Decizia penală nr. 164/2013. Inlocuirea masurii preventive

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.164/R/2013

Ședința publică din 06 februarie 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: I. C. M.

GREFIER: DS

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial C. reprezentat prin procuror:

DORU DOBOCAN

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul P. M.

împotriva încheierii penale nr.23 din 29 ianuarie 2013 a Tribunalului C.

, având ca obiect cererea de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpat cu măsura arestării preventive.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în Arestul IPJ C., asistat de apărător ales, av.O. Nuți Ana, din Baroul București, cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul arată că-și însușește recursul declarat de apărătorul ales.

Apărătorul inculpatului arată că înțelege să invoce excepția nulității absolute a ordonanțelor procurorului din 8 decembrie 2012 și 16 ianuarie 2013, prin care s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara. Susține că în speță s-a încălcat art.197 alin.2 și 3 C.pr.pen., inculpatul nefiind asistat de apărător, deși asistența juridică era obligatorie. Această nulitate nu poate fi îndepărtată în această fază prin refacerea actului și are ca și consecință nulitatea propunerii de arestare preventivă.

Măsura arestării preventive s-a dispus pe considerentul că inculpatul și-a încălcat obligațiile impuse în cadrul măsurii obligării de a nu părăsi țara, pentru că nu s-a prezentat cu rea credință de două ori la organul de poliție desemnat cu supravegherea. Fata de această măsură,

inculpatului, care se află în dosarul de u.p. fila 128 vol.I, și a fost invocată și in fata primei instanței, dar nu a fost consemnată în încheierea Tribunalului. O dată cu ascultarea inculpatului, cu declarația de inculpat, i se aduce acestuia la cunoștință drepturile pe care le are. Se trece direct într-o singură declarație, adică in ceea ce privește

declarația de inculpat, direct la declarația obligatorie înainte de luarea măsurii arestării preventive. Când se ia această declarație, nu i se mai aduce inculpatului la cunoștință niciun drept și nu i se permite să-și mai facă nicio apărare vizavi de faptul că procurorul va dispune luarea acestei măsuri atât de grave.

Solicită să se verifice pe fondul cauzei, aspectul care se susține că inculpatul nu s-ar fi prezentat la data de 21 ianuarie 2013 la organul desemnat cu supravegherea. Inculpatul s-a prezentat la B., a semnat un tabel, care nu se află la dosar, solicitând, printr-un simplu telefon, să se trimită această anexă în care inculpatul a semnat de prezență.

Solicită să se constate că în speță sunt incidente cazurile de casare prev.de art.385/9 alin.1 pct.2, respectiv instanța nu a fost legal sesizată, art.385/9 pct.6, urmărirea penală sau judecata a avut loc în lipsa apărătorului, când prezența acestuia era obligatorie și art.385/9 pct.17/1 C.pr.pen. că hotărârea pronunțată de Tribunalul Cluj este contrară legii.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea excepțiilor invocate, deoarece la data luării măsurii, inculpatul nu era în stare de reținere, astfel că nu era necesară apărarea. I s-au adus acestuia la cunoștință drepturile pe care le are atât cu ocazia audierii sale ca învinuit, cât și cu ocazia punerii în mișcare a acțiunii penale. Nu este necesar să se verifice susținerea inculpatului că s-a prezentat la B., deoarece la dosar există procesele verbale întocmite de organul desemnat cu supravegherea din care rezultă neprezentarea acestuia.

Cu privire la fondul cauzei, solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, apreciind că încheierea atacată este legală, temeinică și judicios motivată. Susține că la data de 18 decembrie 2012 s-a luat față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi țara, stabilindu- se în sarcina acestuia anumite obligații pe care să le respecte și anume să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea și să nu ia legătura cu alte persoane cercetate în cauză. Inculpatul nu s-a prezentat la organul desemnat cu supravegherea în două situații, fapt ce rezultă din procesele verbale întocmite în cauză și a luat legătura cu mai multe persoane ce aveau calitatea de învinuiți sau martori, sugerându-le ce afirmații să facă la momentul audierii, astfel că sunt incidente cazurile prev.de art-148 lit.a/1 și b C.pr.pen. În mod corect s-a reținut temeiul de arestare prev.de art.148 lit.f C:pr.pen., având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită a se avea în vedere gravitatea faptelor presupus a fi comise de inculpat, dar și conduita sa, faptul că a continuat să săvârșească acte materiale de trafic de droguri și deținere de droguri pentru consum propriu, împreună cu alte persoane cercetate în dosar. S-ar crea un impact negativ în societate și un sentiment de insecuritate dacă o astfel de persoană ar fi lăsată în libertate.

