Decizia penală nr. 1472/2013. Vătămare corporală din culpă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1472/R/2013
Ședința publică din 5 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : L. | H., judecător |
JUDECĂTORI | : I. | M. |
: V. | V. A. | |
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către partea civilă L. L. și asiguratorul S.C. "Uniqa Asigurari"; S.A. B. esti, împotriva sentintei penale nr. 793 din 19 iunie 2013 a Judecătoriei C. N., privind pe inculpatul R. F. I., trimis in judecată prin rechizitoriul nr. 422/P/2011 din data de 27 decembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prev. și ped. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, și vătămare coporală din culpă, prev. și ped. de art. 184 alin. 1 și 3 C.pen., cu aplic. art. 33 lit. b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaerilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 29 octombrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 793 din 19 iunie 2013 a Judecătoriei C. N., pronunțată în dosar nr._, s-a constatat că pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare US-S 4523 condus de către inculpatul R. F. -I., fiul lui R. I. si R. M., nascut la data de_ in mun. C. N., jud. C., de cetatenir romana, studii medii, cu stagiuul militar satisfacut, fara ocupatie, casatorit, fara copii, domiciliat in C. N., str. C. D., nr. 76, bl. Y-5, ap. 38 jud. C., cu antecedente penale, CNP 1., la data de 26 februarie 2007 a fost încheiată o poliță de asigurare valabilă din data de 1 februarie 2007 până la data de 1 februarie 2010 emisă în Germania, iar asigurătorul corespondent din România este către S.C. UNIQUA ASIGURĂRI S.A., cu sediul în B. ești, b-ul Dacia, nr. 30, iar asiguratorul roman a răspuns în condițiile și limitele legii și ale contractului de asigurare.
În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.pen.p rap. la art. 1357 al. 2 C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă L. L. cu domiciliul în C., str. P., nr. 18, jud. C. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei și 6.350 euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând daune materiale și suma de 10.000 de lei, reprezentând daune morale.
În baza art. 191 al. 1 din C.pen.p. a fost obligat inculpatul R. F. -I. la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. nr. 422/P/2011 din data de 27 decembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. a dispus trimiterea in judecată în stare de arest preventiv a inculpatului R. F. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 C.pen. și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule prev. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002, totul cu aplic. art. 33 lit. b C.pen., in fapt retinandu-se ca la data de 26 februarie 2007, în jurul orei 22.00, în timp ce conducea autoturismul marca BMW 318 cu nr. de înmatriculare UL-S-4523 pe str. C. Turzii, având dreptul de a conduce suspendat, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu autovehiculul marca VW Cady cu nr._, condus regulamentar de către partea vătămată L. L., eveniment soldat cu vătămarea corporală a acestuia, care a necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale.
Prin sentința penală nr. 716/5 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ s-a reținut că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 C.pen. conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule prev. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002, totul cu aplic. art. 33 lit. b C.pen. și s-a dispus condamnarea inculpatului R. F. I. - fiul lui R. I. si R. M., nascut la data de_ in mun. C. N., jud. C., de cetatenir romana, studii medii, cu stagiuul militar satisfacut, fara ocupatie, casatorit, fara copii, domiciliat in C. N., str. C. D., nr. 76, bl. Y-5, ap. 38 jud. C., cu antecedente penale, CNP 1., pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana careie exercitarea dreptului de a conduce, i-a fost
suspendat, fapta prevazuta si pedepsita de art.86 alin. 2 din OUG nr.195/2002, modificat prin OUG nr.63/2006 si republicata, cu art. 3201C.proc.pen., la o pedeapsa de: 1 an inchisoare.
A fost condamnat acelasi inculpat pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de art. 184 alin. 1 si 3 C.pen., cu art. 3201C.proc.pen., la o pedeapsa de: 3 luni inchisoare.
Conform art. 85 C.pen. s-a anulat suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante de 1 an si 7 luni inchisoare, aplicata prin SP nr. 180/_ a J. i C. N. . S-a constatat concursul dintre faptele care au facut obiectul SP nr. 180/2009 a J.
i C. N., pentru care s-a aplicat pedeapsa de: 1 an si 3 luni inchisoare, pentru art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicata si 1 an si 5 luni inchisoare pentru art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 si faptele care fac obiectul cauzei dedusa judecatii si unde s-au stabilit pedepsele de 1 an inchisoare pentru art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 republicata si 3 luni inchisoare pentru ar. 184 alin 1 si 3 C.pen.. Mentine sporul de 2 luni din SP nr. 180/2009 si conform art. 36 alin. 2 C.pen., raportat la art. 34, art. 35 C.pen., inculpatul executa pedeapsa cea mai grea de 1 an si 5 luni inchisoare, sporita cu 2 luni, la care se mai adauga un spor de 5 luni, astfel ca inculpatul R. F. I. executa pedeapsa de: - 2 (doi) ani inchisoare.
