Decizia penală nr. 1681/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.1681/R/2013

Ședința publică din 10 decembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: L.	H., judecător
JUDECĂTORI: I.	M.
	: V.	V. A.
G.: L.	C.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU

luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul B. D., împotriva sentinței penale nr.2555/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Baia Mare, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. ecatoria Baia Mare, în dos. nr. 4440/P/2012, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87, alin. 1 din OUG 195/2002;
  - conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, prevăzută de art. 86, alin. 1 din OUG 195/2002;
  - părăsirea locului accidentului care s-a produs ca urmare a unei infracțiuni fără încuviințarea poliției, prevăzută de art. 89, alin. 1 din OUG 195/2002.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul B. D. personal, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Bordean A., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că-și menține recursul declarat și că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună reducerea pedepsei aplicate având ca modalitate de executare, suspendarea condiționată a executării pedpesei. Astfel, solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut comiterea faptelor și a beneficiat de procedura simplificată prev.de art.320/1 C.pr.pen., a avut o atitudine sinceră și cooperantă și a colaborat cu organele de cercetare penală. Mai mult, acesta are doi copii minori în întreținere fiind astfel nevoit să muncească în Anglia pentru întreținerea familiei. Cu onorar din FMJ.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nenfondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, apreciind că prima instanță a făcut o corectă individualizare a pedepsei și a modalității de executare a acesteia. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Inculpatul B. D., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său arătând că regretă fapta comisă.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 2555 din 28 octombrie 2013 a Judecătoriei Baia Mare, pronunțată în dosarul nr._, a fost condamnat inculpatul B. D. - CNP 1., fiul lui I. și M., născut la data de_ în Baia Mare, județul Maramureș, cetățean român, fără studii, necăsătorit, fără ocupație, domiciliat în A., nr. 108, județul Maramureș, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87, alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 320¹Cod procedură penală, la pedeapsa de 1 a n și 6 luni închisoare;
conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, prevăzută de art. 86, alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 320¹Cod procedură penală, la pedeapsa de 1 an închisoare;
părăsirea locului accidentului care s-a produs ca urmare a unei infracțiuni fără încuviințarea poliției, prevăzută de art. 89, alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 320¹Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33, lit. b, art. 34, lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus, în cea mai grea de 2 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni, pedeapsa rezultantă fiind de 2 a ni și 6 luni înc his oare .

În baza art. 86, indice 1 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare, iar, în baza art. 86, indice 2 Cod penal, s- a stabilit un termen de încercare de 5 ani ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 863Cod penal, pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș;
să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. Datele prevăzute la literele b), c) și d) se comunică serviciului menționat la litera a).

În temeiul art. 863alin. 3, lit. e Cod penal, pe durata termenului de încercare, s-a impus inculpatului obligația de a nu conduce niciun autovehicul.

Supravegherea executării obligației prevăzute de art. 863alin. 3, lit. e Cod penal se va face de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.

În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86, indice 4 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71, alin. 1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64, alin. 1, lit. a, teza II Cod penal și, în baza art. 71, alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare în favoarea statului în sumă de 600 lei, din care suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial acordat apărătorului desemnat din oficiu av. Stasinopoulos A. s-a virat din fondurile M. ui Justiției.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare înregistrat sub dosar nr._ inculpatul B. D. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană cu o alcoolemie în sânge peste limita legală, infracțiune prevăzută de art. 87, alin. 1 din OUG 195/2002, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are permis de conducere, prevăzută de art. 86, alin. 1 din OUG 195/2002, și părăsirea

locului accidentului, prevăzută de art. 89, alin. 1, teza finală din OUG 195/2002, totul cu aplicarea art. 33, lit. b Cod penal.

S-a reținut în partea expozitivă a rechizitoriului faptul că, în data de 14 septembrie 2012, orele 23:50, inculpatul a condus pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, autoturismul marca Ford, cu numărul de înmatriculare_ pe DJ 193 din direcția A. spre Colțirea, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală admisă. Acesta a fost implicat într-un accident rutier, acroșând oglinda retrovizoare a autoturismului marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, care circula regulamentar din sensul opus. Inculpatul a părăsit locul faptei, fără să oprească.

