Decizia penală nr. 1595/2013. Tâlhărie

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR. 1595/R/2013

Ședința publică din 28 noiembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: M.	B., judecător
JUDECĂTORI	: A.	D. L.
	: V.	G.
GREFIER	: L.	A. S.

Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA și de către inculpatul B. I. împotriva sentinței penale nr. 459 din data de 11 aprilie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind pe inculpații B. I. și

B., trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, dat în dosar nr. 5899/P/2011, pentru comiterea infracțiunilor după cum urmează:
- inculpatul B. I., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c și alin. 2¹lit. a Cod penal;
- inculpata D. B., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c și alin. 2¹lit. a Cod penal.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul B.

I. asistat de avocat Purcărin Paul în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat Ploscar L. M., ambii din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar ( f. 17, 39 ) și inculpata D. B., arestată în altă cauză, asistată de apărător desemnat din oficiu, avocat Valea R., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 18 ), lipsă fiind apărătorul ales al inculpatului B. I. ,acestuia, avocat Meteșan I., din cadrul Baroului C., cu împuternicire avocațială la dosar ( f 27 ).

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Reprezentanta M. ui P. arată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 459 din data de 11 aprilie 2013 a Judecătoriei C. -N., privind pe cei doi inculpați B. I. și D. B. criticând hotărârea instanței de judecată pentru netemeinicie, respectiv pentru greșita reține a circumstanțelor atenuante în favoarea celor doi inculpați și anume a dispozițiilor art. 74 lit. c din Codul penal.

Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie în forma calificată prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. c și alin. 2¹lit. a din Codul penal, fapta fiind comisă în coautorat de către aceștia. În acest sens, arată că în după-amiaza zilei de 20 iunie 2011 inculpații au urmărit pe o stradă din municipiul C. -N., fiind vorba de

strada Taberei, pe o minoră, în vârstă de 10 ani și, prin constrângere, i-au luat bunurile aflate asupra ei, respectiv un telefon mobil.

Instanța de judecată a condamnat pe cei doi inculpați în condițiile în care au fost aplicate dispozițiile art. 320¹din Codul de procedură penală, fiind în mod evident poziția procesuală a acestora, care au beneficiat astfel de reducerea limitelor de pedeapsă. În acest context, arată că în cauză este greșită aplicarea concomitentă cu art. 320¹din Codul de procedură penală și a art. 74 lit. c din Codul penal, practic, aceleași împrejurări, respectiv sinceritatea și recunoașterea faptei, fiind de două ori valorificate și producând un dublu efect juridic, respectiv pe de o parte au fost reduse limitele ca urmare a art. 320¹din Codul de procedură penală și, în continuare, din nou reduse, ca urmare a circumstanței atenuante reținute.

Mai arată că practica și jurisprudența Curții de Apel C. și a Înaltei Curți de C. și Justiție este în sensul că împrejurarea evocată nu poate fi de două ori valorificată, respectiv să producă de două ori efecte juridice, fiind astfel și o nelegalitate a hotărârii, nu doar o netemeinicie. Astfel, aplicând cele două împrejurări de reducere a pedepsei s-a ajuns la o pedeapsă de numai 1 an și 8 luni închisoare pentru o infracțiune de tâlhărie, în condițiile în care, în forma agravată anterior redată, limitele de pedeapsă sunt de la 7 până la 20 de ani închisoare.

Totodată, a remarcat cu privire la inculpatul B. I. faptul că noua infracțiune de tâlhărie este comisă la nici o lună de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii anterioare de condamnare, acesta fiind condamnat anterior pentru infracțiunea de furt calificat, iar hotărârea a rămas definitivă în data de 24 mai 2011 Astfel, în data de 20 iunie 2011, inculpatul a comis din nou o infracțiune situație în care, deși a fost atenționat cu privire la consecințele faptelor și ale răspunderii penale, pedeapsa anterioară fiind suspendată condiționat, apreciază ca imposibilă clemența majoră rezultată prin pedeapsa mică aplicată.

