Decizia penală nr. 164/2013. Distrugere

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr. _

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 164/R/2013

Ședința publică de la 24 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE I. N. B.

Judecător A. -L. I. Judecător S. T.

Grefier L. B.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA, inculpatul recurent R. N. , părțile civile recurente M. C. și G. M. , împotriva sentinței penale nr.1057 din_ pronunțată de Judecătoria C. -N., având ca obiect distrugerea (art. 217 C.p.)

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror G. Prunean.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, mersul dezbaterilor și concluziile părților în dezbaterea judiciară a recursurilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 aprilie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Prin sentința penală nr. 1057/_ a Judecătoriei C. -N., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 10 alin.1, lit. b¹) din Codul de procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului R. N., fiul lui G. și Ana, născut la data de_ în comuna F., jud. C., cu domiciliul în C. -N., str. R. nr. 2-4, ap. 76, jud. C., f.f.l. în comuna F., str. T. nr. 17, jud. C., cetățenie română, studii 8 clase, pensionar, căsătorit, fără antecedente penale, CNP 1., posesor al CI seria KX nr. 3. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută și pedepsită de art. 217 alin. 1 din

Codul penal.

În temeiul art. 91 lit. c din Codul penal raportat la art. 18¹alin. 3 din Codul penal instanța de fond a aplicat inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a

amenzii în cuantum de 500 lei.

S-a constatat că părțile vătămate G. M. și M. C. s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 20.000 lei, dintre care suma de 10.000 lei reprezintă prejudiciul produs prin tăierea arborilor, iar suma de 10.000 lei reprezintă daune morale.

În temeiul art. 14 și a art. 346 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a admis în parte constituirea de parte civilă a părților vătămate G. M. și M. C.

și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului creat prin tăierea arborilor.

În temeiul art. 192 alin 1 pct. 1 lit. d din Codul procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezintă cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale, iar 400 lei cheltuielile efectuate pe parcursul cercetării judecătorești.

În temeiul art. 193 din Codul procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli judiciare către părțile vătămate.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul emis la data de_ în dosarul penal nr. 3403/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, înregistrat pe rolul Judecătoriei

C. -N. sub nr._ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului R. N. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. 1 din Codul penal. Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că la data de_, partea vătămată M. C. a depus la Poliția Comunală F. o plângere penală împotriva numitului R. N., prin care arată că în aceeași zi, inculpatul a tăiat 10 brazi cu înălțimi cuprinse între 2,5 m și 3 m, din specia abies nordmanniana, pe care partea vătămată i-a plantat în urmă cu 10 ani, pe o suprafață de teren

aflată la limita dintre proprietățile celor doi.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că proprietățile părților vătămate și ale inculpatului se învecinează, cu ani în urmă fiind delimitate printr-un gard care a aparținut inculpatului R. N. . În anul 2006 inculpatul a demolat gardul pentru a permite exercitarea unui drept de servitute de trecere cu mașina, spre alte proprietăți. Datorită neînțelegerilor intervenite între cele două părți, în anul 2006 părțile vătămate au promovat un proces civil înregistrat la Judecătoria Cluj- Napoca sub nr. de dosar_, având ca obiect grănițuire, care se află și în prezent pe rolul instanței de judecată.

Din raportul de expertiză judiciară topografică efectuat în cauza civilă reiese că între imobilul inculpatului, respectiv amplasamentul drumului de servitute și peretele din spatele casei părților vătămate există o fâșie de teren cu o lățime de 0,5 m pe întreaga lungime a celor două proprietăți, pe care M. C. a plantat în anul 2000 un șir de 10 brazi. Ambele părți susțin că au drept de folosință asupra acestei fâșii de teren, aspect care face și obiectul dosarului civil mai sus menționat.

Pe fondul acestor neînțelegeri, la data de_, în jurul orelor 1400, inculpatul R. N. a tăiat cu o secure toți cei 10 brazi plantați pe fâșia de 0,5 m, lăsându-i la locul faptei.

