Decizia penală nr. 1531/2013. Infractiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

Operator de date cu caracter personal 8428

DECIZIA PENALĂ NR.1531/R/2013

Ședința publică din data de 15 noiembrie 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: V. C. JUDECĂTORI: C. I.

: I. C. M.

GREFIER: G. I. -B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin

procuror V. GĂZDAC

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul T. G. împotriva sentinței penale nr.1046 din_ a Judecătoriei B., inculpatul fiind

trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. - Năsăud dat în dosar nr.663/P/2012 pentru comiterea infracțiunii silvice de tăiere ilegală de arbori prev. și ped. de art.108 alin.1 lit. c din Legea nr.46/2008.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat C. T. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile civile O. S. V. Ș., O. S. B. și a T. M. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosarul cauzei s-a depus în privința inculpatului T. G. fișa SEIP, din cuprinsul căreia reiese că acesta a decedat la data de 13 septembrie 2013.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând, încetarea procesului penal în baza art.11 alin.2 lit.b C.pr.pen. rap. la art.10 alin.1 lit.g C.pr.pen., ca urmare a intervenirii decesului inculpatului.

În prezenta cauză nu există constituire de partea civilă, sigurul aspect privind prejudiciul a fost dispus de către instanța de fond sub aspectul confiscării speciale, în temeiul art.118 alin.1 lit.c C.pen.

În opinia sa, acest temei de drept nu vizează beneficiul pe care inculpatul l-ar fi avut în urma săvârșirii aceste infracțiuni, ci vizează un alt aspect. Apreciază că, în prezenta cauză ar fi fost îndeplinite dispozițiile art.118 alin.1 lit.a C.pen, sens în care solicită casarea integrală a sentinței penale nr.1046 din_ a Judecătoriei

B. .

Reprezentantul M. ui P. în temeiul art.38515alin.2 lit.d C.pr.pen., rap. la art. 3866alin.3 C.pr.pen. solicită admiterea recursului declarat de inculpatul T.

G., casarea sentinței penale recurate și rejudecând, în baza art.11 alin.2 lit.b C.pr.pen. rap. la art.10 lit.g C.pr.pen. să dispună încetarea procesului penal față de inculpat, ca urmare a decesului acestuia. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, inclusiv înlăturarea confiscării speciale care este o sancțiune de drept penal.

C U R T E A

Deliberând reține că prin sentința penală nr.1046 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția invocată de inculpat.

A fost condamnat inculpatul T. pentru comiterea infracțiunii silvice de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 108 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 74 lit. a și c C.penal și art. 76 lit. d C.penal, la pedeapsa de:

- 2 luni închisoare.

În baza art. 81 C.penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 C.penal s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 2 luni.

S-a pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 alin. 1 C.penal.

În baza art. 71 C.penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b C.penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5 C.penal suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

S-a luat act de faptul că părțile vătămate T. M. și O. S. B. nu s- au constituit părți civile în cauză.

A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de O. S. V. Ș.

, întrucât acesta nu are calitate de parte vătămată în acest proces penal.

În baza art. 118 alin. 1 lit. e C.penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 2.874,90 lei, reprezentând c/val prejudiciului creat (fără TVA), sumă cu care părțile vătămate T. M. și O. S. B. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În temeiul art. 191 C.pr.penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că în ziua de _

, inculpatul T. G., în urma înțelegerii cu soția sa T. M. și de comun acord pentru a aduce lemne de foc, s-a deplasat în pădurea proprietatea soției sale, situată în hotarul satului B., în locul numit "Intre Huci ", de unde a tăiat cu drujba un arbore de stejar cu diametrul cioatei de 95 cm, pe care 1-a secționat în mai multe bucăți (butuci), rugându-l pe martorul P. u - Cîțcuoan M. - Dumitru, care deține tractor și remorcă, să-i transporte materialul lemnos din pădure la domiciliu.

Inculpatul a încărcat materialul lemnos în remorcă, apoi s-au deplasat spre domiciliu, însă în timpul deplasării au fost opriți de organele silvice, care le-au solicitat actele legale pentru materialul lemnos.

Inculpatul a declarat că a tăiat cu drujba un arbore de stejar din pădurea proprietatea soției sale șl nu deține nici un act legal pe materialul lemnos, deoarece

acesta provine din pădurea proprietate și nu a știut că sunt necesare acte pentru transport și proveniență.

În această situație, organele silvice i-au spus că îi vor întocmi proces-verbal de constatare a infracțiunii silvice, întrucât a tăiat arborele fără a deține aprobare legală.