Apărătorul inculpatului, cu privire la fondul cauzei, arată că printr-o simplă lecturare a declarațiilor martorilor, rezultă că ceea ce se reține de procuror nu este ceea ce se regăsește în declarațiile martorilor. Instanța de fond nu a făcut altceva decât să copieze cele susținute de procuror în cererea de arestare preventivă. Inculpatul a cumpărat 1,9 g, 0,9 g și 1,2 g de canabis, faptă recunoscută în declarația de învinuit. Ulterior acestei fapte pentru care a încasat în total suma de 110 lei, nu

mai există indicii că ar fi consumat, cumpărat sau pus la dispoziție canabis. Etnobotanicele sunt numite droguri, însă nu sunt droguri în sensul legii și nu se află pe niciun tabel de substanțe interzise. Acestea se găsesc în magazine și sunt puse la dispoziția clienților fără nicio problemă. I s-a cerut inculpatului să deconspire un personaj pe care nu-l cunoaște, pentru că de fiecare dată când a cumpărat canabisul, a făcut acest lucru de la persoanele indicate de colaborator. Când s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara, s-a dispus ca inculpatul să nu se apropie de martorii din cauză, să se prezinte în fiecare zi de Luni, Miercuri și Vineri la organul desemnat cu supravegherea, însă nu i s-a stabilit un program pentru aceste zile și nu s-a arătat care este organul desemnat cu supravegherea. Inculpatului nu i s-a spus să se prezinte în zilele respective la o anumită oră și la un anumit organ. Procesele verbale existente la dosar au fost întocmite la orele 12.40, respectiv 13.40, dar neavând un program stabilit, inculpatul se putea prezenta oricând în zilele de luni, miercuri și vineri de la orele 1 dimineața până la orele 24 seara.

S-a susținut că inculpatul a luat legătura cu martori și învinuiți din dosar, însă la data când s-a luat măsura au fost indicate anumite persoane cu care să nu intre în contact, iar în propunerea de arestare preventivă se face referire la alte persoane. În aceste condiții, se pune întrebarea de unde era să știe inculpatul cine sunt martorii din proces? La dosar există interceptări ale convorbirilor telefonice purtate între inculpat și numitul Chirlejan D., însă la data când s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara, s-a făcut vorbire de numitul Chirlejan Răzvan. Atunci când a fost sunat de persoane care i-au spus că au fost citați în calitate de martori, inculpatul le-a închis telefonul. Cu privire la numita L. C., aceasta a susținut că inculpatul a luat-o cu mașina împreună cu Muntean F., să o ducă în Apahida, să o lege de calea

ferată. Acest Muntean F. nu a fost audiat în cauză. În realitate, martora a solicitat să meargă cu inculpatul. Martorii, învinuiții, inculpații au fost toți audiați și atunci inculpatul nu mai poate influența pe nimeni, așa încât măsura arestării preventive nu se justifică. S-a susținut că inculpatul nu este la prima confruntare cu legea penală, însă i s-a aplicat o măsură administrativă de plată a unei amenzi de 600 lei în anul 2009.

Reprezentantul Parchetului arată că inculpatul a fost sancționat administrativ tot pentru infracțiuni legate de droguri, ceea ce dovedește perseverența sa în acest domeniu. Declarațiile martorilor țin de soluționarea fondului cauzei și nu pot fi avute în vedere în acest moment. Relevant este că în speță sunt incidente cazurile prev.de art.148 lit.a/1, b și f C.pr.pen., deoarece inculpatul și-a încălcat obligațiile impuse, a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, iar în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, a recunoscut și regretat comiterea faptei, este student, dorește să-și continue facultatea și să-și termine anul universitar, iar cele 7 zile petrecute în arest au fost suficiente.