Audiat în cauză R. N. a recunoscut faptul că a tăiat brazii, susținând că îl deranjau crengile acestora, care ajungeau pe drumul dintre

proprietatea sa și cea a părții vătămate, astfel încât, considerând că arborii sunt plantați pe terenul din proprietatea sa, i-a tăiat cu securea, lăsându-i la locul faptei.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul verbal de constatare a infracțiunii și planșa foto (filele 10-13), fișa de calcul privind valoarea pagubelor emisă de Ocolul silvic Gilău (fila 15), oferte de vânzare arbore specia abies mormanniana (filele 16, 22), declarațiile inculpatului (filele 49-50), declarațiile părții vătămate (filele 17-19), declarațiile martorilor (filele 52-59), fișa de cazier judiciar (fila 75), precum și procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 76).

În faza de urmărire penală inculpatul a precizat că nu se consideră vinovat de săvârșirea faptei, precum și că nu este de acord cu declarațiile date de părțile vătămate și de martori, nici cu pretențiile civile formulate de acestea.

În aceeași fază procesuală părțile vătămate G. M. și M. C. s-au constituit părți civile cu suma de 20.000 lei, dintre care suma de 10.000 lei reprezintă contravaloarea brazilor tăiați și suma de 10.000 lei reprezintă daune morale. Pentru a dovedi daunele materiale solicitate, părțile vătămate au depus la dosar oferte de vânzare a arborilor din specia abies nordmanniana de la SC Comgaby Moln SRL și SC NeaGarden SRL. Din fișa de calcul privind valoarea pagubei, emisă de Ocolul silvic Gilău, rezultă că prejudiciul produs în urma tăierii celor 10 arbori este de 64,23 lei, evaluarea fiind realizată de volumul de material lemnos tăiat - respectiv 0,090 mc.

În faza cercetării judecătorești au fost audiați inculpatul R. N. (fila 23), părțile vătămate M. C. (fila 24) și G. M. (fila 25), dar și martorii Abrudan Verona (fila 40), Canta N. (fila 41), Șandor Ana (fila 42) și Nuța M. M. (fila 71), și au fost depuse copii după raportul de expertiză tehnică judiciar (filele 43-46), după suplimentul de expertiză și răspunsul la obiecțiuni (filele 49-52) după raportul de expertiză tehnică judiciară (filele 82-91), observații (filele 53- 54), planșe foto (filele 47, 48, 72, 73), alte înscrisuri (filele 76, 77, 78, 79-80).

Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale și a judecării cauzei, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Proprietatea inculpatului R. N. se învecinează cu cea a părților vătămate M. C. și G. M. . Inițial acestea au fost separate printr-un gard ce a aparținut inculpatului, gard pe care acesta l-a demolat în anul 2006 pentru a deschide un drum de servitute. Între drumul de servitute deschis de R. N. și peretele din spatele casei părții vătămate M. C. există o fâșie de teren în lățime de 0,5m pe toată lungimea celor două proprietăți, fâșie pe care M. C. a plantat în anul 2.000 un șir de 10 brazi. Cu privire la proveniența acestor brazi, partea vătămată a arătat că i-a luat la ocazie, din C. -N., fără a putea preciza suma achitată (fila 24).

Neînțelegeri între părți au apărut după demolarea gardului (fila 40) și privesc folosința fâșiei de teren dintre cele două proprietăți și pe care au fost plantați brazii. Pentru rezolvarea acestor neînțelegeri, cele două părți au apelat la instanța civilă, pe rolul acesteia fiind înregistrat în anul 2006 dosarul cu nr. _

, nefinalizat până în prezent și care are ca obiect grănițuire. În acel dosar au fost

efectuate mai multe expertize tehnice judiciare, cu rezultate contradictorii, urmând ca instanța de judecată să aprecieze asupra valorii probante a fiecăreia.

Prima expertiză efectuată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -

N. și depusă la dosar între termenele de judecată din data de_ și din data de_, a concluzionat că, în urma efectuării corecte a măsurătorilor, porțiunea de teren în litigiu ar reveni părților vătămate (filele 32 dosarul de urmărire penală și fila 50), fapt care a condus la creșterea nemulțumirilor inculpatului.

În acest context, la data de_, în jurul orelor 1400, inculpatul R. N. a tăiat toți brazii de pe fâșia de teren în litigiu, sub pretextul că crengile acestora ar îngreuna accesul pe drumul de servitute.

Pe parcursul judecării cauzei, R. N. recunoaște că a tăiat brazii plantați de către partea vătămată, însă nu se consideră vinovat pentru acest lucru deoarece apreciază că suprafața de teren pe care aceștia au fost plantați îi aparține. Această afirmație este susținută și prin concluziile celei de a doua expertiză efectuată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. și depusă la termenul de judecată din data de_, care precizează că este necesară modificarea limitelor imobilului cu destinația drum de acces deținut de R. N., modificare care ar duce la atribuirea către inculpat a fâșiei de teren în litigiu.

