Decizia penală nr. 622/2013. Infractiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008)
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.622/R/2013
Ședința publică din 08 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: DP, judecător
JUDECĂTORI: SS
V. G.
G.: DS
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror:
DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul P. I. împotriva sentinței penale nr.57 din 18 februarie 2013 a Judecătoriei V. de S., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor silvice prev și ped de art 108 alin.1 lit.d și art 110 alin.1 lit.d din Legea 46/2008, cu aplic. art 33 lit.a și 37 lit. b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător din oficiu, av.C. Manuela, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă A. C. V. de S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul arată că-și menține recursul și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen. achitarea inculpatului de sub învinuirea de a fi săvârșit infracțiunea prev.de art.108 lit.d din Legea 46/2008, constatând că fapta nu a fost comisă de acesta. Inculpatul a recunoscut doar comiterea infracțiunii prev.de art.110 lit.d din legea 46/2008.
Solicită a se reaprecia probele administrate în cauză și mai ales declarația martorului S. I., pădurarul care avea spre pază zona unde se presupune că s- a comis fapta. Conform declarației martorului, singura cale de acces la zona de tăiere și furt de arbori era drumul care trecea pe lângă clădirea unde acesta își avea punctul de control, altă cale de acces neexistând, ori pădurarul a arătat că în timpul cât s-a aflat în acel loc, inculpatul nu a trecut cu lemn sustras. Singura dată când recurentul a efectuat transportul, a fost surprins de către comisia de control, care a constatat că a sustras 12 arbori, despre care inculpatul a și arătat că nu există documente, fiind de acord să le plătească. Nu se poate reține în sarcina inculpatului o infracțiune pe care nu a comis-o doar pentru că este recidivist. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că în mod corect s-a dispus condamnarea inculpatului, având în vedere că din probele administrate în cauză rezultă vinovăția acestuia pentru comiterea ambelor infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată. Solicită a se avea în vedere declarația martorului C. V., f-40, care a arătat că l-a surprins pe
inculpat ducând lemnele din pădure, iar a doua zi acesta din urmă a recunoscut față de martor că a tăiat arborii.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită achitarea sa de sub învinuirea de a fi comis infracțiunea prev.de art.108 lit.d din Legea 46/2008, deoarece nu este vinovat.
C U R T E A
Asupra recursului de față,
Prin sentința penală nr. 57 din 18 februarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei V. de S. a condamnat pe inculpatul P. I. , fiul lui G. și I., născut la data de_ în V. de S., județul Maramureș, CNP 1.
, cetățean român, studii generale, administrator la SC For P. SRL, cu sediul în V. de S., căsătorit, recidivist, domiciliat în V. de S., str T., nr 26 C, județul Maramureș, în prezent deținut în penitenciarul Baia Mare, arestat în altă cauză,
-pentru săvârșirea infracțiunii silvice prev și ped de art 108 alin 1 lit *d* din Legea 46/2008, cu aplicarea art 37 lit *b* C.pen, art 74 și 76 lit *c* C.pen, la 2 (doi) ani închisoare;
-pentru săvârșirea infracțiunii silvice prev și ped de art 110 alin 1 lit *d* din Legea 46/2008 cu aplicarea art 33 lit *a* C.pen, art 37 lit *b* C.pen, art 74 și 76 lit *c* C.pen, la 2 (doi) ani închisoare.
În baza art 33 lit *a* și 34 lit *b* C.pen, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare care se va executa în detenție cu toate consecințele prev de art 71 și 64 lit a-b C.pen.
În baza art 14 C.pr.pen rap. la art 998 C.civil vechi și art 6 C.civil nou, a obligat pe inculpat să plătească părții civile A. C. V. de S. -V. de
M., suma de 4626 lei despăgubiri civile.
În baza art 191 C.pr.pen. a obligat pe inculpat să plătească statului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul din data de_ întocmit în dosarul 311/P/2011 și înregistrat la instanță sub nr_, Parchetul de pe lângă J. ecătoria V. de S. a trimis în judecată pe inculpatul P. I. cu datele personale individualizate în dispozitivul sentinței, pentru săvârșirea infracțiunilor silvice prev și ped de art 108 alin 1 lit *d* și art
110 alin 1 lit *d* din Legea 46/2008, cu aplicarea art 33 lit *a* și 37 lit *b* C.pen.