C U R T E A

Deliberând reține că prin încheierea penală nr.23 din 29 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, în baza

art.139 alin.1 C.pr.pen. și art.145/1 alin.2 rap. la art.145 alin.3 C.pr.pen. a fost admisă propunerea formulată de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C., privind înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, luată față de inculpatul P. M., cu măsura arestării preventive.

În temeiul art.149/1 C.pr.pen. rap. la art.143 alin.1 și art.148 lit.a/1, b și f C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P.

M., pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că la data de_, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C. a dispus, prin rezoluția dată în dosarul nr.252/D/P/2012, începerea urmării penale împotriva numitului P. M., pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., constând în aceea că, începând cu toamna anului 2012, învinuitul a oferit, a pus în vânzare și a vândut efectiv, respectiv a desfășurat alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc (procură, cumpără, deține) pe raza municipiului C. -N., existând indicii temeinice în sensul că acesta furnizează cannabis și rezină de cannabis - substanțe care sunt înscrise pe tabelul anexă nr. III al Legii nr.143/2000, mai multor consumatori (respectiv numiților N. u

P. -M., Vlad A., Ivan A. -M., L. te Silivan-D., Cîmpianu Cosmin-I. uț, Gălățan Răzvan-A., Chirleșan Răzvan, Corpodean Ana-

M., Scurtu C. an-M., Bătăiosu Mădălin și alții), precum și colaboratorului sub acoperire "P. Dorel";, la datele de_ și_ .

Ulterior, prin ordonanța din data de_, emisă în același dosar, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C. a dispus obligarea învinuitului P.

M. de a nu părăsi țara, fără încuviințarea procurorului, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ (cu motivarea că există indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată, de către învinuit și, ținând seama de împrejurările comiterii faptei și de circumstanțele personale ale

învinuitului, se impune luarea acestei măsuri preventive), fiindu-i impuse pe durata măsurii mai multe obligații, printre care și acelea de a se prezenta la organul judiciar în fiecare zi de luni, miercuri și vineri, precum și ori de câte ori va fi chemat, respectiv de a nu se apropia de martorii audiați în cauză (consumatori care se aprovizionează cu droguri de la învinuitul P. M., etc.), persoanele învinuite și inculpate, să nu comunice cu acestea direct sau indirect și să se abțină de la orice activitate de natură a influența martorii și celelalte părți.

Această măsură preventivă a fost prelungită prin ordonanța din data de 16 ianuarie 2013, pe o durată de încă 30 de zile, începând cu data de 17 ianuarie 2013 și până la data de 15 februarie 2013, cu menținerea în totalitate a obligațiilor stabilite inițial în sarcina învinuitului.

Totodată, prin ordonanța din data de 24 ianuarie 2013, D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial C. a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului P. M., pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 alin.1

din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. (la aceeași dată inculpatul fiind audiat de procuror, în prezența apărătorului desemnat

din oficiu, av. R. A. -Samuilă), fiind formulată apoi prezenta cerere de înlocuire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara cu măsura arestării preventive, pentru motivele pe care le-am menționat mai sus.

Instanța de fond a constatat că, în cauză, sunt întrunite condițiile legale pentru înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara cu măsura arestării preventive față de inculpatul P. M., având în vedere considerentele ce urmează a fi expuse mai jos.

Astfel, în primul rând, în cauză există indicii temeinice, în sensul dispozițiilor art.143 alin.1 C.pr.pen., că inculpatul a săvârșit fapta prevăzută de legea penală reținută în sarcina lui, aceste indicii fiind relevate de procesele-verbale întocmite de investigatorul acoperit, procesele-verbale de cumpărate autorizată de droguri de risc, procesele- verbale de transcriere integrală a convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise în condițiile prevăzute de lege, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică întocmite de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul

B.C.C.O. C. -N. cu privire la substanțele achiziționate de la inculpat, declarațiile martorilor audiați în cauză, declarațiile învinuitului Baciu Petrică-C., coroborate cu declarațiile date de inculpatul P. M. .