După această discuție, inculpatul a transportat materialul lemnos la locuința sa, iar organele silvice s-au deplasat în pădure, unde au identificat cioata de stejar rezultată în urma tăierii arborelui și au observat că aceasta nu avea aplicat marcajul cu ciocanul silvic.

Totodată s-a constatat că arborele a fost tăiat din pădurea proprietate personală a numitei T. M., soția inculpatului.

S-a procedat la măsurarea acesteia cu ruleta metrică, arborele având un diametru de 95 cm, iar în data de_ s-a încheiat pe numele inculpatului T.

G. un proces-verbal de constatare a infracțiunii silvice.

În ziua de_, s-a procedat la o cercetare la locul faptei, ocazie cu care inculpatul, în prezența organelor de poliție, silvice și a martorilor asistenți, a indicat cioata de stejar rezultată în urma tăierii arborelui în data de_, care a fost măsurată cu ruleta metrică, constatându-se că avea un diametru de 95 cm și nu avea aplicată nici o marcă cu ciocanul silvic de marcat.

În urma studierii hărții silvice s-a constatat că într-adevăr arborele a fost tăiat din pădurea proprietatea numitei T. M., soția inculpatului.

Așa cum am precizat anterior, în faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut infracțiunea, precizând că nu a cunoscut faptul că și arborii din pădure proprietate trebuie marcați de către organele silvice pentru tăiere (f.14).

Audiat în fața instanței de judecată, inculpatul a declarat că soția sa deține un teren împădurit în locul numit "Între Huci"; de pe raza localității B. și aceasta, în calitate de proprietară, a încheiat un contract de prestări servicii cu Direcția S. ă

B. - O. S. B. .

Anterior comiterii faptei, a solicitat acestui ocol silvic aprobarea tăierii de material lemnos de pe acest teren, însă "nu știu dacă a venit răspuns în scris, dar cred că am primit răspuns";. A discutat cu pădurarul Budăcan Steluțu, care îi este vecin, i-a spus că deține aprobare pentru tăiere, solicitându-i totodată să-i marcheze un arbore. Pădurarul "mi-a spus să îl tai liniștit, că ulterior va marca el cioata rămasă";.

Astfel, s-a deplasat în pădurea respectivă, de unde a tăiat un arbore de esență stejar, pe care l-a transportat la domiciliu.

Analizând cele două declarații ale inculpatului, instanța a constatat o neconcordanță între cele relatate, în sensul că la urmărire penală a afirmat că "am crezut că din pădurea mea nu este necesar să fie marcați arborii";, iar în declarația dată în fața instanței a declarat că a discutat cu pădurarul și "am solicitat să îmi marcheze un arbore";.

În consecință, apărarea acestuia în sensul cu nu a cunoscut prevederile legale în acest sens nu poate fi îmbrățișată de instanță, având în vedere cele declarate în ședința publică din data de_ .

De altfel, așa cum prevăd disp. art. 51 alin. 4 C.penal "Necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii penale nu înlătură caracterul penal al faptei";.

Nu se poate afirma că inculpatul nu cunoștea faptul că anterior tăierii arborilor din pădurea proprietate aceștia trebuiau marcați. În acest sens este declarația martorului Budăcan Steluțu (f.75), care a discutat cu inculpatul și "i-am

spus că poate tăia de pe acest teren doar arborii marcați, având în vedere că anterior îi marcasem mai mulți arbori";.

De asemenea, cu privire la susținerea inculpatului privitoare la faptul că pădurarul i-ar fi spus să taie arborele, urmând a-l marca ulterior, aceasta este contrazisă de același martor, care a relatat că "am discutat cu inculpatul după ce acesta a tăiat arborele și i-am spus că în momentul în care vom merge pe teren cu brigadierul vom marca acea cioată";.

Cert este faptul că inculpatul a tăiat un arbore fără ca acesta să fi fost anterior marcat de organele silvice, așa cum de altfel a recunoscut personal. Chiar dacă avea aprobare de la O. S. B., așa cum foarte bine cunoștea, trebuia să aștepte ca mai întâi să i se marcheze acel arbore.

Cu privire la excepția invocată de inculpat prin apărătorul său la termenul de judecată din data de_ și reiterată la fondul cauzei, conform căreia pădurarul nu avea competența să întocmească procesul verbal de constatare a infracțiunii silvice, invocând astfel nulitatea absolută a acestui procesul verbal, instanța o va respinge ca neîntemeiată.

Potrivit art. 213 C.pr.pen. "organul de cercetare penală este obligat să efectueze actele de cercetare ce nu suferă amânare, chiar dacă acestea privesc o cauză care nu este de competența lui";.

