriei N., pronunțându-se sentința penală nr. 285/_ .
Prin această hotărâre s-a dispus condamnarea inculpaților D. I. și C. I. R. pentru infracțiunile sesizate la pedepse cu închisoarea și cu reținerea concursului ideal prev. de art. 33 lit. "b"; Cod penal, pentru inculpatul D. I., iar în baza dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002 și art. 120 alin. Cod penal s-a constatat că pedepsele aplicate sunt grațiate.
Concomitent s-a admis în parte acțiunea civilă a cauzei formulată de partea civilă
I. I. și în consecință a fost obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC " T. G. I. E. "; O. și în solidar cu asiguratorul de răspundere civilă SC A. SA - S. B. să-i plătească acestei părți civile până la nivelul sumelor prevăzute în contractul de asigurare, suma de 32.760 lei despăgubiri civile calculate pentru perioada_ -_ și în continuare câte 487,5 lei lunar cu titlu de rentă de întreținere până la data de_, precum și suma de 3000 lei cu titlu de daune morale.
De asemenea s-au respins celelalte pretenții civile formulate ca neîntemeiate.
S-a admis în parte și acțiunea civilă formulată de inculpatul parte vătămată C. I.
R. împotriva inculpatului D. I. și în consecință a fost obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC " T. G. I. E. "; O. și în solidar cu asiguratorul de răspundere civilă SC A. SA - S. B. până la nivelul sumelor prevăzute în contractul de asigurare să-i plătească acestei părți civile suma de 975 lei cu titlu de despăgubiri civile pentru zilele de îngrijiri medicale și suma de 650 lei cu titlu daune morale și cu respingerea ca neîntemeiate a celorlalte pretenții civile formulate.
De asemenea s-a admis și acțiunea civilă formulată de părțile civile S. J. B.
N. și S. M. de U. C. și cu consecința directă privind obligarea inculpatului D.
I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC " T. G. I. E. "; O. și în solidar cu asiguratorul de răspundere civilă SC A. SA - S. B. până la nivelul sumelor prevăzute în contractul de asigurare pentru suma de 270,66 lei pentru S. M. de U. C. și respectiv pentru suma de 79,3156 lei și 89,4556 lei pentru S. J. B.
N. .
În același mod a fost obligat inculpatul C. I. R. să plătească părții civile S.
J. B. N. suma de 48, 1684 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus obligarea inculpaților la suportarea cheltuielilor de judecată, pretinse de părți și a cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Împotriva sentinței penale nr.285/_ s-a declarat apel de către inculpatul D.
I. și partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. E. "; O. .
Prin decizia penală nr.81/A/_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N., s-au admis apelurile declarate in cauză de inculpatul D. I. si partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. E. "; O., dar pentru alte considerente decât cele redate in cuprinsul memoriilor depuse la dosar.
Astfel din ansamblul pieselor dosarului penal s-a constatat că judecarea cauzei in fond a avut loc la data de 16 iunie 2006, iar pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru data de_ si ulterior pentru data de_ .
În acest context s-a constatat că partea vătămată I. I. s-a aflat in perioada _
_ încarcerat la Penitenciarul Botoșani in executarea unei pedepse privative de libertate, de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1459/2006 a Judecătoriei Botoșani. Reținându-se astfel prin prisma împrejurărilor relevate, a aspectelor temporale sesizate faptul că judecarea cauzei de către prima instanță a avut loc in lipsa părții vătămate I. I. aflat in executarea unei pedepse privative de libertate s-a apreciat că se
impune admiterea apelurilor, desființarea sentinței atacate si implicit rejudecarea cauzei de către prima instanță Judecătoria Năsăud.