Potrivit Buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 176533/_ al Serviciului Medico-Legal J. ețean Maramureș, acesta a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 1,55 g o/oo la prima probă recoltată la ora 00:50 și 1,40 g o/oo la cea de-a doua probă biologică recoltată la ora 01:50.

La termenul de judecată din data de 21 octombrie 2013, inculpatul a solicitatjudecarea sa în procedura simpli fica tă pre vă zută de a rt. 3 2 0, indic e 1 Cod proce dură

penală, re c unosc â nd s ă vâ rș ire a faptelor și s olicitând c a judeca re a s a să se fac ă pe

baza probel or a dminis trate în c urs ul urmă rir ii pe nale . Nu au fost administrate alte probe și nu au fost depuse nici înscrisuri în circumstanțiere.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:

În data de 14 septembrie 2013, orele 23:50, organele de poliție au fost sesizate prin serviciul de urgență, despre faptul că între localitățile Colțirea și A. a avut loc un accident rutier soldat cu pagube materiale, iar conducătorul auto implicat se află sub influența băuturilor alcoolice.

Din cercetările efectuate, s-a stabilit că, în data arătată, inculpatul a condus autoturismul marca Ford cu numărul de înmatriculare_ pe DJ 193 din direcția A. spre Colțirea, iar când a ajuns între cele două localități, a acroșat oglinda retrovizoare din partea stângă a autoturismului marca Dacia, cu numărul de înmatriculare_, care circula regulamentar din sens opus.

Inculpatul nu a oprit la locul producerii accidentului, continuându-și deplasarea până la intrarea în localitatea Colțirea, unde a fost ajuns de conducătorul autoturismului marca Dacia implicat în accident, martorul Selinc Ionuț Comei. Acesta l-a determinat pe inculpat să oprească.

La fața locului, au sosit organele de poliție, în fața cărora inculpatul a declarat că nu posedă permis de conducere. Acesta a fost testat cu fiola alcooltest, apoi a fost condus în vederea recoltării de probe biologice de sânge.

Starea de fapt astfel cum a fost descrisă se probează cu: procesul verbal de sesizare din oficiu (fila 5 din dosarul de urmărire penală), procesul verbal de constatare a infracțiunii (filele 5-6 din dosarul de urmărire penală), buletinul de analiză toxicologică nr. 176533/_ (fila 11 din dosarul de urmărire penală), declarația inculpatului (filele 12, 13-14, 15-16 din dosarul de urmărire penală, respectiv fila 8 din dosarul instanței), declarațiile martorilor (filele 21, 22, 26, 27, 28-29, 30-31 din dosarul de urmărire penală).

Examinând cauza, s-a constatat că faptele săvârșite de inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, pentru motivele care urmează să fie prezentate mai jos.

Alcoolul diminuează simțurile puterii de discernământ, capacitatea de concentrare și atenția conducătorilor auto, le alterează reflexele, timpul de reacție, acuitatea văzului, iar numărul erorilor în conducerea autovehiculelor și al încălcărilor de lege crește în raport direct proporțional cu cantitatea de alcool ingerat. De altfel, infracțiunea de conducere pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică peste limita legală este o infracțiune de pericol,

astfel că, pentru a se evita producerea de accidente de circulație, legiuitorul a incriminat această faptă, pericolul social fiind unul real, evident.

Acțiunea de conducere a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică în sânge ce depășește limita legală are întotdeauna ca rezultat o stare de pericol pentru securitatea circulației rutiere, care constituie obiectul ocrotirii penale. Acest pericol este inseparabil legat de materialitatea faptei, indiferent de împrejurările în care s-ar comite aceasta.

Este vorba, deci, de un pericol abstract, implicat în mod necesar de săvârșirea acțiunii constitutive, și nu concret, cum ar rezulta, în fiecare caz în parte, din circumstanțele în care s-a săvârșit fapta și din urmările produse ori care s-ar fi putut produce pentru persoane sau bunuri.