Pentru a reține această stare de fapt, instanța a coroborat declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală și în faza de judecată, cu declarațiile părților vătămate M. C. și G. M. și ale martorilor audiați în cauză și cu înscrisurile depuse la dosar (expertize tehnice judiciare, planșe foto, răspunsuri la sesizările depuse de părți la autorități etc.).

Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate în faza de urmărire penală și de judecată și analizate anterior, instanța de fond a constatat că în drept:

Fapta inculpatului R. N. care, în data de_, în jurul orelor 1400, a tăiat cu o secure 10 brazi ornamentali aparținând părților vătămate M. C. și G.

M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prev. și ped. de art. 217 alin. 1 Cod penal.

Elementul material al faptei îl reprezintă distrugerea bunurilor aparținând părților vătămate, iar forma de vinovăție cu care a fost săvârșită fapta este intenția directa, în accepțiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a din Codul penal, inculpatul prevăzând rezultatul și urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte.

Inculpatul cunoștea la data săvârșirii faptei că brazii au fost plantați și îngrijiți de părțile vătămate, că se aflau pe fâșia de teren situată inițial după gardul demolat în anul 2006 și la data de_ după drumul de servitute, deci avea reprezentarea faptului că brazii nu îi aparțineau, aspect care reiese din chiar motivarea gestului în primele declarații - că l-ar fi deranjat crengile acestora. Pe fondul neînțelegerilor cu părțile vătămate, acutizate prin luarea la cunoștință a conținutului primului raport de expertiză depus în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., raport care atribuia părților vătămate suprafața de teren în litigiu, deci inclusiv brazii ornamentali, R. N. a înțeles să-și exprime frustrarea printr-un gest violent, de distrugere a acestora.

În vederea unei juste individualizări judiciare a sancțiunii penale la care a fost condamnat inculpatul și a modalității de executare a acesteia, instanța a avut

în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 Codul penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în cadrul art. 217 alin. 1 din Codul penal (de la 1 lună la 3 ani închisoare sau amendă), gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, precum și persoana inculpatului.

Analizând modalitatea de comitere a faptei, informațiile cu privire la persoana inculpatului (nu a creat anterior probleme, este pensionar, se bucură de aprecierea persoanelor din comunitate), contextul în care a avut loc adoptarea comportamentului infracțional (pe fondul unor neînțelegeri cu privire la suprafața de teren pe care erau plantați arborii pentru rezolvarea cărora părțile au apelat la instanța de judecată civilă - dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. ), dar mai ales că disputele dintre părți pot fi rezolvate doar pe cale civilă prin clarificarea situației terenului - aspect neelucidat nici până la această dată, instanța de fond a apreciat că fapta comisă de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art.

10 alin.1, lit. b¹) din Codul de procedură penală, instanța de fond a dispus achitarea inculpatului R. N., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută și pedepsită de art. 217 alin. 1 din Codul penal..

În temeiul art. 91 lit. c din Codul penal raportat la art. 18¹alin. 3 din Codul penal instanța de fond a aplicat inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 500 lei.

Instanța a constatat că părțile vătămate G. M. și M. C. s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 20.000 lei, dintre care suma de 10.000 lei reprezintă prejudiciul produs prin tăierea arborilor, iar suma de 10.000 lei reprezintă daune morale.

În continuare, s-a constatat că părțile vătămate nu au depus la dosar nicio dovadă privind apartenența brazilor tăiați de către inculpat la data de_ în specia abies nordmanniana; mai mult, M. C. declară că a cumpărat brazii de ocazie din C. -N., fără a putea preciza suma achitată, iar din fișa de calcul nr. 306/_ a Ocolului silvic Gilău se precizează la specia arborilor evaluați doar brad (fila 15 dosarul de urmărire penală).

Analizând planșele foto depuse la dosar cu imaginile brazilor tăiați de inculpat (filele 35, 47, 48) cu cele reprezentând brazi din specia abies nordmanniana (filele 36, 37, 38), instanța de fond a apreciat că arborii tăiați de inculpat nu fac parte din specia menționată anterior, fiind unii comuni.