Prin îndrumările deciziei de casare s-au trasat următoarele sarcini instanței de rejudecare:
să se procedeze la legala citare a părților, cu precădere prin raportare la aspectul sesizat de partea vătămată I. I., situația sa specială (deținut la penitenciarul Botoșani);
să se procedeze la citarea in calitate de asigurator de răspundere civilă a societății de asigurare SC A. SA O. - S. B., prin corelare cu Decizia nr.I/2005 a Înaltei Curți de C. și Justiție;
să se tină seama la soluționarea laturii civile a cauzei de coexistența răspunderii civile delictuale bazate pe prevederile art. 998 Cod civil, a persoanei care, prin fapta sa a cauzat efectele păgubitoare prin producerea accidentului de circulație cu răspunderea contractuală a asiguratorului întemeiată pe contractul de asigurare încheiat in condițiile reglementate prin Legea nr.136/1995;
să se retină dispozițiile art. 372 Cod pr. penală in sensul neagravării situației părților in propriul apel;
ipoteza de analiză a celorlalte aspecte invocate de părți in cuprinsul memoriilor ce sintetizează motivele de apel;
Pricina a fost reînregistrată sub nr.2248/R/265/_ al Judecătoriei N., iar prin raportare la îndrumările din decizia de casare, principalele demersuri ale instanței au constat în legala citare a părții vătămate I. I. de la toate domiciliile indicate, inclusiv reședința sa din comuna M. sat. Rișca nr.17, județul S., așa cum a fost indicată in ședința publică din data de_ a Tribunalului B. -N. .
Datorită procedurii de citare viciate si a mențiunilor aferente de pe dovezile de citare a părții vătămate s-a impus efectuarea de verificări pentru detectarea adresei corecte de domiciliu sau reședință prin interpelarea diverselor instituții, inclusiv a Penitenciarului Botoșani pentru perioada de detenție si obținerea datelor de identificare corecte ale acestei părți.
La termenul de judecată din data de 30 martie 2009, s-a constatat că pe dovada de restituire a citației pentru partea vătămată este consemnată mențiunea "destinatar decedat";, astfel încât s-au efectuat demersuri pentru verificarea acestor circumstanțe.
Conform certificatului de deces - f..279 comunicat de către Primăria comunei M. s-a reținut că decesul părții vătămate I. I. a survenit la data de_, deci pe parcursul soluționării cauzei.
În consecință si cu precădere in scopul soluționării laturii civile a cauzei s-a procedat la introducerea in cauză a moștenitorilor părții vătămate pentru expunerea poziției procesuale cu privire la continuarea acțiunii civile declanșate de autorul lor, constituirea de parte civilă, cuantumul pretențiilor aferente.
Astfel potrivit informațiilor furnizate de instituțiile abilitate s-a procedat la citarea in calitate de moștenitori ai părții vătămate a numiților I. E. (fostă Toma), I. M. I., I.
M. C., I. a Ș. R., I. P. - minor lipsit de capacitate de exercițiu prin curatorul desemnat P. D. .
Contrar acestor demersuri procesuale, in instanță nu s-au prezentat urmașii părții vătămate decedate I. I., cu excepția curatorului P. D. desemnat pentru minorul lipsit de capacitate de exercițiu I. P., care a declarat că înțelege să continue acțiunea civilă.
În acest context prin raportare la posibilitatea de continuare a acțiunii civile de către moștenitori si situația moștenitorului I. P., starea sa de minorat conform
prevederilor art.17 Cod pr. penală, acțiunea penală poate fi exercitată din oficiu si de către instanță iar acest aspect a fost reținut pentru pronunțarea soluției si care vizează admiterea în parte a acțiunii civile, doar prin raportare la acest moștenitor.
Pentru ceilalți prezumtivi urmași ai părții vătămate decedate, respectiv fiii I. Ș.
R., I. M. C. si I. M. I., instanța reține absența acestora cât și a unei poziții procesuale privind o declarație in sensul continuării acțiunii civile si pentru repararea pagubei cauzate autorului lor prin accidentul auto survenit.