S-a reținut în sarcina inculpatului că, în data de_ s-a deplasat în pădurea proprietatea Asociației Composesorale V. de S. -V. de M., locul numit *Ihoasa-Fața Dealului*, în U.P.VIII u.a. 47B, de unde a tăiat de pe picior, verzi și nemarcați un număr de 47 arbori de esență rășinoase, cu un volum de 37,841 m.c., pe care i-a transportat ulterior cu TAF-ul și i-a depozitat pe un teren proprietatea sa situat în Valea Râului din V. de S. . Prejudiciul cauzat prin faptele sale este de 4626 lei.
Inculpatul a fost condamnat la 16 ani închisoare pentru omor calificat, a fost arestat la_ și liberat condiționat la_ cu rest de executat 1934 zile, pedeapsa considerându-se executată la data de_ .
A. C. V. de S. -V. de M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4626 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat de inculpat.
Prezent fiind inculpatul, arestat în altă cauză și deținut în Penitenciarul Baia Mare, a recunoscut doar că a transportat material lemnos doborât de vânt din pădurea Composesoratului fără să aibă aprobare. A declarat că, locul de unde a încărcat materialul lemnos i-a fost indicat de martorul Ș. I., pădurar
angajat la Composesoratul V. de S. și a plătit acestuia suma de 700 lei. În ceea ce privește tăierea nu era posibil ca el singur să fasoneze o asemenea cantitate, un muncitor cu un ferăstrău mecanic trebuind să lucreze circa 3-4 zile.
Prin apărător ales a solicitat, în temeiul art 11 pct 2 lit *a* rap la art 10 lit
*c* C.pr.pen, achitarea pentru săvârșirea infracțiunii silvice de tăiere prev și ped de art 108 alin 1 lit *d* din Legea 46/2008 și condamnarea doar pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev de art 110 alin 1 lit *a* din Legea 46/2008, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev de art 108 alin 1 lit *d* din Legea 46/2008, întrucât acesta a transportat doar 12 arbori.
Prin note de ședință, a solicitat și recalificarea faptelor din cele prev de art 108 alin 1 lit *d* și 110 alin 1 lit *d* din Legea 46/2008 în faptele prezentate de aceleași articole, litera *a*.
În cauză s-au audiat un număr de 15 martori și s-a dat citire declarației martorului P. G., plecat din țară.
Din probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarele: Inculpatul P. I. este administrator la SC * FOR P. * SRL, cu sediul în V.
de S., str T., nr 26, având ca obiect de activitate principal exploatarea materialului lemnos. În această calitate, a participat la o licitație organizată de A.
C. V. de S. -V. de M., plătind o taxă de participare de 200 lei și o taxă de garanție de 700 lei. Întrucât licitația nu a mai avut loc, sumele urmau să fie restituite.
În data de_, inculpatul împreună cu martorii Cozneac Grigore, P. V.
-I., M. cat V. și A. ca I., angajații săi, s-a deplasat cu TAF-ul proprietatea societății în zona *Novăț*, locul numit *Pepinieră*, unde avea un parchet în exploatare. În jurul orelor 7,00-8,00, inculpatul a ajuns la cabana din locul numit *Pepinieră* unde l-a găsit pe martorul Ș. I., pădurar care are în gestiune pădurea Asociației Composesorale V. de S. -V. de M., situată în
*Ihoasa-Fața Dealului* la circa 3 km de *Pepinieră*. Acesta era împreună cu martorii A. ca V., de asemenea pădurar la composesorat, având în gestiune o parcelă învecinată și H. Simion,pădurar, care gestionează Cantonul nr 5 Greabăn al Ocolului Silvic V. de S., învecinat cu pădurea composesoratului. Inculpatul i-a cerut martorului Ș. I. să-i permită să ia material lemnos din cantonul său, întrucât ar fi vorbit cu conducerea composesoratului și ar fi primit aprobarea în contul banilor achitați pentru licitație.
Martorul a refuzat însă i-a spus că poate să meargă să ia orice rest din exploatări, bucăți abandonate sau rupte de vânt. Aceasta poziție a martorului este confirmată de ceilalți doi pădurari, martorii A. ca V. și H. Simion. Martorul Cozneac Grigore nu a asistat la discuție. Martorii P. V. -I., M. cat
V. și A. ca I. au declarat în fața instanței că au asistat la discuție și că ar fi auzit că pădurarul i-a dat aprobare inculpatului. Ori, este de remarcat că în cursul urmăririi penale au declarat contrariul, declarații pe care și le-au menținut și cărora instanța le va acorda preferențiabilitate. Se are în vedere și că martorul A. ca V. și H. Simion au confirmat că nu a mai asistat altcineva la discuție.