În al doilea rând, în speță sunt incidente dispozițiile art.148 lit.a/1 și b C.pr.pen. în sensul că inculpatul a încălcat cu rea credință măsura obligării de a nu părăsi țara, respectiv obligațiile menționate la lit.a și c din dispozitivul ordonanțelor D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C. din datele de_ și_ întrucât, pe de o parte, acesta nu s-a prezentat la organul judiciar însărcinat cu supravegherea sa la datele de_ și_ (după cum rezultă din procesele-verbale întocmite de către organul judiciar aflate la filele 124 și 125, vol.I, d.u.p., dar și din declarațiile inculpatului aflate la fila 131 vol.I, d.u.p., respectiv filele 13- 14 din prezentul dosar), iar pe de altă parte, inculpatul a luat legătura cu martorii audiați în cauză (în general, consumatori care se aprovizionau cu droguri de la inculpat) și a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea și intimidarea acestora (după cum rezultă din declarațiile martorilor Șușman D., Mureșan Tudor, Faur M., Tuson-Bodi Noemi-Adrienne, Bătăiosu Mădălin, L. C. -Larisa și Șerban A. - f.74, 75, 76, 78, 79, 82, 83 și 87 vol.I, d.u.p.). Astfel, martora Tuson-Bodi Noemi-Adrienne arată că, ulterior efectuării percheziției domiciliare la domiciliul inculpatului P. M., acesta din urmă, i-a transmis prin intermediul unui prieten comun, poreclit

"Orlando"; că o să se întâlnească cu ea pentru a-i spune ce să declare în momentul în care va fi audiată de către organele de poliție (f.78 vol.I, d.u.p.). Martorul Faur M. precizează că a consumat droguri cu inculpatul P. M. ultima dată, în data de 08 sau_ (deci ulterior momentului în care inculpatului i s-a stabilit obligația de a nu lua legătura cu persoanele care s-au aprovizionat în trecut cu droguri de la el). De asemenea, martorul Faur a mai precizat faptul că, la data de _

la el), inculpatul P. M. l-a vizitat pe el și pe martorul Șușman

D., în căminul studențesc unde aceștia locuiau iar, aici, inculpatul le- a pus la dispoziție droguri sub formă de țigări (f.82 vol.I, d.u.p.). Susținerile martorului Mureșan Tudor au fost întărite de către martorul

Șușman D. , audiat și el în cauză (f.83 vol.I, d.u.p.). Martorul Bătăiosu

Mădălin a precizat faptul că, înaintea sărbătorilor de iarnă, a fost contactat telefonic de către inculpat, de mai multe ori, întrucât trebuia să petreacă împreună revelionul, dar nu i-a răspuns la telefon (f.87 vol.I, d.u.p.). Acest martor se află printre persoanele reținute în învinuirea numitului P. M., ca fiind consumator care se aprovizionează cu droguri de la acesta, sens în care orice fel de contactare a martorului de către inculpat contravine obligațiilor stabilite în sarcina acestuia din urmă, prin ordonanța procurorului privind măsura obligării de a nu părăsi țara. În sfârșit, martora L. C. -Larisa arată că, înaintea sărbătorilor de Crăciun, prietena sa TUSON-BODI NOEMI-ADRIENNE i-a spus că inculpatul P. M. (poreclit "Scamă";) i-a transmis să aibă grijă ce declară dacă o caută poliția. La data de_, martora L. susține că a fost contactată telefonic de către inculpatul P. M., sens în care s-a întâlnit cu acesta la locuința unui prieten comun, poreclit "Pava";. După ce s-au consumat droguri în acel loc, inculpatul și o altă persoană pe nume Muntean F., poreclit "Fermecătorul";, au rugat-o pe martoră să-i însoțească pentru a-l conduce acasă pe Muntean F. . După ce au urcat

