Decizia penală nr. 160/2013. Cerere de liberare conditionata

Dosar nr. _

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 160/R/2013

Ședința publică de la 17 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE R. M.

Judecător L. -A. C. Judecător S. T. Grefier L. B.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către condamnatul recurent R. E. împotriva sentinței penale nr.400 din_ a Judecătoriei G., având ca obiect cerere de liberare condiționată (art.450 C.p.p., art.55 ind.1 și următoarele C.p.) .

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă condamnatul-recurent R. E.

, aflat în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av.Sârb A. în substituirea av. titular R. Cora C., cu delegație avocațială depusă la dosar.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. Măciucă Prodan.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, la întrebarea instanței, condamnatul recurent declară că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.

Instanța întreabă participanții dacă sunt alte cereri de formulat sau excepții de ridicat.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul condamnatului-recurent, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate, cu consecința admiterii cererii de liberare condiționată, apreciind că cererea îndeplinește condițiile prev.de art.59 Cod penal alin.1 raportat la art.450 C.pr.pen.,

respectiv a executat fracția de 2/3 din pedeapsă, a dat dovezi temeinice de îndreptare, provine dintr-o familie legal constituită, beneficiază de sprijinul moral și material din partea familiei astfel că, procesul de reeducare a condamnatului-recurent se poate realiza și în stare de libertate. Totodată solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.

Reprezentanta Parchetului, solicită respingerea recursului condamnatului R. E. ca nefondat, menținerea hotărârii Judecătoriei G. ca fiind legală și temeinică, cu obligarea condamnatului-recurent la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în procedura recursului. Consideră că prima instanță în mod corect a respins cererea condamnatului și a fixat un nou termen pentru reînnoirea cererii, raportat la actele dosarului din care rezultă că cererea condamnatului nu îndeplinește cumulativ dispozițiile art.59 Cod penal.

Condamnatul-recurent R. E., având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, cu consecința admiterii cererii de liberare condiționate, recunoaște că a greșit însă a plătit pentru aceasta.

T. UL

Prin sentința penală nr.400 din_ a Judecătoriei G., În baza art. 450 alin. 2

C.p.p. a fost respinsă cererea petentului R. E., fiul lui N. și C., născut la data de_ în Cluj-Napoca, jud. Cluj, aflat în prezent în Penitenciarul Gherla, privind liberarea condiționată de sub efectul pedepsei de 5 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 148/2013 a Judecătoriei G. .

În baza art. 450 alin. 2 C. pen. a fost fixată termen la_, dată după care cererea va putea fi reînnoită.

În baza art. 189 C.p.p. s-a dispus virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Cluj a sumei de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Ștef R. .

În baza art. 192 alin. 2 C.p.p. a fost obligat petentul la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :

În data de_ a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei G. o cerere prin care condamnatul R. E. a solicitat liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 5 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 148/2013 a Judecătoriei G. .

Condamnatul și-a motivat cererea arătând că a înaintat prezenta cerere de liberare condiționată deoarece amânarea de 4 luni dată de Comisia de propuneri pentru liberări condiționate din cadrul penitenciarului este mult prea mare, având în vedere faptul că a executat fracția prevăzută de lege, iar situația sa familială este foarte grea.

Din procesul-verbal aflat la fila 4 rezultă că deținutul R. E. se află în Penitenciarul Gherla, în executarea unei pedepse de 5 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 148/2013 a Judecătoriei G. .

Conform articolului 59, aliniatul 1 din Codul penal, pentru a fi liberat condiționat, un condamnat trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiții: în primul rând, să-și execute fracția de pedeapsă prevăzută de lege, în al doilea rând, să fie stăruitor în muncă și în al treilea rând, să fie disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare.

În speță, pentru a putea beneficia de liberare condiționată, condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, corespunzând unui număr de 1258 zile. Până la data de_ a executat 1797 zile închisoare din care efectiv 1295 zile, 0 de zile fiindu-i considerată executată ca urmare a muncii prestate. Instanța constată că această primă condiție este îndeplinită, condamnatul având executată fracția de pedeapsă prevăzută de lege.

În ceea ce privește cea de-a doua condiție, respectiv stăruința în muncă, condamnatului i se consideră executată ca urmare a muncii prestate un număr de 0 de zile, iar din caracterizarea comportamentului deținutului din timpul perioadei de deținere aflată la fila 4-5 rezultă că acesta nu a fost folosit la muncă, cele 63 de zile sunt deduse în actuala pedeapsă conform modificărilor în situația juridică actuală, dintr-o pedeapsă anterioară. Prin urmare, instanța apreciază că cea de-a doua condiție nu este îndeplinită.