Cu privire la infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are permis de conducere, instanța reține faptul că este tot o infracțiune de pericol, incriminată de legiuitor pentru a preveni accidentele din trafic.

În ceea ce privește infracțiunea de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor judiciare, instanța va avea în vedere faptul că această infracțiune este una de pericol și nu de rezultat, urmarea ei imediată constând în crearea unei stări de pericol pentru siguranța circulației și îngreunarea activității organelor judiciare în legătură cu evenimentul rutier.

Atitudinea sinceră a inculpatului, raportat la natura infracțiunii și starea fizico-psihice conștientă a acestuia anterior săvârșirii faptei, nivelul alcoolemiei, vor fi avute de către instanță la individualizarea judiciară a pedepsei.

În drept, fapta inculpatului de a conduce un autoturism pe drumurile publice având o imbibiție alcoolică de 1,55 g o/oo, respectiv 1,40 g o/oo, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o alcoolemie in sânge peste limita legală, prevăzută de art. 87, alin. 1 din OUG 195/2002.

Fapta inculpatului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 86, alin. 1 din OUG 195/2002.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat care, în aceeași dată, a fost implicat într-un accident rutier în timp ce conducea pe drumurile publice autoturismul marca Ford, având în sânge o îmbibație a alcoolului peste limita legală, și a părăsit locul accidentului fără a avea încuviințarea organelor de poliție, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 89, alin. 1, teza finală din OUG 195/2002. Accidentul a fost urmarea săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârșite concretizat în valorile sociale care au fost vătămate, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite (de la 1 la 5 ani, respectiv de la 2 la 7 ani, limite care vor fi reduse ca urmarea a aplicării dispozițiilor art. 320, indice 1, alin. 7 Cod procedură penală), împrejurările comiterii faptelor, dar și persoana inculpatului care are antecedente penale, așa cum rezultă din fișa de cazier a acestuia depusă la fila 17 din dosarul de urmărire penală.

Constatând că faptele există, constituie infracțiune și au fost săvârșite de inculpat, așa cum prevăd dispozițiile art. 345, alin. 2 Cod procedură penală, dar și având în vedere dispozițiile art. 320, indice 1 Cod procedură penală și constatând că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată, instanța va da eficiență dispozițiilor art. 320, indice 1, alin. 7 Cod procedură penală, astfel că l-a condamnat pe

inc ulpa t, după c um urme a ză.

L-a condamnat la pe d ea p sa d e 1 a n și 6 lun i în ch isoa re pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o alcoolemie in sânge peste limita legală, prevăzută de art. 87, alin. 1 din OUG 195/2002.

L-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86, alin. 1 din OUG 195/2002.

De asemenea, l-a condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 89, alin. 1 din OUG 195/2002.

În temeiul art. 33, lit. a, raportat la art. 34, lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus în cea mai grea, de 2 ani închisoare, pe care o sporește cu 6 luni, având în vedere perseverența infracțională a inculpatului (care a săvârșit trei infracțiuni la regimul rutier), pedeapsa rezultantă fiind de 2 a ni ș i 6 l uni î nchis oare.

Instanța nu a f ă cu t aplica rea circu m stan țe lo r a te nu a nte p revă zu te d e a rt. 74, lit. a Cod penal în privința inculpatului, neimpunându-se recompensarea acestuia pentru lipsa antecedentelor penale; simplul fapt că a avut o conduită firească în societate nu justifică recompensarea acestuia prin coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Instanța nu a fă cu t ap licarea d ispo zițiilor a rt. 7 4, a lin . 1, lit. c Cod pe n a l, a șa cum a

so licita t incu lpatu l p rin a p ă răto r . În cazul aplicării art. 320, indice 1 Cod procedură penală, comportarea sinceră în cursul procesului, constând în recunoașterea săvârșirii faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, nu poate fi valorificată ca circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 Cod penal, întrucât recunoașterii săvârșirii faptelor nu i se poate acorda dublă valență juridică. Dispozițiile art. 74, alin. 1, lit. c Cod penal pot fi aplicate concomitent cu dispozițiile art. 320, indice 1 Cod procedură penală numai atunci când se constată existența unei alte atitudini a inculpatului după săvârșirea infracțiunii decât comportarea sinceră în cursul procesului, dintre cele prevăzute în art. 74, alin. 1, lit. c Cod penal, ceea ce nu este cazul în speța de față.