În continuare, inculpatul cu angajații săi s-au deplasat la circa 1 km de cabană, în locul în care avea exploatare. Cei patru angajați au rămas acolo cu două fierăstraie mecanice să curețe crengile și să facă alte lucrări în timp ce inculpatul a luat TAF-ul și al treilea ferăstrău mecanic și s-a deplasat la circa 2 km, în locul numit *Ihoasa-Fața Dealului*, canton aflat în gestiunea martorului Ș. I. .
Din parcela aflată în UP VIII u a 47 B a tăiat de pe picior 47 arbori de esență rășinoase, verzi și nemarcați în regim silvic, cu diametrele cuprinse între 28 și 54 cm (filele 10-12-dosar urmărire penală), cu un volum de 37,841 m.c,
prejudiciul cauzat este de 4626 lei și depășește de 62,5 ori valoarea prețului mediu al unui m.c.
Inculpatul a legat după TAF 12 bucăți și a coborât spre locul unde se aflau angajații săi. Aceștia din urmă, observând că se înnoptează și nu mai apare, au plecat înaintea lui. După ce s-au întâlnit, martorul Cozneac Grigore s-a urcat să conducă TAF-ul și la circa 100 m au fost opriți la control.
În ziua respectivă, se organizase o acțiune de control comună cu Poliția, Jandarmeria și Ocolul Silvic, la care au participat ,printre alții, martorii C. V. șef district, Vlad V. -N. șef Ocolul Silvic V., Ciolpan G. -Iulian, Mihali
G. și A. ca V. -A. . Fiind în jurul orei 17,00, s-au măsurat arborii transportați de inculpat și după urmă s-a identificat locul de unde s-a tăiat, situat la circa 500-600 m. La fața locului s-a constatat tăierea celor 47 arbori și s-au găsit restul materialului lemnos, o parte acolo și o parte mai la vale în pârâu.
Inculpatul a refuzat să stea la inventariere și a plecat cu tot cu materialul lemnos (cele 12 bucăți legate după TAF).
Fiind târziu, echipa de control a plecat, iar a doua zi a revenit o parte din membrii ei pentru a continua constatările și a întocmi actele. La fața locului nu au mai găsit nici un arbore tăiat. Inculpatul a recunoscut față de martorul C.
V. că el i-a tăiat și i-a transportat pe un teren al său situat în Valea Râului. S. ținerile sale că nu avea posibilitatea fizic să taie într-o zi atâția arbori sunt infirmate de același martor care a declarat în fața instanței că *un specialist putea*. Mai este de menționat că nicio altă persoană nu a fost văzută în zonă și nu era posibil ca arborii să fie tăiați cu o zi sau mai multe înainte.
Astfel, martorii Ș. I. și A. ca V. cu o zi înainte, în data de_ au fost în locul respectiv și având în vedere că a nins nu au găsit urme proaspete de utilaje forestiere și nu au constat tăieri (fila 18-dosar urmărire penală). Martorii
C. V. și Vlad V. -N. au constat că s-au tăiat în acea zi, întrucât *arborii nu erau acoperiți de zăpadă și cu o zi înainte a nins*, iar *rumegușul era proaspăt*. Alte două persoane, printre care și martorul Nicoreac V., au fost verificate în ziua controlului fiind găsite în alte zone decât cea în care s-a constatat tăierea.
Inculpatul a apelat ulterior la martorul Guțeniuc V. -N. pentru a recunoaște că el a tăiat arborii, promițându-i lemne de foc. Discuția a fost reprodusă către martorul Guțeniuc V., tatăl acestuia, care nu a fost de acord. Chiar dacă s-au făcut presiuni asupra lui, martorul a declarat adevărul.
În cauză nu există dubii că inculpatul nu ar fi tăiat sau sustras toți arborii, impunându-se recalificarea juridică a faptelor sale.
Inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală 73/_ a Tribunalului Maramureș la 16 ani închisoare pentru omor calificat. A fost arestat la_ și liberat condiționat la_, cu rest de executat 1934 zile, pedeapsa considerându-se executată la_ .
Împotriva soluției instanței de fond a declarat recurs inculpatul P. I. care a solicitat admiterea căii de atac promovate, casarea sentinței Judecătoriei V. de
S. și rejudecând cauza, a se dispune achitarea sa de sub învinuirea infracțiunii imputate în baza art.10 lit.c rap.la art.11 pct.2 lit.a cu consecința exonerării totale de la plata despăgubirilor civile către partea civilă A. C. V. de
S. ..
Curtea examinând recursul promovat, prin prisma motivului invocat, ajunge la următoarele constatări:
În esență, instanța de recurs reține că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. ecătoria V. de S. din 21 septembrie 2012, a fost trimis în judecată recurentul cu învinuirea de a fi comis infracțiunile silvice prev de art. 108 alin.1
lit d din Legea nr. 46/2008, art. 110 alin 1 lit d din Legea nr. 46/2008, ambele cu art 37 lit b și art 33 lit a Cod penal constând în aceea că, în data de_ s-a deplasat în pădurea proprietatea Asociației Composesorale V. de S. -V. de M.