De asemenea, confirmă că în final s-a ajuns la o pedeapsă mai mare, de 3 ani și 8 luni închisoare, ca urmare a revocării suspendării condiționate.

În ceea ce o privește pe inculpata D. B. arată că instanța a stabilit ca pedeapsa să fie suspendată condiționată, conform art. 81 din Codul penal, sens în care apreciază imposibilă clemența adoptată în condițiile în care aceasta se află arestată pentru alte infracțiuni.

În consecință, raportat la împrejurările expuse, consideră că se impune admiterea recursului Parchetului, modificarea hotărârii în sensul de a se înlătura circumstanțele atenuante și stabilirea pentru ambii inculpați a unei pedepse mai mari, cu executare în regim de detenție.

Apărătorul din oficiu al inculpatului B. I. solicită admiterea recursului formulat de către inculpat împotriva hotărârii instanței de fond, cu precizarea că acesta vizează latura penală a cauzei, respectiv cuantumul pedepsei, dar formal, în principal, să se facă aplicarea dispozițiilor art. 18¹Cod penal și să se dispună achitarea inculpatului în temeiul prev. de art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b¹Cod procedură penală, apreciind că pericolul social al faptei săvârșite este suficient de redus pentru a se putea lua față de acesta o măsură administrativă și nu aplicarea unei pedepse în condițiile în care modalitatea în care a săvârșit constrângerea anterior evocată s-a rezumat la amenințări și nu la alte forme mai grave de violență. Astfel, precizează că cererea formulată se raportează la situația familială a inculpatului, care împreună cu coinculpata au doi copii minori, iar în ipoteza revocării suspendării pentru pedeapsa anterior aplicată în favoarea

acestuia, în mod evident, cei doi minori ar rămâne fără niciun fel de sprijin părintesc.

În subsidiar, solicită admiterea recursului formulat de către inculpat și, în consecință, diminuarea pedepsei aplicate de către instanța de fond, reținând atât dispozițiile art. 320¹Cod procedură penală cât și ale art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal, întrucât consideră că acest lucru este posibil, având în vedere și faptul că tot ce nu este interzis este permis, precum și faptul că practica judiciară nu este neapărat izvor de drept. În acest context, apreciază că, în mod evident, se va impune efectuarea operațiunii juridice de revocare a pedepsei anterioare, în temeiul dispozițiilor art. 83 Cod penal, rezultând în final un cuantum relativ ridicat al pedepsei, astfel încât inculpatul va fi nevoit oricum să stea o perioadă destul de îndelungată în regim de detenție.

Raportat la motivele expuse, solicită și respingerea recursului formulat de către Parchet, cu onorariu din FMJ pentru apărătorul titular.

Reprezentanta M. ui P. solicită respingerea ca nefondat a recursului inculpatului în ceea ce privește cererea de aplicare a dispozițiilor art. 18¹din Codul penal și consideră că nu se află în prezența unei fapte lipsite de pericol social raportat la modul concret de comitere, la faptul că sunt întrunite toate elementele infracțiunii de tâlhărie, precum și la starea de recidivă a inculpatului, prev. de art. 37 lit. a din Codul penal.

Apărătorul din oficiu al inculpatei D. B. solicită respingerea recursului formulat în cauză de către Parchet și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr. 459 din 11 aprilie 2013 a Judecătoriei C. -

N. .

Astfel, consideră că nu este incident dublul efect juridic al circumstanțelor atenuante reținute de prima instanță în favoarea inculpatei

D. B., raportat la dispozițiile art. 320¹Cod procedură penală în baza cărora a avut loc judecarea cauzei. Contrar opiniei Parchetului, apreciază că instanța de fond a respectat întrutotul dispozițiile art. 72 Cod penal referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepsei, acestea fiind cele care au determinat pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare, cu suspendare și nu circumstanțele atenuante în maniera în care au fost invocate de către Parchet.