Astfel, în caz de infracțiuni flagrante această obligație subzistă, cum este și cazul în speță, când organele silvice l-au depistat pe inculpat transportând materialul lemnos tăiat fără drept. Fiind surprins în flagrant, aceste organe aveau obligația legală de a se sesiza și astfel, după verificările efectuate la fața locului, să întocmească procesul verbal de constatare a infracțiunii silvice.

Conform practicii judiciare în materie ( a se vedea decizia penală nr. 740/_ a Curții Supreme de Justiție), în cauzele în care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror potrivit art. 209 alin. 3 C.pr.pen., efectuarea unor acte de cercetare ce nu suferă amânare, cum este cazul cercetării la fața locului, de către organul de cercetare penală, în conformitate cu prevederile art. 213 C.pr.pen., nu atrage nulitatea acestor acte.

Prin extrapolare la prezenta speță, aflându-ne în situația unei infracțiuni flagrante, organele silvice aveau obligația să se conformeze dispozițiilor legale la care s-a făcut anterior referire.

Și art. 214 C.pr.pen. alin. 4 instituie această obligație în caz de infracțiuni flagrante, iar alin. 5 prevede că "procesele verbale încheiate de aceste organe constituie mijloace de probă";.

Raportat la aceste considerente, instanța de fond a constatat că excepția invocată nu este întemeiată.

Recunoașterea comiterii faptelor de către inculpat se coroborează cu celelalte mijloace de probă: procesul verbal de constatare a infracțiunii silvice, fișa de calcul a pagubei (filele 7-8), procesul-verbal de cercetare la cioată (fila 10), declarațiile martorilor C. loan (fila 18), B. Dumitru (filele 20), P. u Câțcăuoan M. Dumitru (fila 22), Budâcan Stelutu (fila 23), Perhaită Simion (fila 25).

În drept:

Fapta inculpatului, astfel cum a fost reținută de instanță prin prisma probatoriului administrat și recunoscută de către acesta, de a tăia fără drept un arbore din pădurea proprietatea soției sale, valoarea prejudiciului fiind de 20 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii silvice prev. de art. 108 alin. 1 lit. c din Legea

nr. 46/2008, cu aplicarea art. 74 lit. a și c C.penal și art. 76 lit. d C.penal, pentru care instanța îl va condamna la pedeapsa de 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.penal, respectiv dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana și vârsta inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În baza art. 81 alin. 2 C.penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 2 luni stabilit conform art. 82 C. penal.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei în ceea ce privește pedeapsa aplicată și natura infracțiunii, persoana infractorului și convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.

Potrivit art. 359 C.p.p., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.penal, a căror nerespectare poate atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

Instanța de fond a apreciat că, față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, se impune interzicerea exercitării drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.penal. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 71 C.penal, instanța a dispus, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării de către inculpat exclusiv a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.penal, pe perioada executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5 C.penal instanța de fond a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

Latura civilă:

O. S. V. Ș. a arătat că, deși proprietar al pădurii este T. M., în calitate de Administrator al Fondului Forestier s-a constituit parte civilă cu suma de 3564,88 lei, incluzând și TVA.

În ceea ce privește această constituire de parte civilă, instanța de fond a respins-o ca nefiind întemeiată, pentru considerentele ce urmează:

Terenul de pe care inculpatul a tăiat arborele respectiv, situat în U.P. VI Șieu,

u.a. 8%, cu o suprafață de 2,4342 ha, aparține soției acestuia T. M., în baza Titlului de proprietate nr. 1331/_ (f.26).

În calitatea sa de unică proprietară a acestui teren, numita T. M. a încheiat un Contract de prestări servicii având nr. 273/_ cu O. S. B., pe o durată de 10 ani.

Ca atare, în cauză au fost introduse în calitate de părți vătămate atât proprietara terenului, cât și O. S. (ca reprezentant al statului), avându-se în vedere Decizia nr. 2/2010 a Înaltei Curți de C. și Justiție.

La solicitarea instanței, părțile vătămate au declarat că nu se constituie părți civile în cauză, neavând pretenții de la inculpat, motiv pentru care instanța a luat act de acest aspect.

O. S. V. Ș. a depus la dosar un Contract de prestări servicii înregistrat sub nr. 1960/_, încheiat cu numitul T. G., pentru terenurile

situate pe raza com. Budacu de Jos, unul în U.P. VI Șieu, u.a. 8%, cu o suprafață de 2,4342 ha și celălalt în U.P. VI Șieu, u.a. 3%, suprafață de 0,6394 ha.

Cu privire la terenul situat în U.P. VI Șieu, u.a. 8, așa cum s-a precizat anterior, este proprietatea numitei T. M. .