, locul numit *Ihoasa-Fața Dealului*, în U.P.VIII u.a. 47B, de unde a tăiat de pe picior, verzi și nemarcați un număr de 47 arbori de esență rășinoase, cu un volum de 37,841 m.c., pe care i-a transportat ulterior cu TAF-ul și i-a depozitat pe un teren proprietatea sa situat în Valea Râului din V. de S. . Prejudiciul cauzat prin faptele sale este de 4626 lei.
Vinovăția inculpatului rezultă din procesul-verbal de constatare al infracțiunii de la fila 6 d.u.p.care atestă că organele silvice și cele de poliție cerându-i numitului Cozneac Grigore să prezinte documente justificative asupra materialului lemnos transportat, acesta a învederat că nu deține astfel de acte și că el doar a preluat taf-ul de care erau legați 12 arbori, de la recurentul P. I., pe care l-a condus 1 km până când a fost oprit pentru control.
Organele silvice și de poliție cerându-i recurentului să-i însoțească la locul de unde au fost tăiați arborii, acesta a refuzat și nici nu a dorit să transporte copacii la locul indicat de către autoritățile de control.
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului rezultă că recurentul P. I. a tăiat 47 de arbori fără drept, din care a reușit să transporte doar 12 pe o distanță de 100 m de la locul de tăiere, fiind surprins de organele silvice și de poliție. Curtea reține că parcela din care au fost tăiați cei 47 de arbori este în proprietatea Ocolului silvic Composesoral.
Din scriptul depus la fila 13 d.u.p. de către partea civilă rezultă că prejudiciul cauzat de recurent este de 4626 lei.
Din declarația martorului Ș. I. de la fila 14 d.u.p. rezultă că, recurentul a cerut aprobare martorului pentru a prelua niște lemne din cantonul acestuia, martorul a refuzat însă, inculpatul P. I. a precizat că este vorba de însușirea unor bucăți de lemn aduse de apă și abandonate sau rupte de vânt pe care ar fi vrut să le ridice de la fața locului.
Martorul învederează că i-a atras atenția în mod expres recurentului să nu se deplaseze în alt loc decât cel indicat de către el.
În aceste condiții recurentul a promis că va prelua doar bucățile abandonate și rupte de vânt, după care s-a deplasat pe un alt drum care duce spre locul numit "Pepiniera"; unde inculpatul a avut în exploatare acel teren în anul 2010.
Deosebit de relevant pentru depoziția martorului Ș. I. este afirmația acestuia din 21 februarie 2011 în sensul că " împreună cu pădurarul A. ca V. ne-am deplasat la locul numit Ihoasa- Fața Dealului, la data de 21 februarie 2011 și nu am constatat tăieri ilegale și sustrageri de material lemnos iar la data de 22 februarie 2011 în acel loc s-a deplasat doar recurentul condiții în care, cei 47 de arbori rezultă că au fost tăiați și însușiți de către acesta.";
În același sens declară și martorul A. ca V., fila 18 d.u.p. în sensul că " în seara zilei de 21 februarie 2011 am fost anunțat de fiul meu, A. ca V., pădurar în cadrul Ocolului Silvic V. de S. că în urma unei acțiuni executate împreună cu poliția V. de S. l-au surprins pe recurentul P. I. în timp ce sustrăgea material lemnos din zona Ihoasa-Fața Dealului- canton aflat în gestiunea colegului Ș. I. ";. Același martor precizează că, recurentul a fost singura persoană care s-a deplasat cu taf-ul la data de 22 februarie 2011 în acel loc, iar cei 47 de arbori au fost tăiați ilegal și sustrași de către acesta.
Relevantă în dovedirea vinovăției inculpatului este declarația martorului C.
I. de la fila 21 d.u.p care arată textual "la 23 februarie 2011 în fața Ocolului Silvic V. de S., în fața mea și a lui Ș. I. inculpatul P. I. care era speriat, a recunoscut că el a tăiat și sustras arborii din acea parcelă, că este de acord să
achite contravaloarea pagubei, cu condiția ca procesul-verbal de constatare a infracțiunii să nu fie încheiat pe numele său";.