In baza art. 71 C.pen., s-a dispus privarea inculpatului de exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a C.pen., numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevazuta de art.71 alin.2 C.pen..
In baza art.81 C.pen. s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 2 ani închisoare pe durata unui termen de incercare de 4 ani, stabilit in conditiile art.82 C.pen., termen care incepe sa curga din data de_ .
In baza art.71 alin. 5 C.pen., raportat la art. 64 lit. a C.pen., s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In temeiul art.359 Cod proc. penala s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor prev. de art.83 si art. 84 C.pen., a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
Prin încheierea de ședință din data de 29 mai 2012 s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la latura civilă.
Analizând ansamblul probator instanța a reținut următoarele:
Întrucât inculpatul a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 al. 1 și 3 din C.pen., constatăm că există autoritate de lucru judecat cu privire la existența faptei, la identitatea persoanei care a săvârșit-o și cu privire la culpa acestuia. Cu privire la culpa fără prevedere noi constatăm că instanța a reținut culpa exclusivă a inculpatului.
Despre acțiunea civilă:
S-a constatat că pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare US-S 4523 condus de către inculpatul R. F. -I., fiul lui R. I. si R. M., nascut la data de_ in mun.
C. N., jud. C., de cetatenir romana, studii medii, cu stagiuul militar satisfacut, fara ocupatie, casatorit, fara copii, domiciliat in C. N., str. C. D., nr. 76, bl. Y-5, ap. 38 jud. C., cu antecedente penale, CNP 1., la data de 26 februarie 2007 a fost încheiată o poliță de asigurare valabilă din data de 1 februarie 2007 până la data de 1 februarie 2010 emisă în Germania, iar asigurătorul corespondent din România este către
S.C. UNIQUA ASIGURĂRI S.A., cu sediul în B. ești, b-ul Dacia, nr. 30, iar asiguratorul roman a răspuns în condițiile și limitele legii și ale contractului de asigurare.
Cât privește constituirea de parte civilă s-a reținut că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 67.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 20.000 de lei reprezentând daune morale.
Pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală este necesar să fie întrunite patru condiții: existența unei fapte ilicite, o culpă în producerea acelei fapte, un prejudiciu și o legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciul provocat. În speță, fapta ilicită a inculpatului constă în nerespectarea regulilor de circulație pe drumurile publice cu consecința vătămării corporale a părții civile L. L. . De asemenea, au fost dovedite prin hotărâre judecătorească definitivă atât culpa exclusivă a inculpatului, cât și existența legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Fără îndoială fapta ilicită săvârșită de către inculpat cu culpă cu prevedere a provocat prejudicii materiale în patrimoniul părții vătămate, în primul rând prin costurile îngrijirilor la domiciliu imediat după eveniment, iar suma de 800 de lei este una rezonabilă raportat la leziunile puse în evidență prin certificatul medico-legal. Produsele sanitare au fost achiziționate de către partea vătămată și este rezonabil de presupus că nu a avut grija principală de a păstra toate chitanțele sau bonurile de casă.
Totodată s-a constatat că autovehiculul părții civile a fost avariat într-o măsură substanțială, făcând imposibilă utilizarea lui. Partea civilă a achiziționat autovehiculul în cursul lunii mai 2006 așa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare de la fila 104, pentru suma de 6.350 euro. Susținerile părții civile cu privire la împrejurarea că prețul real de achiziție ar fi fost de 8.000 de euro este nerezonabilă raportat la înscrisul de la dosar și la împrejurarea că autovehiculul a fost achiziționat de la o persoană fizică, care nu ar fi avut niciun interes imediat pentru a declara un preț mai mic, iar cumpărătorul a folosit bunul în folosul unei societăți comerciale și ar fi avut un interes pentru a declara un preț de achiziție cât mai mare. Prin urmare, instanța a considerat că prejudiciul încercat de către partea civilă raportat la contravaloarea mașinii este de 6.350 de euro.