De asemenea într-o atare ipoteză s-ar fi impus si o analiză a modalității de acceptare de către acești descendenți direcți a succesiunii rămase după defunctul I. I., respectiv dacă a intervenit o acceptare pur si simplu sau sub beneficiu de inventar.
În privința numitei I. E., fostă Toma si prin prisma actelor de stare civilă comunicate la solicitarea instanței s-a reținut că aceasta s-a căsătorit cu partea vătămată decedată, in data de_ la Primăria sectorului - V - B., iar din mariaj au rezultat cei trei copii, dar nu a intervenit vreo acțiune de divorț până la deces si chiar in circumstanțele in care minorul I. P. a rezultat dintr-o relație extraconjugală a părții vătămate, dar pentru care a intervenit o recunoaștere benevolă de paternitate.
Totuși si pentru soția supraviețuitoare I. E. s-a reținut aceeași atitudine procesuală pasivă ca si pentru cei trei fii rezultați din mariaj.
Deși curatorul P. D. a evidențiat opțiunea de continuare a laturii civile declanșate de partea vătămată I. I. ca tată al minorului I. P. și a precizat că va reda în scris cuantumul despăgubirilor civile pretinse totuși ulterior acesta nu s-a mai prezentat in instanță si nici nu a comunicat alte cereri scrise sau eventuale solicitări de probe.
În baza art. 14, 15 și 346 Cod procedură penală, coroborat cu art.998 cod civil instanța a admis in parte acțiunea civilă a cauzei disjunsă din dosarul penal nr.2248/R/265/2007 al Judecătoriei N. conform dispozitivului si in privința despăgubirilor civile, a daunelor morale pretinse, a rentei lunare de întreținere cât si in privința cheltuielilor de spitalizare ale unităților spitalicești, reținând si îndrumările din decizia de casare care, se circumscriu pentru reținerea dispozițiilor art.372 Cod pr. penală in sensul neagravării situației părților in propriul apel și stadiul de rejudecare al cauzei, citarea in calitate de asigurator de răspundere civilă a societății de asigurare SC A. SA O. - S.
B., prin corelare cu Decizia nr.I/2005 a Înaltei Curți de C. și Justiție.
Concomitent s-a ținut seama la soluționarea laturii civile a cauzei de coexistența răspunderii civile delictuale bazate pe prevederile art. 998 Cod civil, a persoanei care, prin fapta sa a cauzat efectele păgubitoare prin producerea accidentului de circulație cu răspunderea contractuală a asiguratorului întemeiată pe contractul de asigurare încheiat in condițiile reglementate prin Legea nr.136/1995.
În acest context s-a reținut si critica formulată de către partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. E. "; O. f.20-23, - dosar nr._ a Trib. B. -N. in calea de atac a apelului si care reflectă necesitatea ca instanța de fond cu prilejul soluționării laturii civile a cauzei să țină cont de gradul de vinovăție reținut in sarcina celor doi inculpați și implicit a prepusului acestei părți - inculpat D. I. și pentru modalitatea de calcul a despăgubirilor.
În acest sens s-au invocat prevederile art. 10 din HG 1194/2000 privind modalitatea de suportare de către asigurator a despăgubirilor atât pentru daune materiale cât și pentru prejudiciile fără caracter patrimonial până la limita de până la 80.000.000 lei pentru fiecare persoană si conform clauzelor contractuale.
Astfel instanța a obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E. S. să-i plătească părții civile suma de 1014 lei,
cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale) și respectiv va obliga pe inculpatul C. I.
-R. să-i plătească aceleiași părți civile suma de 546 lei cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale).
De asemenea instanța a obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E. S. O. să-i plătească părții civile suma de 1950 lei, cu titlu de daune morale și respectiv va obliga pe inculpatul C. I. -R. să-i plătească aceleiași părți civile suma de 1050 lei cu titlu de daune morale.