Însă, condamnatul nu îndeplinește nici cea de-a treia condiție necesară pentru liberarea sa condiționată, respectiv fiind recidivist și având un număr de 6 sancțiuni. Starea de recidivă în care a săvârșit fapta pentru care i-a fost aplicată pedeapsa în executarea căreia se află și multiplele sale condamnări anterioare exclud orice dovadă temeinică de îndreptare. Nu pot fi reținute astfel de dovezi în favoarea condamnatului atâta vreme cât după ce a fost definitiv condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni a săvârșit o nouă infracțiune, persistând astfel într-un comportament infracțional. Nici în ce privește starea de disciplină, condamnatul a dat dovezi de îndreptare, acesta având un număr de 6 sancțiuni pentru abateri disciplinare grave.

Prin urmare, condamnatul nu îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru a fi liberat condiționat, motiv pentru care, în temeiul articolului 450, aliniatul 2 din Codul de

procedură penală, având în vedere și caracterul facultativ al acestei măsuri, instanța a respins cererea de liberare condiționată.

Având în vedere abaterile disciplinare săvârșite și antecedentele penale ale petiționarului instanța a apreciat că termenul de amânare de 4 luni stabilit de către Comisia de propuneri pentru punerea în libertate condiționată din cadrul P. ului G. este justificată astfel încât a fost menținut termenul de_ după care condamnatul va putea reînnoi cererea de liberare condiționată și până la care va putea face dovada reeducării sale prin comportamentul corespunzător pe care-l va adopta.

În temeiul art. 189 C.p.p. a dispus virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Cluj a sumei de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Ștef R. .

În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. a obligat petentul la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei sentințe penale a formulat recurs petentul R. E. care solicită punerea sa în stare de libertate condiționată deoarece a participat la activități socio- educative, a respectat regulamentul de ordine interioară, iar raportul de pedepsire ce a fost întocmit în perioada de amânare în mod total neîntemeiat.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Petentul a început executarea unei pedepse de 2 ani și 2 luni închisoare în timpul executării căreia s-a emis un nou mandat de executare a pedepsei de 5 ani și 2 luni închisoare, cele două pedepse fiind contopite prin sentința penală nr. 148/2013 a Judecătoriei G. . Acesta este motivul pentru care petentul susține că a fost discutat de două ori în Comisia de liberări condiționate, în discrepanță cu procesul verbal nr. 89/_ care menționează că petentul este la prima analiză în Comisie.

Este real că petentul a executat fracția legală de pedeapsă pentru a putea fi pus în libertate chiar și din pedeapsa rezultantă de 5 ani și 2 luni închisoare și chiar și peste această fracție, însă el nu îndeplinește o altă condiție prevăzută de art. 59 C.pen, respectiv nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, astfel încât nu poate fi liberat condiționat. Admițând că o parte din sancțiunile disciplinare menționate în caracterizarea comportamentului petentului au fost aplicate în cadrul primei pedepse executate în detenție de 2 ani și 2 luni închisoare, remarcăm totuși că ultima sancțiune, cea din_ a fost aplicată în perioada executării celui de al doilea mandat de executare a pedepsei - cel pentru pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 918/2012 a Judecătoriei G. . La aceasta se mai adaugă antecedentele penale ale condamnatului de care instanța este datoare a ține seama - respectiv condamnările la pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare - prin sentința penală nr. 631/2008 și de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 32/2008 - ambele ale Judecătoriei Cluj-Napoca, condamnatul beneficiind și anterior de liberare condiționată însă fără efecte pozitive de vreme ce a recidivat.

Având în vedere că petentul nu îndeplinește toate condițiile pentru a fi liberat condiționat, precum și faptul că termenul de amânare de 4 luni este unul rezonabil raportat la antecedentele penale menționate și la cele 6 sancțiuni disciplinare aplicate în total

petentului, dintre care doar una a fost ridicată prin recompensare, în temeiul art. 38515pct. 1

lit. b C.pr.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul R. E. împotriva sentinței penale nr. 400/_ a Judecătoriei G., acesta urmând a fi obligat în temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. și la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, ce includ și onorariul apărătorului din oficiu.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

În baza art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de petentul R. E., fiul lui N. și C., născut la data de_, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 400/_ a Judecătoriei G. .

În baza art. 189 din Codul de procedură penală stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu (av. R. Cora C. ) ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă petentul să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTOR

JUDECĂTOR

R.

M. L. -A.

C.

S. T.

GREFIER

L. B.

Red.S.T./C.B./2 ex Jud.fond: GÎLCĂ M. I.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 160/2013. Cerere de liberare conditionata