Cu privire la împrejurarea că epava a fost lăsată în curtea numitului Seiche Iosif, cei doi înțelegându-se ca partea civilă să achite o sumă lună de 100 de lei, cu titlu de chirie, s-a reținut din declarațiile părții civile că în fapt nu s-a achitat nicio sumă de bani cu titlu de chirie, astfel că cererea privind obligarea inculpatului la plata contravalorii chiriei plătite de către partea civilă este neîntemeiată.
Cu privire la lipsa folosinței bunului timp de cinci ani, din declarațiile părții civile și ale martorei s-a reținut că autovehiculul era folosit pentru a aproviziona un magazin deținut de o societate comercială la care partea civilă este asociată, iar după evenimentul rutier din data de 26 februarie 2007, la câteva zile partea civilă a achiziționat un alt
autovehicul pentru folosirea în același scop. Așadar susținerile părții civile din cuprinsul constituirii de parte civilă cu privire la împrumutarea sau închirierea altor mijloace de transport este nereală, iar cererea sa privind contravaloarea lipsei de folosință a bunului este neîntemeiată.
Fără să privim acțiunea civilă ca o a doua sancțiune, s-a reținut că fapta inculpatului săvârșită din culpă fără prevedere a produs un prejudiciu moral, constând în suferințele fizice și psihice la care a fost supusă partea vătămată. În acest context, acțiunea civilă având ca obiect daunele morale, pe lângă efectul reparator, trebuie să fie și o recunoaștere publică și împotriva inculpatului a suferințelor părților vătămate. Având în vedere perioada lungă de recuperare și leziunile suferite de către partea vătămată, chiar dacă aceasta nu purta centura de siguranță, acesta fiind motivul pentru care nu s-au declanșat air-bag-urile, justifică admiterea în parte a acțiunii civile cu privire la daunele morale, iar în temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.pen.p rap. la art. 1357 al. 2 C.civ. vom admite în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă L. L. și s-a obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei și 6.350 euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând daune materiale și suma de 10.000 de lei, reprezentând daune morale.
În baza art. 191 al. 1 din C.pen.p. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat, raportate la soluționarea laturii civile.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs partea civilă L. L. și asiguratorul
S.C. "UNIQA ASIGURARI"; S.A. B. ESTI.
Prin recursul declarat partea civilă L. L. a criticat sentința instanței de fond ca fiind netemeinciă sub aspectul soluționării actiunii civile si a solicitat casarea acxesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună admiterea în totalitate a actiunii civile formulate, cu consecința obligării inculpatului la plata despăgubirilor în cuantumul solicitat cu motivarea că a probat în totalitate cuantumul daunelor materiale și morale solicitate.
Asiguratorul S.C. "UNIQA ASIGURARI"; S.A. B. esti a invocat, la rândul său, netemeinicia și nelegalitatea sentinței atacate si a solicitat casarea solutiei instanței de fond și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru administrarea probațiunii în vederea stabilirii cuantumului sumei acordate pentru bunul avariat, iar în subsidiar, solicită casarea sentinței instanței de fond și reducerea cuantumului daunelor materiale și morale.
Recursul a fost motivat arătându-se că se impune a se administra proba cu expertiza tehnică pentru a se stabili valoarea despăgubirilor pentru autoturism, respectiv dacă acesta poate fi reparat sau, în caz contrar, trebuie stabilită valoarea autovehicului și valoarea epavei. Invocă faptul că trebuie să fie coroborate atât dispozițiile legale care privesc răspunderea civilă delictuală, cât și cele care se referă la asigurător. Referitor la daunele morale solicită diminuarea acestora deoarece, raportat la numărul redus de zile de îngrijiri medicale, suma acordată cu acest titlu este nejustificată.
Analizând sentinta penala atacată în raport cu actele si lucrarile dosarului, cu motivele sustinute de recurenti, precum si din oficiu, potrivit art.385/6 alin.3 C.proc.pen., sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.998-999 C.Civ. (în vigoare la data comiterii faptei) orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșală s-a ocazionat, a-l repara. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat este angajată și atunci când acesta s-a produs prin neglijența sau imprudența autorului.
Așadar din interpretarea acestui text legal se deduc condițiile angajării răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite (delict civil), a prejudiciul, raportul de cauzalitate între cele două și vinovăția. Aceste elemente au fost identificate și supuse atenției cu ocazia analizării infracțiunii sub aspectul elemenelor sale constitutive.
Spre deosebire de răspunderea civilă contractuală ori de altă natură, răspunderii civile delictuale îi este aplicabil principiul reparării integrale a prejudiciului material și moral cauzat prin fapta săvârșită (art. 14 C. proc. pen.).