În același sens instanța a obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E. S. O. să-i plătească părții civile suma de 633,75 lei, cu titlu de rentă lunară de întreținere și respectiv va obliga pe inculpatul C. I. -R. să-i plătească aceleiași părți civile suma de 341,25 lei cu titlu de rentă lunară de întreținere începând cu data de_ și pe intervalul temporal de 1 an, cu consecința respingerii celorlalte pretenții civile formulate de aceeași parte civilă ca nedovedite.
În aceeași ordine de idei s-a admis in parte și acțiunea civilă formulată de inculpatul - parte vătămată (parte civilă) C. I. R. împotriva inculpatului D. I. pentru latură civilă a cauzei disjunsă din dosarul penal nr. 2248/R/2007 al Judecătoriei N.
, și în consecință instanța a obligat pe inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E. S. O. să-i plătească părții civile suma de 104 lei, cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale).
Concomitent instanța a dispus respingerea celorlalte pretenții civile formulate de aceeași parte civilă și care vizează renta de întreținere lunară, daunele morale ca neîntemeiate și respectiv celelalte pretenții civile ca nedovedite.
Pentru estimarea cuantumului despăgubirilor civile instanța a ținut seama de următoarele elemente: valoarea socială lezată prin faptele sesizate și comise de către inculpați (integritatea corporală și sănătatea), starea de suferință cauzată, numărul de zile de îngrijiri medicale acordate părților vătămate (68-70 zile - I. I. și 28-30 de zile - C.
I. R. ) cuantumul pecuniar efectiv suportat pentru recuperarea capacității de muncă si revenirea privind sănătatea.
Potrivit adeverinței comunicate in primul stadiu procesual de la locul de muncă al părții vătămate I. I., firma SC Jordan Company I. E. S. s-a reținut că in urma accidentului acesta a beneficiat de concediu medical in perioada aprilie - septembrie 2001, perioadă in care a obținut un venit de 6.000.000 lei vechi deși conform informațiilor furnizate prin același înscris remunerația medie lunară a acestei părți se cifra la cuantumul de 15.000.000 lei vechi.
Astfel suma acordată reprezintă diferența dintre acest venit net lunar de care beneficia in mod curent si indemnizația aferentă concediului medical cu exceptarea din numărul total al zilelor de îngrijiri medicale, a zilelor libere si corelativ si proporțional cu gradul de culpă reținut pentru fiecare inculpat (65% pentru D. I., 35 % pentru C. I.
).
De asemenea si pentru partea vătămată C. I. R. s-a reținut că această parte vătămată a beneficiat de numărul de zile de îngrijiri medicale evidențiate conform certificatului medico-legal cu aceeași exceptare a zilelor libere si cu mențiunea că in perioada incidentului putea obține suma de 1.600.000 lei vechi ca si venituri, iar la această sumă s-a aplicat gradul de culpă al acestei părți vătămate in comiterea accidentului de circulație.
În aprecierea cuantumului aferent instanța pentru acordarea daunelor morale s-a raportat la următoarele criterii: valoarea socială efectiv lezată prin faptele comise de către inculpați (integritate corporală și sănătate), elementul de suferință fizică determinat prin
accidentul survenit și chiar impactul psihologic al acestor suferințe asupra victimelor cu o consecință directă și asupra membrilor familiei și a participării acestora pentru vindecarea și regenerarea morală și cu o perturbare a ritmului cotidian pe o perioadă îndelungată atât pentru activitatea pe care o desfășurau în genere părțile vătămate cât si pentru activitățile cotidiene din timpul suplimentar programului de lucru.
În același mod s-a procedat si pentru determinarea cuantumului acordat cu titlu de rentă de întreținere și reținând doar intervalul temporal de 1 an prin corelare cu mențiunile din certificatul medico-legal existent la dosarul cauzei, diminuarea capacității de muncă a părții vătămate I. I. până la un nou control medical cât si imposibilitatea obiectivă de efectuare a acestei noi examinări in contextul survenirii decesului acestei părți vătămate și datorită stadiului procesul de rejudecare si periplului temporal.