Inculpatul nu avea posibilitatea legală de a încheia contractul cu O. S. V. Ș. pentru acest teren, întrucât nu era proprietarul lui.

Singurul teren cu care inculpatul T. G. putea semna contractul valabil cu O. S. V. Ș. este cel situat în com. Budacu de Jos, în U.P. VI Șieu, u.a. 3%, având o suprafață de 0,6394 ha și cu privire la care deține Titlul de proprietate nr. 1200/_ . Acest teren se află într-adevăr în administrarea acestui din urmă ocol silvic.

Cu privire la terenul de pe care inculpatul a tăiat arborele în discuție, acesta se află în proprietatea soției sale, care nu are contract de administrare cu O. S.

V. Ș. .

În concluzie, acest ocol nu are calitate de parte vătămată, motiv pentru care instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de acesta.

De altfel și consilierul juridic al acestei instituții a fost de acord cu concluziile formulate de reprezentantul parchetului.

În baza art. 118 alin. 1 lit. e C.penal, instanța de fond a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 2.874,90 lei, reprezentând c/val prejudiciului creat (fără TVA), sumă cu care părțile vătămate T. M. și O. S. B. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În temeiul art. 191 C.pr.penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal inculpatul T.

G. solicitând -conform motivelor depuse în scris la dosar admiterea recursului casarea hotărârii atacate și în urma rejudecării să se dispună achitarea sa în baza art. 10 lit. d ) C.p.p., respectiv lipsește unul dintre elementele constitutive ale infr. și anume intenția, sau în subsidiar achitarea sa în baza art. 10 lit. b 9 indice 1 C.p.p., adică fapta sa nu prezintă pericolul social la unei infracțiuni.

Examinând probele dosarului Curtea va reține următoarele:

Din actele de la dosar ( f 16-17 dos. inst. de recurs ) rezultă că la data_ Primăria C. -Napoca a eliberat certificatul de deces cu seria DZ nr. 8. deoarece a intervenit decesul inculpatului T. G. la data de_, fiul lui G. și D.

,născut la data de_ .

Potrivit art. 11 pct. 2 lit. b) Cp.p. dacă intervine decesul făptuitorului, instanța va dispune încetarea procesului penal.

Ca atare, Curtea va admite recursul declarat de inculpatul T. G., cu ultimul domiciliu în Budacu de Jos, sat B., nr. 19 împotriva sentintei penale nr. 1046 din 17 iunie 2013 a Judecătoriei B. pe care o va casa în întregime în latura penală si rejudecând: în baza art. 11 pct.2 lit.b raportat la art. 10 lit.g Cod proc.penala, va dispune încetarea procesului penal față de inculpatul T. G., fiul lui G. si D., născ.la_ în B., jud . B. Năsăud cu privire la infracțiunea prev.de art.108 al.1 lit.c din Legea nr. 46/2008 ca urmare a decesului inculpatului.

Instanța de fond a soluționat latura civilă în concordanță cu probele de la dosar, astfel că se vor menține dispozițiile privind modul de soluționare a acesteia.

În mod corect în baza art. 118 alin. 1 lit. e C.penal, instanța de fond a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 2.874,90 lei, reprezentând c/val prejudiciului

creat (fără TVA), sumă cu care părțile vătămate T. M. și O. S. B. nu s- au constituit părți civile în cauză.

Cheltuielile judiciare la fond vor rămâne în sarcina statului și se va stabili onorariu pentru din avocat oficiu, suma de 200 lei, în favoarea Baroului C., care se va suporta din fondurile MJ., iar cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului conform art. 192 alin.3 C.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite recursul declarat de inculpatul T. G., cu ultimul domiciliu în Budacu de Jos, sat B., nr. 19 împotriva sentintei penale nr. 1046 din 17 iunie 2013 a Judecătoriei B. pe care o casează în întregime în latura penală si rejudecând:

In baza art. 11 pct.2 lit.b raportat la art. 10 lit.g Cod proc.penala, încetează procesul penal față de inculpatul T. G., fiul lui G. si D., născ.la_ în B., jud . B. Năsăud cu privire la infracțiunea prev.de art.108 al.1 lit.c din Legea nr. 46/2008 ca urmare a decesului inculpatului.

Menține dispozițiile privind modul de soluționare a laturii civile. Cheltuielile judiciare la fond rămân în sarcina statului.

Stabilește onorar avocat oficiu, 200 lei, in favoarea Baroului C., onorar ce se va suporta din fondurile MJ.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 15 noiembrie 2013 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

V. C. C. I. I. C. M.

GREFIER

G. I. -B.

Red.I.C.M./S.M.D.

3 ex./_ Jud.fond.A. S.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1531/2013. Infractiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008)