Din această perspectivă Curtea constată că este fondată dispozitia primei instanțe privind acordarea sumei de 6350 Euro echivalent în monedă natională la data plății reprezentând contravaloarea autoturismului deoarece, pe de o parte, această sumă a fost probată cert de partea civilă potrivit contractului de vânzare cumpărare (f.104 dos.fond), iar pe de altă parte acesta este îndreptățit a fi repus în situatia anterioară comiterii faptei prejudiciabile în sensul de a redobândi un bun de valoarea si calitatea celui detinut înainte de a fi supus distrugerii.
A admite punctul de vedere al asigurătorului potrivit căruia s-ar impune acordarea de despăgubiri constând în diferenta dintre valoarea autoturismului si valoarea epavei ori în contravaloarea reparației ar presupune încălcarea princpiului mai sus enuntat.
Referitor la celelate daune materiale acordate Curtea observă că partea civilă a justificat suportarea unor cheltuieli pentru refacerea stării sale de sanătate dat fiind leziunile constatate prin actele medicale depuse la dosar, fiind rezonabilă suma de 800 lei acordată raportat la felul si natura acestor leziuni, fiind de notorietate că investigatiile medicale si tratamentul medicamentos generează cheltuieli substanțiale.
Nu s-a dovedit faptul achitării chiriei pentru depozitarea epavei, partea civilă arătând că, în fapt, nu a achitat nicio sumă cu acest titlu astfel că acest prejudiciu nu există.
Totodată, nu s-a probat că partea civilă ar fi suferit un prejudiciu ca urmare a lipsei de folosință a autoturismului, sustinerea fiind infirmată de acesta și martora L. C. a
R. (f. 136 dos.fond), ambii arătând că au achizitionat o altă masina cu care a realizat activitatea de aprovizionare.
Referitor la critica privind acordarea daunelor morale solicitate de către partea civilă, Curtea reține că spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni, despăgubirile pentru daune morale nu se probează, ci se stabilesc pe baza unei evaluări a organului judiciar.
În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.
Curtea observă că nu poate fi contestat, în raport cu toate elementele de la dosar (acte medicale, depoziții testimoniale), că suferința victimei a fost una accentuată, limitându-i temporar posibilitatea de a desfășura activitățile cotidiene și provocându-i în același timp suferințe fizice însemnate, dar și o traumă psihică ca urmare a implicării în evenimentul rutier. Nu poate fi omis nici faptul că și sotia victimei, pasageră în masina, a suferit leziuni fizice care nu au fost de amploarea celor suportate de victimă, însă suficiente pentru a supune partea vătămată unui disconfort semnificativ.
Așa fiind, acordarea de daune morale se justifică pentru a compensa prejudiciul moral cauzat victimei, la stabilirea căruia se impune stabilirea unei proporționalități între suferința provocată care, deși nu poate fi cuantificată, este cel puțin estimată, vârsta victimei și sarcina impusă inculpatului de a suporta efectiv plaa despăgubirilor ce vor fi acordate cu titlu de daune morale.
Ca atare, în contextul circumstanțelor cauzei, fără a minimaliza în vreun mod suferința reală a victimei - suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale reprezintă o satisfacție echitabilă acordată părții civile.
În opinia curții de apel, o majorare mai accentuată a acestei sume ar reprezenta o sarcină disproporționată și excesivă ce i-ar reveni inculpatului în raport cu traumele suportate de victimă, numărul zilelor de îngrijiri medicale, vârsta și preocupările specifice vârstei victimei, după cum diminuarea acestora nu ar fi corespunzătoare întinderii prejudiciului nepatrimonial invocat de partea civilă și proporției culpei inculpatului.
Pentru aceste motive în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se vor respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică.
In baza art. 192 al. 2 C.proc.pen. se vor obliga recurentii să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de către partea civilă L. L. și asiguratorul S.C. "UNIQA ASIGURARI"; S.A. B. ESTI (cu sediul procesual in C. N., str. Gavril Musicescu, nr. 3.A) împotriva sentintei penale nr. 793 din 19 iunie 2013 a Judecătoriei C. N. .
Obligă recurenții să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5 noiembrie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
L. | H. I. | M. | V. | V. | A. |
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_
Jud.fond. L. M.
| ← Decizia penală nr. 36/2013. Vătămare corporală din culpă | Decizia penală nr. 1462/2013. Vătămare corporală din culpă → |
|---|