Plecând de la scopul pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal, apreciind că acesta se poate realiza și fără privare de libertate, instanța, având în vedere că sunt întrunite condițiile din art. 86, indice 1 Cod penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare, iar, în baza art. 86, indice 2 Cod penal, stabilind un termen de încercare de 5 ani ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare inculpatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș;
să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. Datele prevăzute la literele b), c) și d) se comunică serviciului menționat la litera a). În temeiul art. 863alin. 3, lit. e Cod penal, pe durata termenului de încercare,

instanța a impus inculpatului obligația de a nu conduce niciun autovehicul.

Instanța a apreciat că această măsură de supraveghere este necesar a fi aplicată inculpatului, reținând și gradul mare al alcoolemiei stabilite în privința acestuia, dar și faptul că a fost implicat într-un accident rutier, aspecte ce denotă un pericol cu atât mai mare al faptelor comise, dar și o indiferență a acestuia față de eventualele consecințe ale faptelor sale.

Supravegherea executării obligației prevăzute de art. 863alin. 3, lit. e Cod penal urmează a fi făcută de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.

În temeiul art. 71, alin. 1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64, alin. 1, lit. a, teza II Cod penal și, în baza art. 71, alin. 5 Cod penal, pe durata

suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul B. I. D. , criticând solutia instanței de fond ca fiind netemeinică și a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună reducerea pedepselor aplicate și reținerea circumstantelor atenunate legale prevăzute de art. 72 C.pen., precum si modificarea modalitătii de executare a pedepsei rezultante în sesnul retinerii dispozitiilor art. 81 C.pen. privind suspendarea conditionata.

În motivarea recursului inculpatul a invocat faptul că sancțiunille aplicate sunt prea severe raportat la faptul că a recunoscut și regretat comiterea faptelor, a avut un comportament sincer și a cooperat cu organele judiciare, are doi copii minori în întreținere si posedă un loc de muncă în Anglia.

Analizând sentinta penala atacată în raport cu actele si lucrarile dosarului, cu motivele sustinute de recurent, precum si din oficiu, potrivit art.385/6 alin.3 C.proc.pen., sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata următoarele:

Instanta de fond a stabilit o situatie de fapt conformă probatoriului administrat în faza de urmarire penala, pe care l-a evaluat în mod just, inclusiv prin raportare la declaratiile inculpatului, care a recunoscut-o întocmai, optând pentru desfasurarea judecatii potrivit procedurii simplificate, bazata pe recunoasterea vinovatiei, în conditiile reglementate de art. 320/1 C.proc.pen.

Astfel, s-a retinut în mod corect că 14 septembrie 2013, orele 23:50, desi nu poseda permis de conducere si consumase băuturi alcoolice, inculpatul a condus autoturismul marca Ford cu numărul de înmatriculare_ pe DJ 193 din direcția A. spre Colțirea si, desi a acroșat oglinda retrovizoare din partea stângă a autoturismului marca Dacia, cu numărul de înmatriculare_, care circula regulamentar din sens opus, nu a oprit la locul producerii accidentului, continuându-și deplasarea până la intrarea în localitatea Colțirea, unde a fost ajuns si oprit de martorul Selinc Ionuț Comei.

Potrivit Buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 176533/_ al Serviciului Medico-Legal J. ețean Maramureș, inculpatul a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 1,55 g o/oo la prima probă recoltată la ora 00:50 și 1,40 g o/oo la cea de-a doua probă biologică recoltată la ora 01:50.

Având în vedere situatia de fapt anterior mentionata (necontestata), instanta de fond a stabilit o încadrare juridica legala, în raport cu normele de incriminare incidente (infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002, părăsirea locului accidentului care s-a produs ca urmare a unei infracțiuni fără încuviințarea poliției, prevăzută de art. 89, alin. 1 din OUG 195/2002 și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste limita legală prev. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002).