în mașină, martora a sesizat că aceasta nu se îndrepta spre domiciliul lui Muntean F., ci spre comuna Apahida, iar inculpatul și numitul Muntean F. discutau cum să procedeze cu martora pentru a-i da o lecție, a o intimida, pentru a nu declara la poliție adevărul. Ca atare,

inculpatul a oprit mașina lângă calea ferată, iar cei doi au discutat că ar fi bine să o lege pe martoră de liniile căii ferate, sau să o ducă în pădure și să o lege de un copac și să o bată. Martora a reușit să trimită un mesaj de tip sms, prietenei sale, martora Șerban A. și a rugat-o pe aceasta să sune la poliție. Martora a precizat că a fost extrem de speriată, întrucât atât inculpatul cât și Muntean F. continuau să consume droguri și în autoturism, fiind în mod evident sub influența acestor substanțe. Martora a declarat că a reușit să scape, profitând de neatenția inculpatului, ulterior povestindu-i martorei Șerban A. ce a pățit (f.74-75 vol.I, d.u.p.). Aspectele declarate de martora L. C. - Larisa au fost confirmate de către martora Șerban A. (f.76 vol.I, d.u.p.).

În al treilea rând, în ceea ce privește condițiile prevăzute la lit.f a articolului 148 C.pr.pen., inculpatul este acuzat că a comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, astfel încât cerința cuprinsă în teza I a textului de lege sus-menționat este îndeplinită. Referitor la probele certe din care rezultă pericolul social concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, acesta rezultă mai întâi din gravitatea deosebită a faptei imputate, din modul și mijloacele de săvârșire a acesteia și din împrejurările în care fapta a fost comisă (inculpatul traficând droguri de risc - apte să producă consecințe nefaste pentru potențialii consumatori, pentru a obține foloase materiale), precum și din faptul că inculpatul (care nu se află la prima confruntare cu legea penală - f.61 vol.I, d.u.p.) a continuat să desfășoare activități legate de traficul și consumul de droguri, chiar și după ce împotriva lui a fost începută urmărirea penală în cauză, la data de_, și a fost luată

măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara (după cum rezultă din declarațiile martorilor Mureșan Tudor, Șușman D., Faur M. și

L. C. -Larisa, precum și din procesele-verbale de transcriere integrală a convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise în condițiile prevăzute de lege - f.140-171 vol.II, d.u.p.). Pe de altă parte, este binecunoscut impactul negativ pe care traficul și consumul de droguri îl produc asupra opiniei publice, prin amploarea fenomenului și efectele pe care le produce, astfel încât cercetarea inculpatului în stare de libertate ar fi de natură să creeze un sentiment de insecuritate și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor ce se fac vinovați de comiterea unor astfel de infracțiuni grave (cercetarea în stare de libertate a inculpatului putând reprezenta chiar o încurajare la săvârșirea unor fapte similare pentru acesta sau pentru alte persoane care au tendințe antisociale, văzând lipsa de fermitate a justiției față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte grave).

În consecință, apreciind că s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea față de inculpat a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara și că arestarea inculpatului este în mod evident necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în baza art.139 alin.1 C.pr.pen. și art.145/1 alin.2 rap. la art.145 alin.3 C.pr.pen. instanța de fond a admis propunerea formulată de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial

C., privind înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, luată față de inculpatul P. M., cu măsura arestării preventive.

Totodată, în temeiul art.149/1 C.pr.pen. rap. la art.143 alin.1 și art.148 lit.a/1, b și f C.pr.pen. a dispus arestarea preventivă a inculpatului P. M. , pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termenul legal inculpatul P. M. .

În motivarea recursului s-a invocat excepția nulității absolute a ordonanțelor procurorului din 8 decembrie 2012 și 16 ianuarie 2013, prin care s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara. Susține că în speță s-a încălcat art.197 alin.2 și 3 C.pr.pen., inculpatul nefiind asistat de apărător, deși asistența juridică era obligatorie. Această nulitate nu poate fi îndepărtată în această fază prin refacerea actului și are ca și consecință nulitatea propunerii de arestare preventivă.

inculpatul nu a fost ascultat, nici în lipsa, dar nici în prezența avocatului. Declarația de învinuit este doar declarația de învinuit care este pusă înaintea luării măsurii din decembrie 2012 și nu este o declarație de ascultare înainte de a se dispune măsura. Apărătorul din oficiu a invocat cu ocazia audierii de inculpat în fața instanței de fond o nulitate relativă a declarației înainte de luarea măsurii arestării preventive. Această nulitate relativă este consemnata in declarația inculpatului, care se află în dosarul de u.p. fila 128 vol.I, și a fost invocată și in fata primei instanței, dar nu a fost consemnată în încheierea Tribunalului. O dată cu ascultarea inculpatului, cu declarația

de inculpat, i se aduce acestuia la cunoștință drepturile pe care le are. Se trece direct într-o singură declarație, adică in ceea ce privește declarația de inculpat, direct la declarația obligatorie înainte de luarea măsurii arestării preventive. Când se ia această declarație, nu i se mai aduce inculpatului la cunoștință niciun drept și nu i se permite să-și mai facă nicio apărare vizavi de faptul că procurorul va dispune luarea acestei măsuri atât de grave.

Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este nefondat.

Din examinarea dosarului rezultă că la data de_, D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial C. a dispus, prin rezoluția dată în dosarul nr.252/D/P/2012, începerea urmării penale împotriva numitului P.

M., pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen

Ulterior, prin ordonanța din data de_, emisă în același dosar, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C. a dispus obligarea învinuitului P.

M. de a nu părăsi țara, fără încuviințarea procurorului, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ fiindu-i impuse pe durata măsurii mai multe obligații, printre care și acelea de a se prezenta la organul judiciar în fiecare zi de luni, miercuri și vineri, precum și ori de câte ori va fi chemat, respectiv de a nu se apropia de martorii audiați în cauză (consumatori care se aprovizionează cu droguri de la învinuitul P. M., etc.), persoanele învinuite și inculpate, să nu comunice cu acestea direct sau indirect și să se abțină de la orice activitate de natură a influența martorii și celelalte părți.

În prealabil se impune a se preciza că excepția excepția nulității absolute a ordonanțelor procurorului din 8 decembrie 2012 și 16 ianuarie 2013, prin care s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara și deci în speță s-a încălcat art.197 alin.2 și 3 C.pr.pen., inculpatul nefiind asistat de apărător, deși asistența juridică era obligatorie. este nefondată.

Astfel inculpatul a luat efectiv la cunoștință de măsura obligării de a nu părăsi țara, fără încuviințarea procurorului, aducându-i-se la cunoștință ca pe durata măsurii trebuie să respecte mai multe obligații, printre care și acelea de a se prezenta la organul judiciar în fiecare zi de luni, miercuri și vineri, precum și ori de câte ori va fi chemat, respectiv de a nu se apropia de martorii audiați în cauză persoanele învinuite și inculpate, să nu comunice cu acestea direct sau indirect și să se abțină de la orice activitate de natură a influența martorii și celelalte părți, iar în cazul în care nu va respecta aceste

obligații, măsura obligării de a nu părăsi țara va fi înlocuită cu cea a măsurii arestării preventive, deci nu mai este necesară o audiere prealabilă de către procuror în acest sens, înainte ca acesta să sesizeze instanța de judecată cu cererea de înlocuire .

În cauză instanța nu este sesizată cu o propunere de arestare preventivă ci cu o cerere de înlocuire a măsura obligării de a nu părăsi țara cu cea a măsurii arestării preventive.

Ori obligația ascultării inculpatului incumbă organului judiciar doar în cazul sesizării instanței de judecată cu o propunere de arestare preventive nu și în ipoteza luării de către procure măsura obligării de a nu părăsi țara sau a unei cereri de înlocuire a măsurii preventive cu o altă măsură preventive pentru că legea nu prevede expres o asemenea dispoziție .

Instanța de fond în mod pertinent a apreciat că se impunea înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpat cu cea a măsurii arestării

Din examinarea probelor dosarului rezultă fără echivoc că sunt întrunite condițiile arestării preventive prevăzute de art.143 C.p.p., iar incidența art 148 lit. b) și f) C.p.p. iar măsura, respectiv aceea a obligării de a nu părăsi țara s-a dovedit a fi ineficientă pentru inculpat. Astfel, în cauză există indicii temeinice, în sensul dispozițiilor art.143 alin.1 C.pr.pen., că inculpatul a săvârșit fapta prevăzută de legea penală reținută în sarcina lui, aceste indicii fiind relevate de procesele- verbale întocmite de investigatorul acoperit, procesele-verbale de cumpărate autorizată de droguri de risc, procesele-verbale de transcriere integrală a convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise în condițiile prevăzute de lege, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică întocmite de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. C. -N. cu privire la substanțele achiziționate de la inculpat, declarațiile martorilor audiați în cauză, declarațiile învinuitului Baciu Petrică-C. ,

coroborate cu declarațiile date de inculpatul P. M. .

De asemenea în speță sunt incidente dispozițiile art.148 lit.a/1 și b C.pr.pen. în sensul că inculpatul a încălcat cu rea credință măsura obligării de a nu părăsi țara, respectiv obligațiile menționate la lit.a și c din dispozitivul ordonanțelor D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C. din datele de_ și_ întrucât, pe de o parte, acesta nu s-a prezentat la organul judiciar însărcinat cu supravegherea sa la datele de_ și_ (după cum rezultă din procesele-verbale întocmite de către organul judiciar aflate la filele 124 și 125, vol.I, d.u.p., dar și din declarațiile inculpatului aflate la fila 131 vol.I, d.u.p., respectiv filele 13-

14 din dosar inst. de fond.), iar pe de altă parte, inculpatul a luat legătura cu martorii audiați în cauză (în general, consumatori care se aprovizionau cu droguri de la inculpat) și a încercat să zădărnicească

aflarea adevărului prin influențarea și intimidarea acestora (după cum rezultă din declarațiile martorilor Șușman D., Mureșan Tudor, Faur

M., Tuson-Bodi Noemi-Adrienne, Bătăiosu Mădălin, L. C. -Larisa și Șerban A. - f.74, 75, 76, 78, 79, 82, 83 și 87 vol.I, d.u.p.). Astfel, martora Tuson-Bodi Noemi-Adrienne arată că, ulterior efectuării percheziției domiciliare la domiciliul inculpatului P. M., acesta din urmă, i-a transmis prin intermediul unui prieten comun, poreclit

, s-a întâlnit cu inculpatul căruia i-a spus că a fost citat în calitate de martor în prezentul dosar, iar inculpatul i-a dat detalii cu privire la ceea ce va fi întrebat de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate C. -N. (f.79 vol.I, d.u.p.). Martorul Mureșan Tudor a declarat că, la data de 08 sau_ (deci ulterior momentului în care inculpatului i s-a stabilit obligația de a nu lua legătura cu persoanele care s-au aprovizionat în trecut cu droguri de la el), inculpatul P. M. l-a vizitat pe el și pe martorul Șușman D., în căminul studențesc unde aceștia locuiau iar, aici, inculpatul le-a pus la dispoziție droguri sub formă de țigări (f.82 vol.I, d.u.p.). Susținerile martorului Mureșan Tudor au fost întărite de către martorul Șușman D.

, audiat și el în cauză (f.83 vol.I, d.u.p.). Martorul Bătăiosu Mădălin a precizat faptul că, înaintea sărbătorilor de iarnă, a fost contactat telefonic de către inculpat, de mai multe ori, întrucât trebuia să petreacă împreună revelionul, dar nu i-a răspuns la telefon (f.87 vol.I, d.u.p.). Acest martor se află printre persoanele reținute în învinuirea numitului

P. M., ca fiind consumator care se aprovizionează cu droguri de la acesta, sens în care orice fel de contactare a martorului de către inculpat contravine obligațiilor stabilite în sarcina acestuia din urmă, prin ordonanța procurorului privind măsura obligării de a nu părăsi țara. În sfârșit, martora L. C. -Larisa arată că, înaintea sărbătorilor de Crăciun, prietena sa TUSON-BODI NOEMI-ADRIENNE i-a spus că inculpatul P. M. (poreclit "Scamă";) i-a transmis să aibă grijă ce declară dacă o caută poliția. La data de_, martora L. susține că a fost contactată telefonic de către inculpatul P. M., sens în care s-a întâlnit cu acesta la locuința unui prieten comun, poreclit "Pava";. După ce s-au consumat droguri în acel loc, inculpatul și o altă persoană pe nume Muntean F., poreclit "Fermecătorul";, au rugat-o pe martoră să-i însoțească pentru a-l conduce acasă pe Muntean F. . După ce au urcat

droguri și în autoturism, fiind în mod evident sub influența acestor substanțe. Martora a declarat că a reușit să scape, profitând de neatenția inculpatului, ulterior povestindu-i martorei Șerban A. ce a pățit (f.74-75 vol.I, d.u.p.). Aspectele declarate de martora L. C. - Larisa au fost confirmate de către martora Șerban A. (f.76 vol.I, d.u.p.).

Subzistă și condițiile prevăzute de at 148 lit.f a C.pr.pen., inculpatul este cercetat pentru că ar fi comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, astfel încât cerința cuprinsă în teza I a textului de lege sus- menționat este îndeplinită.

Referitor la probele certe din care rezultă pericolul social concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, acesta rezultă mai întâi din gravitatea deosebită a faptei imputate, din modul și mijloacele de săvârșire a acesteia și din împrejurările în care fapta a fost comisă (inculpatul traficând droguri de risc - apte să producă consecințe nefaste pentru potențialii consumatori, pentru a obține foloase materiale), precum și din faptul că inculpatul (care nu se află la prima confruntare cu legea penală - f.61 vol.I, d.u.p.) a continuat să desfășoare activități legate de traficul și consumul de droguri, chiar și după ce împotriva lui a fost începută urmărirea penală în cauză, la data de_, și a fost luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara (după cum rezultă din declarațiile martorilor Mureșan Tudor, Șușman D., Faur M. și L. C. -Larisa, precum și din procesele-verbale de transcriere integrală a convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise în condițiile prevăzute de lege - f.140-171 vol.II, d.u.p.).

În plus, Curtea va reține că existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO "factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie";, măsura arestării preventive a inculpatului fiind conformă scopului instituit prin art.5 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit art. 145 indice 1 alin.2 C.p.p. raportat la art. 145 alin.3

C.p.p., în caz de încălcare cu rea - credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor, măsura obligării de a nu părăsi țara va fi înlocuită cu măsura arestării preventive în condițiile prevăzute de lege .

Probele administrate în cauză confirmă împrejurarea că inculpatul a luat legătura cu persoane care au calitatea de martori în cauza în care este cercetat inculpatul

Martorii au declarat în acest sens și au menționat că inculpatul i-a abordat în mod direct, iar pe unii i-a amenințat și i-a influențat cu scopul evident de a încerca să zădărnicească aflarea adevărului .

De asemenea, inculpatul nu s-a prezentat la organul judiciar însărcinat cu supravegherea sa la datele de_ și_ (după cum rezultă din procesele-verbale întocmite de către organul judiciar aflate la filele 124 și 125, vol.I, d.u.p., dar și din declarațiile inculpatului aflate la fila 131 vol.I, d.u.p., respectiv filele 13-14 din dosarul inst. de fond).

Ca atare, Curtea va constata că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru înlocuită cu măsura arestării preventive și în baza art. 385 indice 15 pct.1 lit.b) C.p.p. va respinge ca ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. M., împotriva încheierii penale nr. 23 din 29 ianuarie 2013 a Tribunalului C. .

Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 25 lei în baza at. 189 C.p.p. ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. A. soni D. .

În baza art.192 alin.2 C.p.p. va obliga pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 25 lei reprezentând

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. M., detinut in Arestul IPJ C. împotriva încheierii penale nr. 23 din 29 ianuarie 2013 a Tribunalului C. .

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 25 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. A. soni D. .

Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 25 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 6 februarie 2013 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

V. G. I. C. M. DP GREFIER

Red.I.C.M./S.M.D.

3 ex. /_ Jud.fond, M. L.

← Decizia penală nr. 739/2013. Inlocuirea masurii preventive		Încheierea penală nr. 966/2013. Inlocuirea masurii preventive →

Decizia penală nr. 164/2013. Inlocuirea masurii preventive

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 164/2013. Inlocuirea masurii preventive