Pentru soluția de respingere a celorlalte pretenții civile care rezidă in contravaloarea unei proteze dentare, precum si a unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului societății la care a fost angajat partea vătămată I. I., datorită intervenirii accidentului de circulație s-a apreciat că nu există probe certe concludente si care să poată fi reținute pentru acordarea acestor despăgubiri.
Reținând aceleași considerente s-a impus și soluția de respingere ca neîntemeiată și nedovedite a celorlalte pretenții civile formulate de partea civilă C. I. R., care prezent in instanță la un singur termen in stadiul de rejudecare a invocat o suferință constantă dar nu a redat o eventuală reactualizare a pretențiilor sau justificare a acestora. Raportat la excepția invocată în cauză de către casele de asigurări de sănătate și considerentele redate privind ipoteza de recuperare a sumelor reprezentând cheltuieli de spitalizare acordate victimelor, agresiunilor fizice sau accidentelor rutiere direct de către spitalul care a acordat asistență medicală persoanei in cauză, si subrogarea spitalelor in toate drepturile si obligațiile procesuale ale caselor de asigurări s-a apreciat ca întemeiată, sens in care s-a admis excepția lipsei calității procesuale active invocată în
cauză a părților civile C. de A. de S. B. -N. și C. de A. de S. C. .
În drept prin raportare la constituirea de parte civilă a unităților medicale sunt incidente dispozițiile art. 313 din Legea nr.95/2006 cu modificările si completările ulterioare, coroborat cu art. 14, art. 15, art. 346 Cod pr. penală, si art.998 Cod civil si reținerea perioadei aferente si a dispozițiilor legale incidente in vigoare.
Astfel instanța a admis în parte cererile aferente și a obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E. S. O. să-i plătească părții civile S. ui J. de U. B. -N., suma de 894.556 lei vechi, (89,46 lei), reprezentând cheltuieli de spitalizare parțiale pentru perioada 26.03.-_, aferente internării părții vătămate I. I. (Secția ortopedie) si respectiv va obliga pe inculpatul C. I. R. să-i plătească aceleiași părți civile suma de 481.684 lei vechi, (48,17 lei), reprezentând cheltuieli de spitalizare parțiale (f. 98) pentru perioada 26.03.-_
, aferente internării părții vătămate I. I. (Secția ortopedie).
De asemenea instanța a obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E. S. O. să-i plătească părții civile
ui J. de U. B. -N., suma de 793.165 lei vechi, (79,32 lei), reprezentând cheltuieli de spitalizare parțiale (f. 98) pentru perioada 26.03.-_, aferente internării părții vătămate C. I. -R. (Secția chirurgie).
Pentru aceleași considerente instanța a admis în parte și acțiunea civilă formulată de partea civilă S. M. de U. C., și a obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E. S. O. să-i plătească părții civile suma de 1.564.142 lei vechi (156,42 lei), reprezentând cheltuieli de spitalizare
parțiale (f. 99) pentru perioada 29.03.-_, aferente internării părții vătămate C. I. - R. (Secția cardiologie).
În conformitate cu Decizia nr. I/28 martie 2005 a Înaltei Curți de C. și Justiție, obligatorie, prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a statuat că în aplicarea dispozițiilor art.54 alin. 4 și art.57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România cu modificările ulterioare - societatea de asigurare participă in procesul penal în calitate de asigurator de răspundere civilă.
În speță a fost citată in această calitate SC A. SA B. pentru SC A. - S.
B., si pentru efectuarea apărărilor atât în nume propriu, cât și prin subrogare în drepturile asiguratului și nu pentru a fi obligat la despăgubiri alături de asigurat.
Răspunderea asiguratorului operează in speță ea fiind antrenată în baza și în condițiile contractului de asigurare - contract ce atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule.