Referitor la pedepsele aplicate inculpatului, Curtea constată, contrar criticii formulate de inculpat, ca acestea au fost în mod corect individualizate, atât sub aspectul duratei, cât si al modalitatii de executare, printr-o evaluare corespunzatoare a tuturor criteriilor prevazute de art.72 din Codul penal si tinându-se seama de scopul urmarit prin

stabilirea acelor pedepse, potrivit art. 52 C.pen. În acest sens, Curtea retine ca pedepsele sunt proportionale cu gravitatea faptelor savârsite de inculpat si, în acelasi timp, juste în raport cu datele personale favorabile acestuia.

Infracțiunile prevăzute de OUG nr.195/2002, fac parte din categoria infracțiunilor de pericol ce ocrotesc relațiile sociale care asigură normala desfășurare a circulației pe drumurile publice, dar în condiții de securitate pentru traficul rutier și pietonal. Astfel de fapte, pot avea consecințe imprevizibile, de cele mai multe ori soldate cu vătămări grave ale unor persoane sau bunuri.

Deși inculpatul a manifestat regret si a fost sincer în declarții, fiind cooperant in tot cursul procesului penal, nu poate fi ignorat faptul că a manifestat o conduită constând în încălcarea flagrantă a normelor elementare care reglementează siguranța traficului rutier. Totodată, nu poate fi omis faptul că a condus un autoturism pe drumurile publice având în sânge o alcoolemie ridicată, pe o distanta foarte mare, pe timp de noapte când starea de oboseală si alcoolemia au fost de natura a potenta lipsa abilitătilor si cunostintelor de a conduce un autoturism astfel că siguranta traficului rutier si pietonal a fost grav pusă în pericol.

Reținerea de circumstanțe atenuante este nejustificată.

Aplicarea dispozițiilor art. 74 C.pen. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecintele acesteia. Totodată, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

Curtea consideră că aspectele invocate de inculpat au fost avute în vedere în procesul de individualizare, ceea ce a condus la stabilirea sancțiunilor la minimul special prevăzut de lege, acordându-se suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social a infracțiunilor comise, condițiilor concrete în care s-au produs, dar și totalității urmărilor faptelor din perspectiva atingerii sigurantei circulatiei pe drumurile publice.

În acest context, Curtea concluzionează că pedepsele stabilite de către instanța de fond, ca si cuantum si modalitate de executare, sunt juste și proporționale, în masura sa asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acestora, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C.pen., dar si funcțiile de constrângere și de reeducare și că vor contribui la conștientizarea consecințelor faptelor, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului.

Curtea observă că în ceea ce privește pedeapsa accesorie deși în art.71 alin.2 din C.pen. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art.64 lit.a)-c), în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. Totusi, prin Decizia nr.74/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, obligatorie conform art.414 ind.2 alin.2 teza a II-a din C.pr.pen., dispozițiile art.71 din C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)-c) din C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din C.pen. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.

Ca atare, în prezenta cauză, Curtea reține că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a) teza II C.pen., aceasta presupunând responsabilitate civică, încrederea publică si probitate morala,

motive pentru care exercițiul acestora corect a fost interzis pe perioada executării pedepsei aplicate inculpatului.

Pentru toate aceste motive în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, iar soluția atacată se va menține în totalitate.

Inculpatului i s-a asigurat asistentă juridică din oficiu astfel că în baza art. 189 C.proc.pen. se va stabili suma de 200 lei onorar pentru apărătorul din oficiu ce se va avansa din FMJ.

În baza art. 192 al. 2 C.proc.pen. recurentul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. I. D. împotriva sentinței penale nr. 2555 din 28 octombrie 2013 a Judecătoriei Baia Mare.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.

Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10 decembrie 2013.

	PREȘEDINTE,				JUDECĂTORI,
L.	H. I.	M.	V.	V.	A.

G. ,

L. C.

Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_

J. .fond. F. M. E.

← Decizia penală nr. 113/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe...		Decizia penală nr. 796/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... →

Decizia penală nr. 1681/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1681/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice