Decizia penală nr. 168/2013. Vătămare corporală

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

T. B. -N. SECȚIA PENALĂ Dosar nr. _

DECIZIA PENALĂ Nr. 168/R/2013

Ședința publică de la 05 Iulie 2013

	T.	format din:
PREȘEDINTE: P.	A.	D.	,
			președinte secția penală
: L.	M.	V.	, Judecător
	:	B.	D.	, Judecător
GREFIER	: C.	M.

Parchetul de pe lângă T. B. -N., reprezentat prin: SÎNGEORZAN ANGELA, procuror

Pe rol fiind amânarea pronunțării recursului penal declarat de inculpatul

N. I. I. I. ,și pe intimatul P. G., împotriva sentinței penale nr. 182 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Recursul s-a judecat la termenul din 11 iunie 2013, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie penală.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată:

Prin sentința penală nr. 182 din 4 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._, s-a dispus condamnarea inculpatului minor N. I. I. - fiul lui I. și M., născut la data de_ în B.

, jud. B. -N., cetățean român, studii medii, fără ocupație, necăsătorit, cu domiciliul în B. -Bîrgăului, nr. 492, jud. B. -N., fără antecedente penale, CNP 1., pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 181 alin. 1 C.penal, cu aplic. art. 99 și urm. C.penal la pedeapsa de: 8 luni închisoare.

In baza art. 81 C.penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în baza art. 110 C.penal s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani.

S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 alin. 1 C.penal.

In baza art. 71 C.penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a Il-a și b C.penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5 C.penal s- a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

In baza art. 14 și art. 346 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul minor, în solidar cu părțile responsabile civilmente N. M. și N. I., domiciliați în B.

-Bîrgăului, nr. 492, jud. B. -N., la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile:

-2.113 lei către S. J. de U. B., str. General Gr. B., nr. 43, jud. B. -N. ;

-5.000 lei cu titlu de daune materiale și 10.000 lei daune morale în favoarea părții civile P. G., domiciliat în B. -Bîrgăului, nr. 496, jud. B.

-N. .

In baza art. 193 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul minor N. I. I.

, în solidar cu părțile responsabile civilmente N. M. și N. I. la plata sumei de 1.000 lei cheltuielile de judecată în favoarea părții civile P. G., reprezentând onorariu avocat conform chitanței anexate.

In baza art. 191 alin. 3 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 200 lei onorar avocat oficiu în favoarea av. Z. Zoran în faza de urmărire penală.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița nr.

2370/P/2009, înregistrat la Judecătoria Bistrița sub dosar nr._ a fost trimis în judecată inculpatul N. I. I. pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal, reținându-se în sarcina acestuia faptul că în data de_, în jurul orelor 14,00, i-a aplicat părții vătămate P. G. lovituri cu un corp dur (par), provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 45-50 zile de îngrijiri medicale, conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 185/II/a/8 din_ emis de SML B. -N. .

Partea vătămată P. G. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de

8.404 lei daune materiale și 50.000 lei daune morale.

S. J. de U. B. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de

2.113 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de spitalizarea părții vătămate P.

G. .

Audiat fiind, inculpatul N. I. I. a recunoscut doar faptul că l-ar fi împins pe partea vătămată, care exercita acte de violență asupra mamei sale N.

M., pentru a-1 împiedica pe acesta de a o mai lovi. Neagă orice altă agresiune fizică asupra acestuia. Este de acord să despăgubească pe partea vătămată cu suma de 2.000 lei (f.144).

Analizând actele și lucrările de la dosar, respectiv cele ale dosarului nr. 2370/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, depozițiile martorilor Colniță Petru (f.168), Colniță Viorica (f. 169), Jauca Viorel (f.186), Găină Silvia Olimpia (f. 193), Buf I. Mărioara (f.224), Pasere D. (f.225), Jiga M. Nastasia (f.234), Giorza Ileana (f.235) și Tomoroga N. (f.242), certificatele și raportul de expertiză medico-legală (f.23-26), coroborate cu declarația inculpatului și a părții responsabile civilmente N. M. (f.226), instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În data de_ s-a înregistrat la Postul de Politie B. B. plângerea penală a numitei Colniță Viorica, prin care arăta că în data de _

tatăl său P. G. a fost victima agresiunilor exercitate de către N. I. I. și N.

M., solicitând cercetarea acestora pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Colniță Viorica a arătat că, urmare agresiunii, P. G. a fost internat într-o unitate spitalicească, stabilindu-i-se diagnosticul de "comoție cerebrală", fapt pentru care nu a putut depune personal plângerea penală.

După externarea din spital, partea vătămată P. G. a dat o declarație în fața organelor de cercetare penală, prin care a menționat că își însușește plângerea penală depusă de către fiica sa și dorește trimiterea în judecată a lui N.

I. I. și N. M. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă. De menționat că declarația și solicitarea de a se efectua cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală au fost făcute în termenul prevăzut de art.284 C.pr.penală.

In data de_, la același post de poliție a fost înregistrată plângerea penală a numitei N. M. prin care arăta că în data de_ a fost victima agresiunilor exercitate de către P. G., motiv pentru care a solicitat cercetarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.

Din cercetările întreprinse în cauză au rezultat următoarele:

In data de_, partea vătămată P. G. a observat că în grădina locuinței sale erau câțiva iezi ai vecinei sale, iezi care în repetate rânduri i-ar fi distrus cultura, astfel că a mers la domiciliul acesteia - Găină Silvia Olimpia (fiica numitei N. M. și sora inculpatului N. I. I. ). în curtea casei 1-a întâlnit pe martorul Tomoroga N., la scurt timp ieșind și Găină Silvia Olimpia. Astfel, partea vătămată P. G. a rugat-o să meargă să-și aducă iezii acasă, după care a ieșit din curte și s-a îndreptat către domiciliul său. Pe drum s- a întâlnit cu N. M., cu care a avut unele discuții contradictorii ce au degenerat în adresarea de insulte. La fața locului a ajuns și inculpatul N. I. I., care 1-a lovit pe P. G. cu un par în zona capului și a spatelui. Urmare agresiunii, P.

G. a căzut la pământ în stare de inconștiență.

Constatând că bătrânul era inconștient, N. M. și N. I. I. s-au speriat, astfel că inculpatul a mers și a adus o găleată cu apă, pe care a aruncat-o peste P. G. .

Acest lucru a fost observat de către martora Năuc D., care a sunat pe fiica lui P. G. - numita Colniță Viorica, pentru a-i relata cele întâmplate.

După ce și-a revenit din starea de inconștiență, P. G. a acuzat cefalee și tulburări de mers, fiind ajutat să se deplaseze de către un nepot de-al său - Colniță D., sosit la fața locului. Pe drum s-a întâlnit cu martorii Jauca Viorel și Jiga M. Nastasia, care l-au văzut cu urme de sânge în zona feței, Jiga M. Nastasia chiar ajutându-1 să se șteargă pe față.

După ce a ajuns la domiciliu, starea lui P. G. s-a înrăutățit, astfel că a fost transportat la S. J. de U. B., unde a fost internat în secția chirurgie în perioada 25.07-_ . Partea vătămată a fost diagnosticată cu

"TCF. Comoție cerebrală. Hematom epicranian frontal, plagă contuzie piramidă nazală. Echimoză periorbitară dr. Contuzie lombară dr. Contuzie antebraț dr. Agresiune."

După externare, P. G. a continuat să acuze dureri în zona capului, astfel că a fost din nou internat în cadrul aceluiași spital, de data aceasta în secția

neurologie, în perioada 06-_, cu diagnosticul "hematom subdural F-P dr. Stare post TCC. HTA. ASC".

Leziunile suferite de către P. G. au necesitat inițial un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr.l867/I/a/556/_ emis de către S. de Medicină Legală B. N., putându-se produce prin lovire cu corp dur.

Urmare complicațiilor apărute, numărul total de zile de îngrijiri medicale a crescut la 45-50, fiind atestate medical prin completarea la certificatul medico- legal nr.l927/I/a/574/_, în care s-a stabilit că datorită complicațiilor apărute, numărul zilelor de îngrijiri medicale a fost reconsiderat, în sensul majorării acestora la 45-50 zile.

Prin raportul de constatare medico-legală nr. 185/II/a/8/_ emis de S. de Medicină Legală B. N., s-a concluzionat că leziunile traumatice suferite de partea vătămată P. G. în data de_ s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, fiind exclusă producerea acestora prin căderea pe spate la același nivel (cu referire la leziunile traumatice descrise la extremitatea cefalică). Leziunile suferite în zona antebrațului și în cea lombară s-au putut produce prin lovire cu corp dur, neputându-se exclude și posibilitatea de producere prin cădere, în cadrul unei auto sau heteropropulsii. De asemenea, s-a stabilit că imediat după traumatism, partea vătămată putea prezenta cefalee și tulburări de mers, iar leziunile traumatice au necesitat în totalitate 45-50 zile de îngrijiri medicale, putându-se produce la data de_ .

Partea vătămată P. G. a susținut că după ce s-a întors de la domiciliul numitei Găină Silvia Olimpia s-a întâlnit cu N. M., care i-a adresat injurii și 1-a lovit cu o piatră în zona nasului, a gurii și a frunții, pierzându-și astfel un dinte. Ulterior a mai simțit două lovituri ce i-au fost aplicate de către N. I. lonuț în zona spatelui și în cea a capului. Urmare loviturii din zona capului, a amețit și a căzut la pământ în stare de inconștiență.

Inculpatul N. I. lonuț nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, declarând că a observat când partea vătămată P. G. s-a certat cu mama sa N. M., în legătură cu iezii surorii sale ce intraseră în curtea părții vătămate. Întrucât P.

G. începuse să-i lovească mama, a mers la acesta și 1-a împins. Urmare acestei acțiuni de împingere, P. G. ar fi căzut la pământ, pe spate. Inculpatul a precizat că nu știe dacă partea vătămată s-a lovit, dar în momentul în care a vrut să o ajute, aceasta i-a zis că nu poate să se ridice, astfel că s-a speriat și a mers după o găleată de apă, dar în momentul în care s-a întors, sora sa Găină Silvia Olimpia îl udase deja cu apă. Afirmația inculpatului este contrazisă de martorii audiați în cauză, ce au relatat că inculpatul a fost cel care a udat cu apă partea vătămată și nu sora acestuia.

Ulterior, inculpatul a revenit asupra declarației și a precizat că doar el și mama lui l-au udat cu apă pe P. G. .

Aceasta este starea de fapt reală, reținută atât prin actul de sesizare, cât și de instanța de judecată urmare probatoriului administrat în cauză.

Analizând toate declarațiile de martori consemnate în ambele faze ale procesului penal, coroborate cu celelalte probe existente la dosar, instanța de fond a constat că unele dintre acestea nu corespund realității, explicația fiind

aceea că martorii sunt rude apropiate cu părțile, declarațiile lor fiind contrazise de alte probe administrate.

Totodată, declarația de nerecunoaștere a inculpatului este contrazisă de materialul probator administrat în cauză.

Astfel, apărarea inculpatului N. I. lonuț, care este în sensul că nu a lovit în mod activ cu un corp dur partea vătămată și că leziunea de la cap s-ar fi putut produce prin căderea victimei pe spate, moment în care s-a lovit cu capul de sol, este contrazisă de constatările raportului medico-legal nr. 185/II/a/8/_ a S. ui de Medicină Legală B. N., în care se precizează că leziunile traumatice suferite de către P. G. și descrise la extremitatea cefalică s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, fiind exclusă producerea acestora prin căderea pe spate la același nivel.

De asemenea, inculpatul a precizat că partea vătămată nu prezenta urme de lovituri în zona feței și nici urme de sânge, afirmație contrazisă de martorii Buf I., Năuc D., Colniță D., Jauca Viorel, Jiga M., Tomoroga N. și Colniță Viorica și chiar și de către mama sa - N. M., care a relatat că atunci când și-a revenit din starea de inconștiență a observat că P. G. prezenta urme de sânge în zona nasului. De asemenea, martorii au precizat că partea vătămată era căzută la pământ, iar lângă aceasta se aflau N. M. și N. I. I. . Nu au observat momentul agresiunii, însă au văzut victima imediat după incident și prezenta urme de sânge în zona feței, spunându-le că a fost agresată de către N. I. I. și de către mama acestuia.

Martora Năuc D. a relatat că în ziua incidentului era în curtea casei și a auzit strigăte pe stradă, motiv pentru care a ieșit la colțul casei. I-a observat pe inculpat și pe mama sa că se certau, apoi N. I. I. a alergat cu o găleată plină cu apă, pe care a aruncat-o la picioarele mamei sale. După ce a aruncat și cea de- a doua găleată în același loc, martora și-a dat seama că la pământ era căzut un om. Ulterior a văzut-o pe N. M. când îl ridica pe acesta în poziția șezut, continuând să-1 ude pe față cu apă cea. 15-20 minute, după care amândoi l-au ridicat și l-au sprijinit cu mâinile pe gard. Atunci martora și-a dat seama că era vorba despre P. G. . N. M. a rămas cu partea vătămată până la sosirea nepotului acestuia - Colniță D. Petru.

Martorul Colniță D. Petru - nepotul părții vătămate, a relatat că bunicul său a plecat de acasă la Găina Silvia Olimpia, pentru a-i spune că are animalele în grădina casei lor. La scurt timp, pe drum a auzit strigăte și țipete, iar când a ieșit 1-a văzut pe bunicul său P. G. căzut la pământ, iar lângă el se afla N.

I. I. ce avea în mână o bâtă și pe mama acestuia N. M. . Apropiindu-se, 1-a văzut pe bunicul său plin de sânge pe față, iar pe N. I. I. aruncând bâta din mână și plecând de la fața locului.

Bunicul i-a povestit că a fost lovit cu un par de către inculpat, relatare făcută în prezența martorului Jauca Viorel. Același lucru i 1-a relatat și numitei Jiga M. .

Audiată fiind, martora Jiga M. a relatat că i-a dat apă părții vătămate pentru a se spăla de sângele de pe față.

Și martorii Buf Ileana, Pasere D. și Giorza Ileana au declarat că au aflat că inculpatul și mama acestuia l-au bătut pe P. G. .

Față de întregul material probatoriu administrat în cauză, susținerile invocate de către inculpatul N. I. I., conform cărora nu este vinovat, acuzând pe partea vătămată de o conduită agresivă față de mama sa, urmează a nu fi avute în vedere și a fi înlăturate.

Declarațiile părții vătămate, coroborate cu concluziile actelor medicale efectuate în cauză și cu declarațiile martorilor audiați, confirmă agresiunile ce i- au fost aplicate de către inculpat. Mai mult, inculpatul nu neagă că ar fi fost implicat într-o dispută cu partea vătămată P. G. în data de_ .

N. M. nu a recunoscut săvârșirea faptelor reclamate de către P. G., precizând în schimb, în faza de urmărire penală, că acesta a fost cel care a agresat-o, a lovind-o cu palma peste față, a tras-o de păr și după ce a căzut la pământ a continuat să-i aplice lovituri cu picioarele în zona membrelor inferioare, devenind astfel inconștientă. După ce și-a revenit, 1 -a observat pe P.

G. că era căzut la pământ și prezenta urme de sânge în zona nasului, lângă acesta fiind copilul său N. I. I. . Văzând că lui P. G. i se face rău, 1-a trimis pe băiat după apă, după care 1-a ridicat pe bătrân în poziția șezut și 1-a stropit cu apă.

N. M. a precizat că nu știe ce s-a întâmplat cu P. G., întrucât a fost inconștientă, însă băiatul său N. I. I. i-a relatat că el a fost cel care 1 -a împins, după care partea vătămată a căzut pe spate lovindu-se cu capul de pământ.

Nesinceritatea acesteia este dovedită și prin faptul că, audiată fiind în fața instanței, aceasta a relatat cu lux de amănunte cele întâmplate (că inculpatul nu 1-a lovit cu parul pe partea vătămată, doar 1-a împins) fară a mai preciza, așa cum a facut-o la urmărire penală, că după ce a fost bătută de partea vătămată a devenit inconștientă.

De asemenea, aceasta a mai declarat că "partea vătămată a plecat de la fața locului pe propriile picioare, nefiind sprijinit de nepot", afirmație contrazisă de martorii Colniță D., Colniță Viorica și Jauca Viorel, cu toții declarând că victima a fost condusă la domiciliu de nepotul său, sprijinită de acesta.

Astfel, se poate constata că una dintre cele două declarații nu corespunde realității, deoarece în una afirmă că nu a văzut nimic, fiind inconștientă, iar în a doua declară că a văzut tot ceea ce s-a întâmplat.

In această situație, instanța de fond a avut dubii cu privire la sinceritatea acesteia, cu atât mai mult cu cât este o persoană direct interesată (fiind mama inculpatului) în inducerea unei stări de fapt care să-i fie favorabile fiului său.

Ca atare, depozițiile acesteia au fost puse sub semnul întrebării, mai ales că nu sunt susținute de alte probe din dosar.

În faza de urmărire penală, N. M. a atașat la dosar un certificat medico- legal, prin care se atestă că a suferit leziuni ce au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur, lovire de corp dur, cădere și compresiune cu mâna.

Partea vătămată P. G. nu a recunoscut săvârșirea faptei de lovire comisă asupra părții vătămate N. M., susținând că nu el i-a provocat leziunile constatate medical, ci numita Giorza Ilena, cu care N. M. a avut o altercație în data de_ .

Fiind audiată, Giorza Ileana a relatat că în data de_ a fost implicată într-o altercație cu N. M. și cu fiica acesteia Găină Silvia Olimpia, care au bătut-o.

Raportat la acest aspect, în cauză s-a dispus efectuarea unui raport de constatare medico-legală privind leziunile suferite de către partea vătămată N.

M., concluziile fiind în sensul că, ținând cont de elementele semiologice ale leziunilor menționate în Certificatul medico-legal nr.l867/I/a/556/_ nu poate fi exclusă cu certitudine posibilitatea de producere a leziunilor și în data de_ .

Având în vedere concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 186/II/a/9/_, precum și declarațiile părții vătămate P. G., ale martorilor Giorza Ileana și Pasere D. ce susțin că în data de_ N. M. a fost implicată într-o altercație cu numita Giorza Ileana, în cauză s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului P. G. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe comisă asupra părții vătămate N. M., întrucât dubiul cu privire la săvârșirea faptei îi profită.

De asemenea, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de N.

M. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală asupra lui P. G., întrucât urmare probatoriului administrat în cauză nu s-a putut stabili cu certitudine că aceasta a aplicat lovituri părții vătămate P. G. . Având în vedere că aspectele sesizate cu ocazia audierii și situația de fapt expusă de către

P. G. nu a fost confirmată cu certitudine de materialul probator administrat în cauză, martorii audiați declarând că nu au observat momentul agresiunii și că potrivit principiului "in dubio pro reo" orice îndoială operează în favoarea făptuitoarei, s-a dispus această soluție, atâta timp cât nu s-a putut stabili cu exactitate că agresiunile au fost exercitate și de către aceasta.

In apărarea sa, inculpatul a solicitat audierea mai multor martori. Analizând declarațiile a doi dintre aceștia, respectiv Pasere D. și

Tomoroga N., s-a constatat totală nesinceritate a acestora, care au relatat, printre altele, că după 1-2 săptămâni de la data incidentului, l-au văzut pe partea vătămată cărând lapte și cosind.

Nesinceritatea lor rezidă din faptul că nu aveau cum să-1 vadă pe P. G. muncind în acea perioadă, deoarece acesta a fost internat în spital în intervalul

25.07 -_, deci o lună de zile de la data comiterii infracțiunii.

Față de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, a reieșit că starea de fapt reținută în actul de sesizare este fidelă adevărului, ea descriind cu exactitate cele petrecute în data de_ .

Nemulțumiți de atitudinea, de altfel justificată, a părții vătămate, care i-a solicitat surorii inculpatului să-și ia animalele de pe terenul său (se pare că nu a fost un eveniment singular), N. I. I., observând că între partea vătămată și mama sa are loc o discuție contradictorie, s-a hotărât să-i aplice acestuia o corecție. Astfel, profitând de faptul că pe drum nu se mai aflau alte persoane care puteau fi martore, i-a aplicat vecinului său o lovitură puternică cu un par în zona capului, urmare căreia victima a căzut la pământ în stare de inconștiență.

Speriați fiind de acest deznodământ, cu atât mai mult cu cât partea vătămată este o persoană trecută de 70 ani, N. M. și N. I. I. au hotărât să-

i acorde primul ajutor, astfel că inculpatul a adus o găleată cu apă, pe care a aruncat-o peste P. G. .

La fondul cauzei, inculpatul a solicitat achitarea sa de sub învinuirea care i se aduce, motivându-și atitudinea (nu de lovire, ci doar de împingere a părții vătămate) prin faptul că mama sa era bătută de vecinul său, acțiunea sa fiind comisă în stare de legitimă apărare.

Așa cum prevede textul legal "este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obștesc și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obștesc (art. 44 C.penal).

Instanța de fond a apreciat că nu ne află în situația descrisă de textul amintit, pentru următoarele considerente:

Așa cum s-a probat, între părți exista o stare mai tensionată, determinată de faptul că sora inculpatului nu-și supraveghea animalele, astfel că acestea, de nenumărate ori au pătruns pe terenul părții vătămate, distrugându-i culturile.

În ziua cu pricina, nemulțumiți de faptul că partea vătămată a venit cu aceeași problemă, inculpatul și mama sa au hotărât să o rezolve, dar la modul agresiv, lovindu-1 pe acesta.

Nu există nici o probă la dosar care să dovedească existența vreunei agresiuni a părții vătămate asupra mamei inculpatului. Existența certificatului medico-legal eliberat numitei N. M. se justifică prin conflictul pe care aceasta, împreună cu fiica sa Găină Silvia l-au avut în ziua anterioară cu martora Giorza Ileana, soldat cu lovirea lor reciprocă. Doar martorii Găină Silvia (fiica lui N. M. ) și Pasere D. (verișor) au declarat că aceasta le-a povestit că a fost bătută de P. G. . Așa cum am precizat anterior, cel puțin cel de-al doilea martor este nesincer, pentru motivele arătate mai sus. Nefiind probată agresiunea părții vătămate asupra mamei inculpatului, atitudinea violentă a acestuia nu se justifică.

Cât timp nu a existat un atac din partea victimei, care să îndeplinească cerințele înscrise în art. 44 C.penal, nu se poate reține că fapta a fost săvârșită de inculpat în legitimă apărare - pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva mamei sale (Curtea Supremă de Justiție, secția penală, decizia nr. 1233/1999).

Nu în ultimul rând, nu există legitimă apărare când, chiar dacă am presupune că la începutul conflictului inculpatul ar fi constatat pericolul imediat îndreptat împotriva mamei sale (aspect nedovedit), ulterior raportul de forțe s-a schimbat și, în situația nou creată, atacul nu mai reprezintă pericol pentru persoana acesteia sau a sa (Curtea de Apel C., dec.pen. nr. 353/2001).

În încercarea sa de a înlătura și această ultimă cerință, inculpatul s-a apărat susținând doar că l-ar fi împins pe P. G., deci nu s-ar fi schimbat raportul de forțe.

Această apărare este pe deplin contrazisă de concluziile raportului medico-legal nr. 185/II/a/8/_ a S. ui de Medicină Legală B. N., în care se precizează că leziunile traumatice suferite de către P. G. și descrise la extremitatea cefalică s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, fiind exclusă producerea acestora prin căderea pe spate la același nivel.

Ca atare, inculpatul i-a aplicat părții vătămate lovituri la nivelul capului cu acel par, pe care, de altfel, 1-a și văzut nepotul victimei în mâna agresorului. Nu este vorba nicidecum de o simplă acțiune de împingere.

Față de toate aspectele precizate, instanța va respinge apărarea formulată de inculpatul N. I. I., în speță nefiind întrunite elementele necesare existenței legitimei apărări.

Starea de fapt reținută este pe deplin probată cu următoarele mijloace de probă: Plângerile penale - f.5-6; Declarațiile părții vătămate P. G. - f.7-15; Declarațiile părții vătămate N. M. - f. 16-21; Certificatul medico-legal constatator al leziunilor suferite de către P. G. și actele medicale anexă- f.25-40; Certificatul medico-legal constatator al leziunilor suferite de către N.

-f.41; Raport de constatare medico-legală privind pe P. G. - f.23-24; Raport de constatare medico-legală privind pe N. M. - f.42; Constituirea de parte civilă a S. ui J. de U. B. -f.43-44; Declarațiile inculpatului N.
I. I. - f.45-50; Declarațiile martorilor: Năuc D. - f.51-54; Colniță D. Petru
-f.55-56," Jiga M. Nastasia- f.57-59, Jauca Viorel - f.60-62, Buf I. Mărioara
-f.63; Colniță Viorica - f.64-65, Tomoroga N. -f.66-70, Giorza Ileana - f.71- 72, Pasere D. - f.73-74; Procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penala - f.87.
Fapta inculpatului N. I. I., care în data de_ a aplicat lovituri părții vătămate P. G., lovituri ce au cauzat leziuni vindecabile în 45-50 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală, faptă prev. si ped. de art. 181 alin.l Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm Cod penal, pentru care instanța de fond 1-a condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare.
La individualizarea pedepsei instanța de fond a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.penal, respectiv dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de art. 181 alin. 1 C.penal (6 luni-5 ani închisoare), gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului, care era minor la data comiterii faptei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
In baza art. 81 alin. 2 C.penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani, stabilit conform art. 110 C.penal.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în ceea ce privește pedeapsa aplicată și natura infracțiunii, persoana infractorului și convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.
Potrivit art. 359 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.penal, a căror nerespectare poate atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Instanța de fond a apreciat că, față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, se impune interzicerea exercitării drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a teza a Il-a și lit. b C.penal. In consecință, în temeiul dispozițiilor art. 71 C.penal, instanța a dispus, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării de către inculpat
exclusiv a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a Il-a și lit. b C.penal, pe perioada executării pedepsei.
In temeiul art. 71 alin. 5 C.penal instanța de fond a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
In latura civilă a cauzei, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de Codul civil, având în vedere importanța valorii sociale ocrotită de legea penală căreia i s-a adus atingere prin fapta inculpatului N. I.
I. - integritatea corporală, intensitatea suferințelor fizice și psihice ale părții vătămate, concretizate în numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, sentimentul de umilință față de cei din jur, instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă P. G. și, în consecință, 1-a obligat pe inculpatul minor, în solidar cu părțile responsabile civilmente N. M. și N. I., la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile:
- 2.113 lei către S. J. de U. B. ;
- 5.000 lei cu titlu de daune materiale și 10.000 lei daune morale în favoarea părții civile P. G. .
Sumele acordate au fost stabilite raportat la declarațiile martorilor audiați în cauză, instanța făcând o medie a valorilor precizate, având în vedere că sumele sunt diferite. Martorul Jauca Viorel a declarat că ziua de muncă la fân se plătește cu 100 lei, Pasere D. afirmă că o zi de muncă în agricultură costă 50 lei, iar la cosit 80 lei, iar martorii Giorza Ileana și Tomoroga N. apreciază ziua de muncă la 40-50 lei.
Astfel, instanța de fond a calculat ziua de muncă în agricultură la valoarea de 75 lei, rezultând suma totală de 3.750 lei (50 zile x 75 lei /zi = 3.750 lei).
Din actele depuse la dosar a reieșit faptul că partea vătămată a cheltuit pentru analizele medicale suma de 704 lei.
Aceasta a solicitat achitarea c/val. unor medicamente, însă nu a depus nici un document justificativ (bonuri sau facturi fiscale), precum și c/val. unei proteze dentare, nedovedindu-se în cauză deteriorarea acesteia urmare faptei inculpatului, motive pentru care instanța va respinge aceste pretenții ca nedovedite.
Cu martorii audiați, partea vătămată a dovedit faptul că a făcut anumite
"cadouri" medicilor, conform uzanțelor, instanța de fond acordând în acest sens suma de 546 lei.
Făcând totalul despăgubirilor privind daunele materiale (3.750 + 704 + 546), instanța de fond 1-a obligat pe inculpat, așa cum am precizat anterior, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la suma de 5.000 lei cu acest titlu.
Prin infracțiunea comisă de inculpat s-a adus atingere nu numai patrimoniului părții civile, dar și drepturilor personal nepatrimoniale, întrucât acestuia i-au fost produse suferințe fizice și psihice, deduse din natura leziunilor traumatice care afectează negativ participarea lui la viața socială, profesională și de familie, comparativ cu situația anterioară vătămării produse prin fapta ilicită a inculpatului.
Atât în practică, cât și în literatura de specialitate s-a apreciat că prejudiciul moral este greu de cuantificat, neexistând criterii, norme clare în acest sens, trebuie avute în vedere toate urmările evidențiate în certificatele medico-legale și de martorii audiați în cauză.
Totodată cuantumul daunelor morale, pe cât posibil, trebuie să asigure o compensare bănească a tuturor suferințelor fizice și psihice suportate de partea civilă, dar nu pot constitui o modalitate de îmbogățire a acesteia, astfel încât față de suma 50.000 lei solicitată, instanța de fond a apreciat că obligarea inculpatului, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la daune morale în valoare de 10.000 lei este suficientă și legitimă.
În baza art. 193 alin. 1 C.pr.pen. inculpatul minor N. I. I., a fost obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente N. M. și N. I. la plata sumei de 1.000 lei cheltuielile de judecată în favoarea părții civile P. G., reprezentând onorariu avocat conform chitanței anexate.
În baza art. 191 alin. 3 C.pr.pen. instanța de fond a obligat inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 200 lei onorar avocat oficiu în favoarea av. Z. Zoran în faza de urmărire penală.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs în termen legal, inculpatul N.
I. - I., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând, în principal, să se dispună achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii dedusă judecății, aceasta fiind comisă în stare de legitimă apărare, iar în subsidiar să se rețină circumstanțele atenuante prev. de art. 73 lit.";b"; și art. 74 lit.";a"; Cod penal, cu consecința aplicării unei sancțiuni cu amenda penală sau a închisorii sub minimul special de 3 luni închisoare.
În latura civilă a cauzei s-a solicitat, în mod corelativ, înlăturarea, respectiv diminuarea despăgubirilor civile acordate părții vătămate P. G. .
În motivarea recursului s-a relevat că prima instanță a preluat starea de fapt din actul de sesizare, excluzând varianta prezentată de inculpat - dovedită prin probele administrate - cu toate că, în realitate partea vătămată s-a deplasat la locuința sorei inculpatului, unde a provocat scandal din cauza animalelor ce intraseră în grădina sa, după care, deplasându-se spre casă, s-a întâlnit cu mama inculpatului pe care a insultat-o și apoi a lovit-o, motiv pentru care a intervenit inculpatul și a împins-o pe partea vătămată, iar ca urmare aceasta a căzut, suferind leziunile descrise în actul medico-legal.
În ceea ce privește legitima apărare s-a relevat că în cauză sunt întrunite condițiile art. 44 alin. 2 Cod penal, partea vătămată fiind cea care a exercitat un atac direct, material, ce se afla în desfășurare și care punea în pericol grav persoana mamei inculpatului, acesta din urmă acționând - prin împingerea victimei - în scopul înlăturării atacului, acțiunea sa fiind proporțională cu atacul. În context s-a relevat că statuarea primei instanțe potrivit căreia mama inculpatului fusese agresată cu o zi înainte de numita Giorza Ileana este greșită, deoarece aceasta a negat faptul că ar fi lovit-o pe numita N. M., iar din declarațiile martorului Pasere D. rezultă că, după întâlnirea cu partea vătămată, numita N. M. era plânsă și "flocăită";, aceasta spunând că a fost
bătută de partea vătămată.
Recurentul a criticat și afirmațiile primei instanțe referitoare la lovirea părții vătămate de către inculpatul minor, relevând că depoziția martorului Colniță D. - nepotul părții vătămate - este subiectivă, dată cu scopul de a confirma susținerile bunicului său dar și concluzia medico - legală potrivit căreia este exclusă producerea leziunii de la nivelul extremității cefalice prin
căderea pe spate la același nivel, în condițiile în care partea vătămată nu a căzut de la același nivel întrucât aceasta s-a aflat în picioare și a căzut pe sol, fără a se stabili însă dacă a căzut pe spate sau în altă poziție.
Pe de altă parte s-a menționat faptul că, în condițiile date se impunea, cel puțin, a se reține scuza provocării, existența puternicei tulburări cauzate de acțiunea părții vătămate fiind evidentă, ca și circumstanța atenuantă prev.de art. 74 lit. "a"; Cod penal, inculpatul fiind lipsit de antecedente penale, la primul contact cu legea penală și cu o bună conduită în societate, împrejurare relevată de referatul de evaluare.
Sub aspectul laturii civile s-a relevat că despăgubirile acordate sunt nejustificate, în situația reținerii legitimei apărări impunându-se respingerea acestora în întregime, iar în cazul reținerii scuzei provocării urmând a se proceda la diminuarea acesteia, proporțional cu culpa fiecăruia.
În concret, s-a arătat că suma de 546 lei, cu titlu de "cadouri"; făcute medicilor se impune a fi înlăturată deoarece aceasta nu a fost cerută dar nici nu a fost dovedită.
În fine, s-a menționat că acordarea sumei de 75 lei/zi de îngrijire medicală nu are susținere probatorie, majoritatea martorilor relevând că o zi de muncă se plătește cu 40-50 lei, partea vătămată nefăcând dovada faptului că mergea la coasă pentru a fi avută în vedere suma de 100 lei/zi, indicată de martorul Jauca Viorel, dar și că daunele morale acordate sunt nejustificat de mari, raportat la suferința cauzată și la numărul mic de zile de spitalizare.
Recursul declarat în cauză este fondat, atât în latura penală cât și în latura civilă a cauzei potrivit celor ce se vor releva în cele ce urmează.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, tribunalul constată că, în baza materialului probator administrat, prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt, prin interpretarea judicioasă a probelor.
Astfel, din coroborarea probelor administrate rezultă cu evidență, că, la data de_, enervat de faptul că iezii vecinei sale Găină Silvia Olimpia au trecut din nou în grădina sa, partea vătămată P. G. s-a deplasat la locuința acesteia, reproșându-i cele întâmplate și solicitându-i să-și ia animalele din grădina sa. În ciuda statuării instanței de fond, este de presupus că partea vătămată, nu a adresat o rugăminte în acest sens, astfel cum relevă și martorul Pasere D., cu atât mai mult cu cât nu era pentru prima oară când animalele vecinei sale intraseră pe terenul său.
După discuțiile avute cu Găină Silvia Olimpia, partea vătămată a părăsit curtea locuinței acesteia și s-a îndreptat spre casa sa, pe drum întâlnindu-se cu
M. ( mama vecinei sale și a inculpatului) reproșându-i și acesteia cele întâmplate astfel încât cei doi au ajuns să se certe.

Sesizând incidentul, inculpatul N. I. - I. s-a deplasat la fața locului având asupra sa o bâtă, cu care a lovit pe partea vătămată peste spate, iar apoi în zona extremității cefalice, lovitură ce a determinat pierderea cunoștinței părții vătămate și căderea acesteia la sol. Speriat de consecințele faptei sale, inculpatul minor a adus o găleată cu apă și a udat-o pe partea vătămată pentru a o readuce în simțiri, după care aceasta a plecat spre casă, sprijinit de nepotul său Colniță

D. Petru.

Depoziția inculpatului minor este nesinceră atât în partea referitoare la împrejurările în care a intervenit cât și în cea referitoare la modalitatea concretă în care a acționat, statuările primei instanțe, sub acest aspect fiind corecte.

Sub primul aspect este de relevat că partea vătămată nu a exercitat o agresiune asupra numitei N. M., declarația acesteia în acest sens fiind mincinoasă.

În declarația dată în fața instanței de fond aceasta a relatat că partea vătămată a lovit-o de două ori cu palma peste față, iar după ce a căzut a lovit-o cu picioarele în abdomen(f.226 dos.instanță).

Actul medico - legal de care s-a folosit cea în cauză în cursul urmăririi penale relevă existența unor leziuni care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale dar care sunt localizate în alte zone ale corpului decât cele indicate (cervical, gambă și cot - f. 41 dos. urm. pen.). Este evident că, dacă mama inculpatului ar fi prezentat urmele unor lovituri în zonele corporale indicate în instanță acestea ar fi fost menționate alături de celelalte.

Leziunile pe care le-a prezentat numita N. M. au fost produse în cursul incidentului din ziua precedentă (_ ) în care a fost implicată cea în cauză, fiica sa Găină Silvia Olimpia, pe de o parte, și martora Giorza Ileana, pe de altă parte, incident în cursul căruia martora a fost agresată de cele două. Cu toate că martora a declarat în instanță că nu le-a lovit pe agresoare, în lipsa unei chestionări detaliate a acesteia, este rezonabil de presupus că aceasta nu a rămas fără reacție și că, cel puțin, s-a apărat de loviturile îndreptate împotriva sa, prilej cu care se puteau produce leziunile în cauză.

Inculpatul minor prezintă denaturat și modul în care a acționat asupra părții vătămate susținând că s-a limitat doar la a o împinge pe aceasta, fapt ce a determinat căderea acesteia pe spate.

Susținerile sale sunt infirmate de concluziile medico-legale cuprinse în Raportul de expertiză medico - legală nr. 185/II/a/8/_ întocmit de S. J. de Medicină Legală B. - N. din care rezultă că leziunile traumatice constatate cu ocazia examinărilor medico - legale, la nivelul craniului, s-au putut produce prin lovire cu un corp dur (f.23-24 dos.urm.pen.), fapt ce exclude producerea acestora prin cădere.

Această concluzie se coroborează cu declarațiile constatate ale părții vătămate, potrivit cărora a fost lovită de inculpat cu o bâtă, dar și cu cele ale martorului Colniță D. Petru, date în cursul urmăririi penale, conform cărora, ajungând la fața locului, l-a văzut pe inculpatul minor aruncând o bâtă ce o avea asupra sa (f.55) după care bunicul său i-a relatat că fusese lovit cu acea bâtă de către inculpat.

Ca urmare, deși din această perspectivă, discuția despre căderea victimei de la același nivel este inutilă, este de reținut că, din punct de vedere medico - legal, căderile sunt clasificate în căderi la același nivel, când victima aflată, de regulă, în orto-stațiune, cade pe același plan, și căderi de la înălțime ( mică sau mare), când victima cade de pe un plan superior pe unul inferior.

În consecință, în speță, dacă victima ar fi căzut, aceasta ar fi căzut - în mod evident - la același nivel.

Așa fiind, prima instanță, a procedat corect înlăturând, ca nereală versiunea prezentată de inculpat, cum în mod justificat a înlăturat și declarațiile

numitei N. M., depoziții care în instanță au suferit modificări substanțiale doar pentru a putea confirma versiunea fiului său.

În consecință, existența faptei ca și vinovăția inculpatului sunt stabilite dincolo de orice dubiu.

În raport de starea de fapt reținută este evident că nu ne aflăm în prezența legitimei apărări ( nu a existat un atac îndreptat împotriva mamei inculpatului).

Mai mult decât atât, nu poate fi invocată cu succes nici scuza provocării deoarece, discuția contradictorie purtată de mama sa cu partea vătămată pe fondul tensiunii preexistente între cele două familii, determinată de neglijența manifestată de sora inculpatului în supravegherea animalelor sale nu era de natură a crea o puternică tulburare în sensul disp.art. 73 lit.";b"; Cod penal.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată inculpatului, tribunalul reține că, pornind de la limitele de pedeapsă prevăzute de art. 181 Cod penal( de la 6 luni la 5 ani închisoare), cu toate că pentru minori aceste limite sunt reduse la jumătate, instanța de fond s-a orientat la o pedeapsă prea aspră dispunând condamnarea inculpatului la 8 luni închisoare.

În raport de criteriile avute în vedere de prima instanță în procesul de individualizare a pedepsei, dar și de conținutul Referatului de evaluare nr. 289/SPBN/_ întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, potrivit căruia inculpatul minor are o conduită generală dezirabilă în familie, la școală și în comunitate, se apreciază că o pedeapsă mai redusă este de natură să conducă la realizarea scopului acesteia potrivit disp.art. 52 Cod penal.

În cauză nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit.";a"; Cod penal constând în buna conduită anterioară a inculpatului reflectată de lipsa antecedentelor penale.

Pe de o parte este de menționat că abținere de la contactul cu normele penale reprezintă conduita normală iar cerința normei legale invocate nu se confundă cu lipsa antecedentelor penale.

Pe de altă parte însă, este de observat că inculpatul nu a avut o conduită dezirabilă de durată, acesta încălcând de timpuriu( 17 ani) norma penală.

Sub aspectul laturii civile criticile aduse de inculpatul recurent sunt întemeiate sub aspectul acordării sumei de 546 lei, cu titlu de cadouri date medicilor.

Această sumă de bani nu a fost solicitată de partea civilă nici prin constituirea de parte civilă depusă la dosarul de fond ( f. 117) și nici ulterior, astfel încât nu s-au administrat probe în vederea dovedirii acesteia.

Pe de altă parte însă, celelalte sume acordate cu titlu de despăgubiri sunt stabilite în baza unui probatoriu complex ( depoziții de martori, acte medicale, chitanțe justificative) fiind corect cuantificate.

Pentru toate aceste considerente, în baza disp.art. 385 ind. 15 pct. 2 lit.";d"; Cod procedură penală recursul declarat în cauză va fi admis, hotărârea atacată va fi casată în parte, în latura penală în partea referitoare la întinderea pedepsei iar în latura civilă în partea referitoare la daunele materiale și rejudecând în aceste limite se va reduce pedeapsa aplicată inculpatului minor N.

I. I., de la 8 luni la 4 luni închisoare.

Se vor menține dispozițiile referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilindu-se, conform disp.art. 110 Cod penal un termen de încercare de 1 an și 6 luni.

În latura civilă a cauzei se vor reduce despăgubirile civile acordate părții vătămate P. G. cu titlu de daune materiale, cu suma de 546 lei, astfel încât inculpatul îi va achita acestuia suma de 4.454 lei cu acest titlu.

Potrivit disp.art. 385 ind. 6 Cod procedură penală tribunalul a examinat întreaga cauză sub toate aspectele, constatând că nu există și alte temeiuri pentru casarea hotărârii recurate.

În consecință, celelalte dispoziții ale sentinței atacate vor fi menținute. Văzând și disp.art. 192 alin. 3 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza disp. art. 385/15 pct. 2 lit. "d" Cod procedură penală:

Admite recursul declarat de inculpatul N. I. -I. , împotriva sentinței penale nr. 182/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, casează în parte hotărârea atacată, în latura penală în partea referitoare la întinderea pedepsei iar în latura civilă în partea referitoare la daunele materiale și rejudecând în aceste limite:

-reduce pedeapsa aplicată inculpatului minor N. I. -I. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.1 Cod penal, cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal de la 8 luni la 4 luni închisoare.

- menține dispozițiile referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 1 an și 6 luni.

-reduce despăgubirile civile acordate părții civile P. G. cu titlu de daune materiale, cu suma de 546 lei, astfel încât inculpatul va achita acestuia suma de 4.454 lei cu acest titlu.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii recurate. Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 5 iulie 2013.

	PREȘEDINTE,			JUDECĂTORI,
P.	A. D.	L.	M. V.	-B. D.

GREFIER

C. M.

Red.jud.PAD Jud.fond.ACS

Dact.gref.MCN 1 august 2013

R O M Â N I A

T. B. -N. SECȚIA PENALĂ Dosar nr. _

COPIA DISPOZITIVULUI DECIZIEI PENALE Nr. 168/R/2013

În baza disp. art. 385/15 pct. 2 lit. "d" Cod procedură penală:

- menține dispozițiile referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 1 an și 6 luni.

-reduce despăgubirile civile acordate părții civile P. G. cu titlu de daune materiale, cu suma de 546 lei, astfel încât inculpatul va achita acestuia suma de 4.454 lei cu acest titlu.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii recurate. Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 5 iulie 2013.

	PREȘEDINTE,			JUDECĂTORI,
P.	A. D.	L.	M. V.	-B. D.

GREFIER

C. M.

Pentru conformitate cu originalul,

R O M Â N I A

T. B. -N. SECȚIA PENALĂ Dosar nr. _

MINUTA DECIZIEI PENALE Nr. 168/R/2013

În baza disp. art. 385/15 pct. 2 lit. "d" Cod procedură penală:

- menține dispozițiile referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 1 an și 6 luni.

-reduce despăgubirile civile acordate părții civile P. G. cu titlu de daune materiale, cu suma de 546 lei, astfel încât inculpatul va achita acestuia suma de 4.454 lei cu acest titlu.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii recurate. Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 5 iulie 2013.

	PREȘEDINTE,				JUDECĂTORI,
P.	A. D. L.	M.	V.	-B.	D.

← Decizia penală nr. 1228/2013. Vătămare corporală		Decizia penală nr. 66/2013. Vătămare corporală →

Decizia penală nr. 168/2013. Vătămare corporală

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 168/2013. Vătămare corporală