Și martorul Ciolpan G. la fila 34 d.u.p. arată că "continuându-ne deplasarea pe drumul forestier la o distanță de 1000 m de la cabana Ihoasa ne- am întâlnit cu un taf care trăgea după el arbori de esență rășinoase iar pe lângă acesta coborau mai multe persoane. Lucrătorii de poliție trecând la legitimarea acestora au constatat că taf-ul era condus de numitul Cozneac Grigore, fiind însoțit de către inculpatul P. I. . Cerându-i inculpatului P. I. să-i însoțească pe polițiști și organele silvice la locul de tăiere pentru identificarea cioatelor rămase, acesta a refuzat, afirmând că are aprobare pentru tăierea lemnelor de la pădurarul Ș. I. ";.
Martorii audiați în faza de urmărire penală au fost ascultați în mod nemijlocit și de către judecătorul fondului, ocazie cu care și-au menținut depozițiile iar alții le-au nuanțat, încercând să nu-l implice pe recurent în săvârșirea infracțiunilor.
Dispozițiile art.63 alin.2 C.proc.pen.exclud o ordine de preferință, nefăcându-se distincție în ceea ce privește valoarea în stabilirea adevărului, în raport de faza în care au fost administrate, criteriul determinant în aprecierea probelor constituindu-l forța acestora de a exprima adevărul, indiferent de momentul procesual căruia aparține sau de organul care le-a administrat.
Dând sens și dispozițiilor art.3 din C.proc.pen. privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, instanțele de fond și recurs au reținut și apreciat numai acele probe care reflectă adevărul, ținând seama de întregul material administrat în cauză.
Cum, potrivit art.64 C.proc.pen. nu se face distincție între valoarea probantă a mijloacelor de probă administrate în faza urmăririi penale și a judecății, se poate concluziona că nu există un temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile inculpatului.
Pe de altă parte, declarațiile inculpatului date în faza judecății și în faza de urmărire penală pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care se coroborează cu alte probe.
Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, curtea este datoare să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea Europeană de la Strasbourg).
În speță, se observă că dosarul a fost judicios soluționat de către prima instanță, avându-se în vedere și principiul procesului echitabil din punct de vedere al garanțiilor procesuale.
J. ecătoria V. de S. a concluzionat că probele administrate conduc, cu certitudine la stabilirea situației de fapt expusă în considerentele hotărârii și a vinovăției inculpatului-recurent.
Curtea de Apel analizând probele administrate constată că acestea conduc, fără dubii, la concluzia primei instanțe cu privire la situația de fapt și vinovăția recurentului sub aspectul comiterii infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, la regimul silvic.
Deși inculpatul P. I. a negat constant comiterea faptelor în fața instanței de fond, afirmând că a fost condamnat pe nedrept, susținerile acestuia nu au suport probator, inițial acesta recunoscând săvârșirea faptelor, revenirea asupra recunoașterii fiind nejustificată și singulară necoroborându-se cu probele științifice și testimoniale administrate nemijlocit în fața judecătorului.
Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare
utilizată de inculpatul P. I., respectiv negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe irefutabile.
În raport de starea de fapt prezentată mai sus, este exclusă posibilitatea acceptării achitării inculpatului P. I., deoarece evidența identității dintre autor și persoana inculpatului este indubitabilă.
Astfel fiind, apărarea inculpatului vizând achitarea sa în baza art.10 lit.c nu poate fi primită.
Întrucât condamnarea inculpatului P. I. s-a făcut pe baza unor dovezi convingătoare de vinovăție, nu se poate vorbi de constatarea încălcării art.6 paragraf 2 din CEDO cu referire la art.66 și art.5/2 C.proc.pen. care reglementează prezumția de nevinovăție, garanție specifică a unui proces echitabil recunoscută persoanei acuzate de săvârșirea unei infracțiuni.
Pentru motivele ce preced se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. I., în baza art. 38515pct 1 lit b Cod procedură penală.
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat C. Manuela, în baza art 189 Cod procedură penală.
Va obliga pe recurentul P. să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial, în baza art 192 alin 2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. I. (fiul lui G. si I., născ la 15 martie 1969 în V. de S., jud. Maramureș, CNP 1., arestat în altă cauză) împotriva sentintei penale nr. 57 din 18 februarie 2013 a Judecătoriei V. de S. ..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat C. Manuela.
Obligă pe recurentul P. să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8 mai 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
DP | S. | S. | , | V. G. |
G.
DS
Red.D.P./M.N.
3 ex./_
J. .fond.M. Ș.
| ← Decizia penală nr. 1531/2013. Infractiuni la regimul silvic... | Decizia penală nr. 1170/2013. Infractiuni la regimul silvic... → |
|---|