În consecință, potrivit dispozițiilor art. 72 Cod penal referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepsei, susține că instanța de fond trebuia să țină seama, printre altele, de gradul de pericol social concret al faptei și de persoana inculpatei, aspect care s-a realizat în cauză. Prin urmare, consideră că instanța de fond a ținut seama, în mod corect, de persoana și conduita inculpatei la momentul pronunțării sentinței, care avea vârsta de 23 de ani și nu avea antecedente penale, de împrejurarea că aceasta are împreună cu coinculpatul B. I. doi copii minori, de gradul de pericol social concret al faptei raportat și la gradul de participare la săvârșirea infracțiunii precum și de faptul că inculpata se afla într-o imposibilitate morală sau de altă natură față de inculpat, manifestând încă de la primele cercetări regret sincer pentru săvârșirea faptei. Nu în ultimul rând, susține că instanța de fond a ținut cont și de lipsa unor violențe fizice semnificative în săvârșirea faptei, sens în care invocă aspectul de notorietate ce vizează faptul că o infracțiune de tâlhărie poate fi săvârșită inclusiv prin modalitatea exercitării unor amenințări asupra victimei, aspect incident în cauză.

În consecință, chiar dacă inculpata D. B. a fost ulterior arestată preventiv pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, susține că

instanța trebuie să aibă în vedere la acest moment și în soluționarea recursului Parchetului de faptul că, la data pronunțării sentinței, respectiv 11 aprilie 2013, aceasta se afla într-o altă situație juridică decât cea actuală. În plus, susține că în cauza în care inculpata este arestată, indiferent de acuzațiile care i se impută, nu este dovedită vinovăția acesteia, ea beneficiind de prezumția de nevinovăție prevăzută de Constituție.

În concluzie, raportat la recursul Parchetului reiterează solicitarea de respingere a acestuia, cu menținerea dispozițiilor sentinței atacate, inclusiv a modalității de executare a pedepsei aplicate de prima instanță.

De asemenea, lasă modul de soluționare al recursului coinculpatului

B. I. la aprecierea instanței. Cu onorariu FMJ.

Inculpatul B. I., având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat.

Inculpata D. B., având ultimul cuvânt, regretă fapta comisă și solicită menținerea pedepsei aplicate de către instanța de fond.

C U R T E A

Prin Rechizitoriul nr. 5899/P/2011 din data de_ Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus trimiterea in judecată, in stare libertate, a inculpatului B. I. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1,2, lit. c si al 2 ind 1, lit. a Cp cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal si - in stare libertate, a inculpatei D. B. pentru săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1,2, lit. c si al 2 ind. 1, lit. a Cp, în fapt reținându-se că în data de_, în jurul orei 19,00, în timp ce se deplasau pe str. Taberei din C. -N., cei doi inculpați au acostat-o pe partea vătămată S. D., minoră în vârstă de 10 ani și prin exercitarea de violențe și amenințări (inculpata prinzând-o de mână si amenințând-o să nu strige sau să spună cuiva cele întâmplate pentru că o va omorî, iar

inculpatul poziționându-se in spatele victimei pentru a o intimida și pentru a-i împiedica acesteia scăparea), au deposedat-o pe aceasta de un telefon mobil marca LG GU280 cauzându-i un prejudiciu de aprox. 350 lei.

În faza de urmărire penală, situația de fapt a fost probata prin: proces verbal de consemnare acte premergătoare, declarațiile părții vătămate si ale reprezentantului său legal, proces verbal de predare-primire echipamente de comunicații RDS-RCS, proces verbal de predare-primire telefon LG GU280, declarațiile martorilor Gherghel A., Gherghel M., procese verbale de recunoaștere după planșa foto, declarațiile inculpaților in care aceștia au recunoscut săvârșirea faptelor descriind modul comiterii infracțiunilor.

În faza de judecată s-au readministrat în parte mijloacele de probă din cursul urmăririi penale, procedându-se la audierea celor doi inculpați care au recunoscut săvârșirea infracțiunilor si au solicitat ca judecata să se desfășoare in baza probelor din cursul urmăririi penale pe care nu le-au contestat. Aceste cereri au fost încuviințate de către instanță, iar judecata s- a desfășurat potrivit procedurii simplificate prev. de art 320 ind 1 Cpp.