Cu toate acestea, la stabilirea valorii prejudiciului creat prin săvârșirea faptei de către inculpat, instanța a luat în considerare, pe lângă masa lemnoasă a brazilor și faptul că au fost achiziționați ca puiet, la un preț pe care partea vătămată nu l-a putut preciza (deci nici prea mic, nici prea mare pentru a fi reținut în mod deosebit), dar și utilitatea acestora (atât ornamentali, cât și pentru a delimita proprietățile vecine), apreciind ca fiind întemeiate pretențiile materiale ale părților vătămate în sumă de 500 lei.

Având în vedere perioada de timp între momentul plantării acestora de către partea vătămată și cel al tăierii de către inculpat, timp în care au fost îngrijiți de către partea vătămată, dar și rolul acestora, instanța de fond a apreciat

întemeiată solicitarea părților vătămate de a fi despăgubite și din punct de vedere moral de către inculpat.

În temeiul art.14 și art. 346 alin.2 C.pr.pen., instanța de fond a admis în parte constituirea de parte civilă a părților vătămate G. M. și M. C. și a obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului creat prin tăierea arborilor.

În temeiul art. 193 din Codul procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli judiciare către părțile vătămate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, părțile civile G. M. și M. C. și inculpatul.

În motivare, Parch. de pe lângă Trib. C. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate sub aspectul laturii penale, respectiv în ce privește soluția de achitare a inculpatului R. N., întrucât, fapta sus-numitului, prin modalitatea de comitere, reflectă gravitatea acesteia, astfel, inculpatul, nu a comis fapta pentru că dorea să-și exercite un drept pe care consideră că îl are, ci a avut intenția clară de a se răzbuna pe părțile vătămate.

Părțile civile G. M. și M. C. au declarat recurs, atât pe latură penală, solicitând condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de distrugere, prev. de art.217 al.1 C.p., cât și pe latură civilă, solicitând admiterea acțiunii civile așa cum a fost formulată la fond.

În motivare arată că, fapta inculpatului prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni raportat la probele administrate în cauză, iar o sancțiune administrativă, nu este de natură să-l facă pe sus-numit să conștientizeze consecințele reale ale faptei sale și să-l determine pe viitor să se abțină de la un asemenea comportament; solicită repararea integrală a prejudiciului cauzat, dovedit cu înscrisurile depuse la dosar; cu cheltuieli de judecată.

Inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.p.p., cu cheltuieli de judecată, arătând în motivare faptul că, raportat la cea de-a doua expertiză efectuată în dosarul civil_ al Jud. C. -N., aflat în prezent pe rol, având ca obiect grănițuire, între aceleași părți, reiese că, fâșia de teren în litigiu, cea pe care au fost plantați brazii tăiați de inculpat, îi revine acestuia din urmă, așa încât, soluția corectă era de a se aplica principiul in dubio pro reo în favoarea sus-numitului, cu consecința achitării acestuia.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele următoarele:

Prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a probelor administrate în cauză.

Din întreg materialul probator administrat în cauză reiese că, în data de _

, pe fondul neînțelegerilor părților cu privire la delimitarea proprietăților acestora (respectiv fâșia de teren dintre cele două proprietăți care se învecinează și pe care părțile vătămate au plantat 10 brazi ornamentali), acutizate după luarea la cunoștință a primului raport de expertiză întocmit în dosarul civil nr._ ,

aflat și în prezent pe rolul Jud. C. -N., privind aceleași părți, având ca obiect grănițuire, inculpatul a tăiat cei 10 brazi ornamentali aparținând părților vătămate

G. M. și M. C. .

Cu toate că, vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită, în mod just instanța de fond a apreciat că, fapta comisă de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni raportat la persoana inculpatului care este pensionar, cu o bună conduită în comunitate anterior incidentului părților, contextul în care inculpatul a dat dovadă de un comportament antisocial, (respectiv pe fondul neînțelegerilor ivite cu privire la fâșia de teren pe care au fost plantați arborii, pentru rezolvarea cărora părțile au apelat la instanța de judecată civilă, cu atât mai mult cu cât, clarificarea situației terenului va putea fi soluționată doar pe cale civilă, aspect neelucidat până în prezent), aplicarea unei sancțiuni administrative fiind suficientă pentru reinserția socială a acestuia.