În considerentele acestei decizii, prin analiza dispozițiilor legale în materie și a principiilor de drept s-a reținut că în ipoteza producerii unui accident de circulație, având ca urmare cauzarea unui prejudiciu pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă (conform dispozițiilor art.48 alin. 1 din Legea nr.136/1995), coexistă răspunderea civilă delictuală bazată pe art.998 din codul civil a celui care prin fapta sa a cauzat efectele păgubitoare cu răspunderea contractuală a asiguratorului încheiate în condițiile reglementate prin Legea nr. 136/1995 (in vigoare la momentul producerii accidentului).
Problema inedită in speță și a soluționării răspunderii civile prin antrenarea asiguratorului a fost determinată de faptul că s-a promovat si o cerere de chemare in garanție formulată de partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E. S. O.
, iar pe parcursul derulării procesului, practica judiciară s-a cristalizat in privința calității si a modalității de citare a asiguratorului in procesul penal.
Totuși nu putem face abstracție de cererea legal promovată și care constituie o formă de intervenție forțată, care prin finalitatea ei tinde spre clarificarea in cadrul aceluiași proces si a raportului juridic dintre partea responsabilă civilmente si societatea de asigurări și pentru acordarea despăgubirilor in ipoteza căderii in pretențiuni.
În consecința a admis in parte cererea de chemare in garanție și a obligat chemata în garanție să-i plătească părții responsabile civilmente, sumele anterior evidențiate și acordate cu titlu de despăgubiri civile, daune morale, rentă de întreținere, cheltuieli de spitalizare și care au fost determinate pentru latura civilă a cauzei și la care a fost obligată partea responsabilă civilmente alături de prepusul său D. I., până la nivelul sumelor prevăzute în contractul de asigurare și polița aferentă.
În temeiul art. 189, art.192, alin.3 art.349 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul D. I. să plătească în favoarea statului suma de 500 lei, cu titlu cheltuieli judiciare, si respectiv pe inculpatul C. I. -R. să plătească în favoarea statului suma de 150 lei, cu același titlu.
În temeiul art. 189, art.193, art.349 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul D. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "T. G. I. - E.
S. O. și pe inculpatul C. I. -R. să-i plătească părții civile I. P. - continuator al acțiunii civile formulate de I. I., suma de câte 150 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată, din primul stadiu procesual cu mențiunea că s-au respins cererile de cheltuieli de judecată formulate de inculpații D. I. și C. I. R. din primul stadiu procesual, luându-se act că pentru acest ultim stadiu nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul D. I. , criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală sub aspectul soluționării acțiunii civile
promovată de partea vătămată (în prezent decedată) și continuată de succesorul I. P. prin curator și a solicitat casarea sentinței atacate și pronunțarea unei deczii prin care să se dispună, în principal, respingerea acțiunii civile ca nefondată, iar în subsidiar, admiterea în parte a cererii de despăgubiri și stabilirea unei proportii egale a culpei celor doi inculpați. Recursul a fost motivat arătându-se că acțiunea civilă formulată este nefondată întrucât moștenitorii părții civile nu au făcut dovada continuării laturii civile motiv pentru care instanța nu putea obliga inculpații la suportarea acțiunii civile. De asemenea, pentru urmașul părții civile care este minor și care a arătat prin curator că dorește să continue
latura civilă, nu s-a făcut dovada acceptării moștenirii.
S-a mai arătat că instanța de fond a reținut eronat proproția culpei la producerea faptului cauzator de prejudicii deoarece, în opinia sa, cauza determinantă a producerii acestuia a constituit-o conduita culpabilă a coinculpatului C. I. -R. care a pătruns pe contrasens, nu a circulat cu o viteză adaptată condițiilor de drum și potrivit caracteristicilor traseului (curbe succesive) astfel că se impunea reținerea cel putin a unei culpe egale.
Referitor la pretențiile civile solicitate, recurentul a arătat că nu s-a făcut dovada acestora. În acest sens a invocat că partea civilă, prin curator, nu a indicat întinderea despăgubirilor și izvorul lor, că probele retinute de instanța de fond indică fapte nereale (partea civilă decedată nu a avut calitatea de administrator la SC "I. Company I. E.
"RSL B., societatea era radiată, adeverinta de venit contine date nereale), iar la stabilirea rentei de întretinere instanța de fond a făcut o confuzie între această institutie și pensia de întretinere reglementată de codul familiei, după cum aceasta nu se putea stabili câtă vreme nu s-a făcut dovada faptului că partea civilă a întreținut acest minor.
În final, recurentul contestă solutia privind acordarea daunelor morale în sensul că nu este specificat izvorul acestora, respectiv cele solicitate de partea civilă decedată sau în considerarea suferintei minorului pricinuită de decesul tatălui său.
Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.998-999 C.civ. (în vigoare la data comiterii faptei) orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat este angajată și atunci când acesta s-a produs prin neglijența sau imprudența autorului.
Așadar din interpretarea acestui text legal se deduc condițiile angajării răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite (delict civil), a prejudiciului, raportului de cauzalitate între cele două și vinovăția. Aceste elemente au fost identificate și supuse atenției cu ocazia analizării infracțiunii sub aspectul elemenelor sale constitutive, instanța de fond stabilind definitiv asupra existenței condițiilor mentionate, precum și a autorilor și proporției culpei fiecăruia în producerea faptului cauzator de prejudiciu.
Este de menționat și faptul că recurentul însuși a solicitat primei instanțe a se constata intervenția prescripției speciale a răspunderii penale și disjungerea acțiunii civile alăturate celei penale (f. 544 dos. 2248/R/2007 a Judecătoriei N. ), concluzia fiind că și-a asumat culpa în prodecerea evenimentului rutier și proporția acesteia în condițiile în care avea deschisă posibilitatea continuării procesului penal pentru a proba lipsa culpei sau, eventual, o altă proporție a acesteia.
Pe cale de consecință, este corectă concluzia primei instanțe potrivit căreia in persoana inculpatului-recurent sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, prevazute de art. 998-999 C.civ., acesta savarsind din culpa o fapta ilicita care a produs in patrimoniul partii vatamate/civile un prejudiciu care se impune a fi reparat.
Cu privire la calitatea procesuală a părții civile I. P. curtea observă că la termenul din_ (f. 644 dos._ a Judecătoriei N. ) curatorul acestuia a declarat
în scris că înțelege să continue acțiunea civilă promovată de partea civilă decedată I. I. și că menține pretențiile formulate de acesta.
Apoi, Curtea obervă că nu prezintă relevanță faptul acceptării succesiunii pentru ca în procesul penal succesorilor părții civile decedate în cursul procedurii să li se recunoască dreptul de opțiune pentru continuarea sau nu a acțiunii civile, concluzia decurgând din textul art. 21 C.proc.pen. unde se vorbește de "exercitarea acțiunii civile de către succesori…";, cu referire evidentă la succesorii în drepturile procesuale.
Cu privire la cuantumul despăgubirilor materiale acordate, Curtea le găsește întemeiate.
Astfel, potrivit adeverinței existente la f. 230 vol. 2 dos. 3315/2002 a Judecătoriei N.
, partea civilă realiza venituri de circa 1500 lei noi, în special din comisioane, în cadrul activității desfășurate în cadrul SC "I. Company I. E. "; S. B., beneficiind de sume reduse (600 lei noi) pe durata concediului medical. Este irelevantă sub acest aspect calitatea detinută în cadrul acestei companii atâta timp cât realizarea acestor venituri este probată și prin alte mijloace, în acest sens fiind înscrisurile de la f. 209-212 vol. 1 dos. 3415/2002 a Judecătoriei N. din care rezultă că I. I. a încheiat, în numele susnumitei societăți comerciale, contracte pentru furnizarea de material lemnos pentru care a primit diferite sume de bani cu titlu de comision.
Susținerea potrivit căreia datele furnizate nu sunt reale deoarece societatea era radiată nu este întemeiată deoarece potrivit adresei existente la f. 72 dos. nr._ a Tribunalului B. N. SC "I. Company I. E. "; S. B. a fost radiată la data de_, deci cu mult după evenimentele care fac obiectul cauzei (infracțiunea fiind comisă la data de 26 martie 2001).
Apoi, în cuantificarea acestor despăgubiri nu se putea face abstracție de numărul zilelor de îngrijiri medicale, scăderea capacității de muncă și gradul de invaliditate. Astfel, potrivit concluziilor Raportului de nouă expertiză medico-legală nr. 5767/VI/a/27 din_ a IML C. (f. 419 vol. 2 dos. 225/R/2004 a Judecătoriei N. ), avizate de IML C. cu nr. 2095/XI/28 din_ partea civilă a necesitat 68-70 zile de îngrijiri medicale, cu scăderea capacității de muncă cu 50% și încadrabilă în gr. III de invaliditate pe durată de 1 an.
De altfel, scăderea capacității de muncă și invaliditatea constituie rațiunea pentru care instanța de fond a găsit justificată acordarea rentei, proporțional cu procentul de scădere a capacității de muncă și gradului de invaliditate, precum și veniturilor probate, limitată la durata de 1 an, nefiind vorba despre o pensie de întreținere astfel cum a a susținut recurentul.
Referitor la prejudiciul nepatrimonial, Curtea constată că, deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.
De asemenea, toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.
Cu privire la stabilirea cuantumului daunelor morale, Curtea are în vedere ca acesta să aibă efecte compensatorii, neputând să constituie nici amenzi excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificate pentru victimele acestora. Având în vedere că legislația internă nu prevede nici un criteriu în funcție de care să fi evaluat prejudiciul nepatrimonial, aprecierea acestuia urmează a fi făcută în concret, prin raportare la toate împrejurările și circumstanțele cauzei.
În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere
suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.
Astfel, trebuie avute în vedere importanța valorii morale lezate, durata și intensitatea durerilor fizice și psihice, tulburările și neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral, ținând seama în același timp de scopul pentru care legiuitorul a permis cuantificarea prejudiciului moral, acela de compensare a suferinței persoanei prejudiciate și nu a pierderii efectiv cauzate, care nu se poate echivala în bani.
S-a considerat, de asemenea că la cuantificarea acestor daune instanța trebuie să se raporteze și la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalității în fața legii.
În cauză s-a dovedit mai presus de orice dubiu că partea civilă-decedată a suferit o traumă psihică de profundă, determinată de fapta săvârșită de inculpat, astfel că acordarea de daune morale se justifică pentru a compensa prejudiciul afectiv cauzat acesteia și de care victima era legată printr-o relație afectivă de natură familială.
Cu privire la suma acordată cu titlu de daune morale Curtea apreciază că aceasta reprezintă o justă și echitabilă compensare, fiind corespunzătoare întinderii prejudiciului nepatrimonial invocat de partea civilă și proporțională culpei inculpatului, iar soluția este conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene (P.Tercier, Op.cit.p.268).
Pentru toate aceste motive Curtea concluzionează că sentința atacată este legală și temeinică, urmând a fi menținută în întregime ca atare, iar în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefundat recursul declarat în cauză.
Potrivit art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
În temeiul art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga recurentul să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul D. I. împotriva sentinței penale nr. 99 din 21 iunie 2012 a Judecătoriei N. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. H. V. V. A. I. M.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_
Jud.fond. P. A. -T.
| ← Decizia penală nr. 964/2013. Vătămare corporală din culpă | Decizia penală nr. 1472/2013. Vătămare corporală din culpă → |
|---|