Prin sentința penală nr. 459/_ a Judecătoriei C. -N., pronunțată în dosar nr._ , în baza art. 211 al 1, 2 lit c si al 2 ind 1 lit a Cp cu aplic art 37 lit a Cp, art 320 ind 1 Cpp si art 74 lit c - art 76 lit c Cp, a fost condamnat inculpatul B. I., fiul lui I. și Agneta, născut la data de _

, în Șimleul Silvaniei, jud. Sălaj, domiciliat în com. Florești, sat Florești, str.

B. L., nr. 11, jud. C., CNP 1., de cetățenie română,

necăsătorit, fără ocupație, cu antecedente penale, la 1 an si 8 luni închisoare.

In baza art 83 Cp a fost revocată suspendarea condiționata a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicata inculpatului prin sp 550/_ a Judecătoriei C. -N. rămasa definitiva prin nerecurare la data de_, care a fost cumulată aritmetic cu pedeapsa aplicata in cauza stabilind pedeapsa de 3 ani si 8 luni închisoare pe care inculpatul B. I. o va executa in condițiile art. 71-64 lit. a teza II Cp.

In baza art. 211 al 1, 2 lit c si al 2 ind 1 lit a Cp cu aplic art 37 lit a Cp, art 320 ind 1 Cpp si art 74 lit c - art 76 lit c Cp a fost condamnată inculpata D. B., fiica lui A. și G., născută la data de_ 9 în com. Florești, jud. C., domiciliată în com. Florești, sat Florești, str. M. l K.

, nr. 11, jud. C., având CNP 2., de cetățenie română, necăsătorită, fără ocupație, fără antecedente penale, la 1 an si 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe 3 ani si 8 luni ce constituie termen de încercare.

I s-a pus inculpatei in vedere disp. art. 83 C.pen.

In baza art 17/346 Cpp au fost obligați inculpații, in solidar, la plata către partea vătămata S. D. prin reprezentant legal Sztojika E. ambele cu domiciliul în C. -N., str. A., nr. 11, bl. H, ap. 36, jud. C., a sumei de 500 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale.

In baza art. 191 al. 2 C.pr.pen. a fost obligat fiecare inculpat la cate 500 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocaților din oficiu Tutu O.

G. si Spataru R., in sumă de 300 lei a fost avansat din FMJ. Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:

În fapt în data de_, în jurul orei 19,00, în timp ce se deplasau pe str. Taberei din C. -N., inculpații B. I. si D. B. au acostat-o pe partea vătămată S. D., minoră în vârstă de 10 ani și prin exercitarea de violențe și amenințări (inculpata prinzând-o de mână si amenințând-o să nu strige sau să spună cuiva cele întâmplate pentru că o va omorî, iar

Bunul sustras a fost vândut de către inculpat cu suma de 30 lei martorului Gherghel D., care a returnat telefonul, ce a fost vândut din nou cu aceeași sumă de către inculpată martorei Gherghel M. . Ulterior bunul a fost ridicat de către organele de politie de la martoră si restituit părții vătămate întocmindu-se dovadă în acest sens.

Fapta inculpatului B. I. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.1,2, lit.c si al 2 ind 1, lit a Cp cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal. Starea de recidivă postcondamnatorie este stabilită in raport de condamnarea de 2 ani închisoare cu suspendare

condiționată aplicată prin S.P. nr.550/_ a Judecătoriei C. -N., prezenta faptă fiind comisă în cursul termenului de încercare.

Fapta inculpatei D. B. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.1,2, lit. c si al 2 ind. 1, lit a Cp.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului B. I., instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal, art 320 ind 1 Cpp si in acest context de poziția sinceră a acestuia, de gradul său de contribuție la săvârșirea infracțiunii, de antecedența penală sub forma recidivei postcondamnatorii (f. 50 dup), de gradul mediu de pericol social al faptei săvârșite care rezultă din exercitarea

amenințării cu moartea asupra unei minore în vârstă de 10 ani, din lipsa unor violente fizice semnificative și din recuperarea bunului sustras.

S-a reținut drept circumstanță atenuantă atitudinea sinceră a inculpatului atât in cursul urmăririi penale cât și in cursul judecații, atitudine care a condus la scurtarea procedurii judiciare.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei D. B., instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal, art 320 ind 1 Cpp si in acest context de poziția sinceră a acesteia, de gradul său de contribuție la săvârșirea infracțiunii, de lipsa antecedenței penale (f. 48 dup), de gradul mediu de pericol social al faptei săvârșite care rezultă din exercitarea amenințării cu moartea asupra unei minore în vârstă de 10 ani, din lipsa unor violente fizice semnificative și din recuperarea bunului sustras.

S-a reținut drept circumstanță atenuantă atitudinea sinceră a inculpatei atât in cursul urmăririi penale cât și in cursul judecații, atitudine care a condus la scurtarea procedurii judiciare.

Pentru aceste considerente, instanța, după revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 2 an închisoare aplicată prin SP nr.550/2011 a Judecătoriei C. -N. rămasa definitiva prin nerecurare la data de_, l- a condamnat pe inculpatul B. I. la pedeapsa închisorii în durata de 1 an si 8 luni, iar in urma cumulului aritmetic i-a aplicat acestui inculpat, pedeapsa rezultantă de 3 ani si 8 luni închisoare și a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a, teza 2 C.pen., socotind că durata pedepsei rezultante este suficientă pentru realizarea scopului constrângător și educativ al pedepsei.

Văzând îndeplinirea condițiilor prev. de art 81 Cp, in baza art. 211 al 1, 2 lit c si al 2 ind 1 lit a Cp cu aplic art 37 lit a Cp, art 320 ind 1 Cpp si art 74 lit c - art 76 lit c Cp instanța a condamnat inculpata D. B. la 1 an si 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe 3 ani si 8 luni ce constituie termen de încercare.

Nu s-a impus aplicarea unei pedepse cu executare sau cu suspendare sub supraveghere în privința inculpatei, întrucât, pe de o parte, încarcerarea inculpatului B. I., concubinul inculpatei, va avea un efect exemplificator si educativ suficient și asupra acesteia, iar, pe de altă parte, inculpata are in întreținere cei 2 copii minori rezultați din relația cu inculpatul.

I-a pus inculpatei in vedere disp. art. 83 C.pen., referitoare la revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.

Sub aspectul laturii civile, in temeiul art. 17 Cpp rap. la art. 346 Cpp instanța a obligat inculpații, in solidar, la plata către partea vătămata S.

D. prin reprezentant legal Sztojika E. a sumei de 500 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale, compensarea tulburării emoționale suferite de victimă în urma comiterii faptei.

In baza art. 191 al. 2 C.pr.pen. a obligat fiecare inculpat la cate 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA și inculpatul B. I. .

Prin propriul recurs, Parchetul a solicitat respingerea ca nefondat a recursului inculpatului în ceea ce privește cererea de aplicare a dispozițiilor art. 18¹din Codul penal, motivat de faptul că nu se află în prezența unei fapte lipsite de pericol social raportat la modul concret de comitere, la faptul că sunt întrunite toate elementele infracțiunii de tâlhărie, precum și la starea de recidivă a inculpatului, prev. de art. 37 lit. a din Codul penal.

În susținerea motivelor de recurs Parchetul a solicitat pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului B. I. la o pedeapsă în

cuantum mai ridicat corespunzător pericolului social al infracțiunii săvârșite, fără reținerea de circumstanțe atenuante și a inculpatei D. B. la o pedeapsă în cuantum mai ridicat fără reținerea circumstanțelor atenuante și cu executarea în regim de detenție.

S-a apreciat că fapta comisă de inculpatul B. I. prezintă un grad de pericol social ridicat având în vedere circumstanțele comiterii faptei, precum și persoana și conduita inculpatului.

În ceea ce o privește pe inculpata D. B., s-a apreciat că în mod netemeinic instanța de fond a reținut că se impune aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere și într-un cuantum mult prea mic fără a avea în vedere aspectele care țin de persoana și conduita inculpatei.

Inculpatul B. I., prin recursul său, a solicitat admiterea recursului formulat de către inculpat împotriva hotărârii instanței de fond, cu precizarea că acesta vizează latura penală a cauzei, respectiv cuantumul pedepsei, dar formal, în principal, să se facă aplicarea dispozițiilor art. 18¹Cod penal și să se dispună achitarea inculpatului în temeiul prev. de art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b¹Cod procedură penală.

În motivarea recursului s-a arătat că pericolul social al faptei săvârșite este suficient de redus pentru a se putea lua față de acesta o măsură administrativă și nu aplicarea unei pedepse în condițiile în care modalitatea în care a săvârșit constrângerea anterior evocată s-a rezumat la amenințări și nu la alte forme mai grave de violență.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază că recursul declarat de Parchet este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca din_ s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților B. I., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie e prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, și alin. 2/1 lit. a C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen., și a inculpatei

D. B., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c și alin. 2 /1 lit. a C.pen.

S-a reținut sub aspectul stării de fapt că în data de_, în jurul orei 19,00, în timp ce se deplasau pe str. Taberei din C. -N., cei doi inculpați au acostat-o pe partea vătămată S. D., minoră în vârstă de 10 ani, și prin exercitarea de violențe și amenințări, au deposedat-o de un telefon mobil cauzându-i acesteia un prejudiciul de aproximativ 350 lei.

Hotărârea pronunțată de instanța de fond este netemeinică, sub aspectul cuantumului redus al pedepsei aplicate ambilor inculpați și sub aspectul modalității de individualizare a executării pedepsei în privința inculpatei D. B. .

Astfel, în ceea ce îl privește pe inculpatul B. I., fapta comisă de acesta prezintă un grad de pericol social ridicat având în vedere circumstanțele comiterii faptei, precum și persoana și conduita inculpatului.

Astfel, inculpatul B. I. în participație cu inculpata D. B. au

intimidat partea vătămată, minoră în vârstă de 10 ani, inducându-i o stare vădită de teamă, după care au deposedat-o de un telefon mobil.

În ceea ce privește persoana și conduita inculpatului se reține că acesta are vârsta de 25 de ani, nu are ocupație, nu are surse proprii de venit, și este recidivist fiind condamnat prin sentința penală nr. 550/2011 a Judecătoriei C. -N. la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat.

Independent de împrejurarea că inculpatul a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 320/1 C.pr.pen. (deși în fața instanța de recurs la ultimul

cuvânt a susținut că este nevinovat), împrejurarea că acesta a comis o nouă infracțiune în cursul termenului de încercare este de natură să releve un potențial criminogen ridicat al inculpatului. Față de aceste aspecte, Curtea

apreciază că se impune aplicarea unei pedepse în cuantum sporit în vederea efectuării unei judicioase individualizări a pedepsei aplicate inculpatului.

Astfel, raportat la toate criteriile de individualizare, Curtea apreciază că se impune majorarea pedepsei aplicate inculpatului de la 1 an și 8 luni închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1 și 2 lit. c și alin. 2 /1 lit. a C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen., art. 320/1 C.pr.pen. și reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c C.pen., circumstanțe atenuante reținute și de instanța de fond.

De asemenea, în temeiul art. 83 C.pen., se va menține revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pedeapsă ce va fi cumulată aritmetic urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție.

În ceea ce o privește pe inculpata D. B., fapta comisă de aceasta în coautorat cu inculpatul B. I. prezintă de asemenea un grad sporit de pericol social, având în vedere contribuția acestei inculpate la comiterea faptei, contribuție concretizată în exercitarea de acte de violență asupra minorei în scopul intimidării acesteia.

Raportat la persoana și conduita inculpatei care are 23 de ani, este fără ocupație și surse de venit, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată de

instanța de fond raportat și la gradul de pericol social al faptei comise este mult prea ușoară și nu este de natură să corespundă unei juste individualizări. Se impune, așadar, majorarea pedepsei aplicate inculpatei de la 1 an și 8 luni închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiuni de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2 lit. c și alin. 2/1 lit. a C.pen., art. 320/1 C.pr.pen. și reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c, circumstanțe reținute și de instanța de fond.

În privința inculpatei D. B., Curtea apreciază că în mod eronat

instanța de fond a reținut și prevederile art. 37 lit. a C.pen., prin actul de sesizare al instanței nefiind reținute în sarcina inculpatei aceste dispoziții. Ca atare, apreciind că este vorba despre o eroare materială, Curtea nu va reține în sarcina inculpatei aceste prevederi.

De asemenea, în mod netemeinic instanța de fond a apreciat că în privința inculpatei nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare, considerând că încarcerarea coinculpatului B. I. are un efect exemplificator și educativ suficient și că inculpata are în întreținere doi copii minori rezultați din relația cu coinculpatul.

Raportat însă la gradul de pericol social al faptei comise de inculpată, la modalitatea de săvârșire a tâlhăriei, Curtea apreciază că se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, sens în care vor fi înlăturate prevederile art. 81, 82 C.pen. și se va face aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a C.pen.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere prevederile art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen., recursul declarat de Parchet va fi admis în limitele expuse anterior.

În ceea ce privește recursul declarat de inculpatul B. I., solicitările formulate de acesta, de aplicare în principal a prevederilor art. 18/1 C.pen., apreciind că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, și în subsidiar, de reducere a pedepsei aplicate de instanța de fond, sunt neîntemeiate.

Astfel, în cauză nu se impune aplicarea prevederilor art. 18/1 C.pen., întrucât fapta comisă de inculpat prin modul concret de săvârșire întrunește toate elementele constitutive ale infracțiuni de tâlhărie. De asemenea, pentru toate considerentele expuse anterior în cauză nu se impune nici reducerea pedepsei aplicate inculpatului, astfel că având în vedere prevederile art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen., recursul declarat de acesta va fi respins ca nefondat.

În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.pr.pen. se va stabili onorariu avocațial și va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs, iar restul cheltuielilor judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria C. N. împotriva sentinței penale nr. 459/_ a Judecătoriei C. N. pe care o casează sub aspectul soluționării laturii penale a cauzei și rejudecând.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului B. I., fiul lui I. și Agneta, născut la data de_ în Șimleu Silvaniei de la 1 an și 8 luni închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de a rt. 211 alin. 1,2 lit. c și alin. 21 lit. a C.p. 37 lit. a C.p., 3201 C.p.p., 74 li. C, 76 lit. c C.p.

În temeiul art. 83 C.p. menține revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin s. p. 550/_ a Judecătoriei C. N., pedeapsă pe care o cumulează aritmetic urmând ca inculpatul să execute pedeapsă rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare, în regim de detenție.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatei D. B., fiica lui A. și G.

, născută la_ de la 1 an și 8 luni închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. c și alin. 21 lit. a C.p., 320/1 C.p.p., 74 li. C, 76 lit. c C.p.

Înlătură aplicarea art. 81,82 C.p. și face aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II- a C.p. în ceea ce o privește pe inculpată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. I. împotriva aceleiași sentințe penale.

Stabilește onorariu avocațial în favoare Baroului C. în sumă de 600 lei (2 x 300 lei ) sumă ce se va avansa din FMJ.( av. Ploscar, av. Valea ).

Obligă pe inculpatul B. la 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care 300 lei reprezintă onorariu avocațial iar restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

M. B. A. D. L. V. G.

GREFIER

L. A. S.

Red.MB/dact.MS 2 ex./_ Jud.fond: L.B.

← Decizia penală nr. 1072/2013. Tâlhărie		Decizia penală nr. 30/2013. Abuz de încredere →

Decizia penală nr. 1595/2013. Tâlhărie

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1595/2013. Tâlhărie