Față de cele arătate, apărarea inculpatului în sensul aplicării principiului in dubio pro reo, întrucât, nu se poate stabili dacă brazii aparțineau altuia, este neîntemeiată, din materialul probator administrat în cauză, reieșind fără dubii faptul că, părțile civile sunt cele care i-au plantat; în speță, ce nu este încă elucidat este cui aparține fâșia de teren pe care au fost plantați brazii ornamentali, însă și în ipoteza în care, aceasta ar aparține inculpatului, acesta din urmă are obligația de a despăgubi părțile civile pentru plus valoarea creată terenului în litigiu, respectiv valoarea brazilor plantați.

În ce privește latura civilă, din planșele foto depuse la dosar, tribunalul constată că, în mod corect instanța de fond a apreciat că, brazii ornamentali plantați de părțile civile nu sunt din specia abies nordmanniana, fiind unii comuni; totodată, având în vedere prețul la care se comercializează astfel de conifere de către societățile de profil din mun. C. -N. (site-urile de pe internet, ex. Nea Garden), tribunalul apreciază ca întemeiate pretențiile materiale ale părților civile G. M. și M. C. în sumă de 1.500 lei.

De asemenea, apreciază justificată suma de 1.000 lei cu titlu daune morale în favoarea acelorași părți civile raportat la perioada de timp scursă între momentul plantării brazilor ornamentali și cel al tăierii lor, utilitatea lor, plus costul necesar îngrijirii acestora.

Față de considerentele mai sus arătate, tribunalul, în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.p.p., va admite recursurile declarate de părțile civile G. M. și M. C. împotriva S.P. 1057/_ a Jud. C. -N., pe care o va casa numai cu privire la latura civilă.

Rejudecând în limitele de mai sus, va majora cuantumul daunelor materiale acordate la fond de la suma de 500 lei la suma de 1.500 lei, precum și cel al daunelor morale de la suma de 500 lei la suma de 1.000 lei.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

În temeiul art.192 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului, vor rămâne în sarcina statului.

În baza art.193 C.p.p., va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 1.000 lei - reprezentând onorariu avocațial - solicitate și dovedite în favoarea părților civile G. M. și M. C., solicitate și dovedite de acestea cu înscrisurile depuse la dosar (f.15-16).

Totodată, pentru aceleași considerente anterior arătate, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b. C.p.p., va respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și inculpatul R. N., împotriva Sentinței penale nr. 1057/_ a Judecătoriei C. -N. .

În baza art. 192 al.2 C.p.p., va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în recurs în sumă de 100 lei.

În baza art.193 C.p.p., va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea părților civile la plata cheltuielilor judiciare în favoarea inculpatului.

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art.385/15 pct.2 lit.d C.p.p., admite recursurile declarate de părțile civile G. M. și M. C. , ambele dom. în com. F., str. A. nr. 44, jud. C. împotriva S.P. nr. 1057/_ a Judecătoriei C. -N.

, pe care o casează numai cu privire la latura civilă.

Rejudecând în limitele de mai sus:

Majorează cuantumul daunelor materiale acordate la fond de la suma de 500 lei la suma de 1.500 lei, precum și cel al daunelor morale de la suma de 500 lei la suma de 1.000 lei.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

În temeiul art.192 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului, rămân în sarcina statului.

În baza art.193 C.p.p., obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 1.000 lei - reprezentând onorariu avocațial - în favoarea părților civile.

2. Potrivit art.385/15 pct.1 lit.b.C.p.p., respinge ca nefondate recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA C. -N. și inculpatul R. N. , dom. în com. F., str. T., nr.17, jud. C., cu dom. procesual ales la Societatea Civilă de Avocați Revnic și Asociații, cu sediul în mun. C. -N., str. P. Roșea nr. 1, ap. 7, jud. C. împotriva S.P. nr. 1057/_ a Judecătoriei C. -N. .

În baza art. 192 al.2 C.p.p., obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în recurs în sumă de 100 lei.

În baza art.193 C.p.p., respinge capătul de cerere privind obligarea părților civile la plata cheltuielilor judiciare în favoarea inculpatului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

	PREȘEDINTE					JUDECĂTORI
I.	N. B.	A.	-L.	I.	S.	T.

GREFIER

L. B.

Red. 2 ex./I.N.B./D.M.

Jud. fond: M. D. A.

← Decizia penală nr. 1518/2013. Distrugere		Decizia penală nr. 275/2013. Distrugere →

Decizia penală nr. 164/2013. Distrugere

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 164/2013. Distrugere