Decizia penală nr. 597/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.597/R/2013
Ședința publică din 29 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. M., judecător
JUDECĂTORI: M. Ș.
ANA C.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul M. M. împotriva sentinței penale nr.105 din 13 martie 2013 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală prev.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 republicată.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. M., asistat de către apărător ales, av. Todea E., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul ales al inculpatului M. M. susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, a se proceda la reindividualizarea pedepsei prin înlăturarea obligației prev. de art.87 al.1 și 3 lit.e din OUG nr.195/2002, constând în interdicția de a conduce un autoturism pe o perioadă de 3 ani și 6 luni.
În susținerea recursului arată că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, stabilindu-se în sarcina acestuia un termen de încercare de 3 ani și 6 luni, făcându-se aplicarea prevederilor art.86/3 al.1 lit.a,b,c,d C.pen. De asemenea, față de inculpat s-a luat măsura interzicerii dreptului de a conduce un autoturism pe drumurile publice.
Raportat la întreaga stare de fapt, apreciază că este justificat a se înlătura interdicția de a conduce pe drumurile publice un autovehicul având în vedere că gradul de alcoolemie este reflectat în pedeapsa aplicată inculpatului precum și în modalitatea de executare a pedepsei și a celorlalte măsuri, pe care instanța le-a luat față de inculpat.
Pe de altă parte, în situația în care inculpatul ar mai săvârși o faptă penală cu intenție, s-ar revoca suspendarea condiționată, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă în detenție.
Depune la dosar mai multe foi de parcurs, din care rezultă că inculpatul are o societate comercială care are obiect principal de activitate transport persoane și marfă, iar acesta a exercitat activitatea de șofer, ceea
ce, din punctul său de vedere diminuează pericolul social al faptei reținute în cazierul rutier al inculpatului.
Reprezentantul M. ui P. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca fiind temeinică și legală, apreciind că prima instanță a individualizat în mod corect pedeapsa.
Solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul M. M. , având ultimul cuvânt, arată că regretă faptele comise.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.105 din 13 martie 2013 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._ ,a fost condamnat inculpatul M. M. - fiul lui F. și M., născut la data de_ în localitatea Cehu Silvaniei,
jud.Sălaj, cetățean român, studii medii, stagiul militar neîndeplinit, căsătorit, fără ocupație și loc de muncă, fără antecedente penale, domiciliat în municipiul Z., Drumul G., nr.9A, jud.Sălaj, CNP 1. - la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art.87 alin.1 din
O.U.G. nr.195/2002 cu aplicarea art.3201Cod procedură penală.
În baza art.861alin.1 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului M. M. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit potrivit dispozițiilor art.862alin.1 Cod penal.
S-a încredințat supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj.
În baza art.863alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;
În baza art.863alin.3 lit.e) Cod penal, s-a instituit în sarcina inculpatului obligația ca, pe durata termenului de încercare să nu conducă niciun autovehicul.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță.
În baza art.71 alin.1 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
În baza art.863alin.2 Cod penal, un exemplar al prezentei sentințe se va comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosar nr.3187/P/2012 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului M. M. pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată.
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de_ sub nr._
.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență, că în data de _
, învinuitul M. M., după ce a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat la volanul autoturismului cu numărul de înmatriculare SJ-71-TUR și a condus pe drum public, respectiv pe raza municipiului Z., având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală, respectiv de 2,55 g/l alcool pur în sânge.
În susținerea stării de fapt reținută în sarcina inculpatului, în actul de sesizare a instanței s-au indicat următoarele mijloace de probă: proces- verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f.2-3); declarațiile învinuitului (f.7, 9); declarațiile martorului Ghiuruțan A. Petru (f.22-24); rezultatul testului cu aparatul etilotest (f.10); proces-verbal de prelevare probe biologice și buletin de examinare clinică (f.11-13); buletin de analiză toxicologică alcoolemie (f.15); fișa de cazier judiciar (f.8), proces-verbal de prezentare material de urmărire penală (f.25-26).
La termenul de judecată din_, inculpatul în prezența apărătorului ales, a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate prevăzute de art.3201Cod procedură penală, declarând că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, nu dorește să formuleze cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește (f.35). În baza cererii inculpatului admisă de către instanță, cauza a fost judecată potrivit procedurii prevăzute la art.3201Cod procedură penală.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul M. M. este posesor al permisului de conducere valabil pentru categoria B din data de_ și pentru categoriile BE, C, CE, D și DE de la data de_ și proprietar al autoturismului marca Suzuki Samurai SJ cu numărul de înmatriculare SJ-71-TUR. În data de_, în jurul orei 19:50, acesta conducea autoturismul proprietate personală pe Bd.M. Viteazu din Municipiul Z., unde a fost oprit de organele de poliție aflate în supravegherea și controlul traficului rutier. Întrucât existau indicii privind consumul de alcool, i s-a solicitat testarea aerului expirat, în prezența martorului asistent Ghiuruțan A. -Petru, stabilindu-se că avea o îmbibație alcoolică în aerul expirat de 1,21 mg/l. În aceste condiții, inculpatul a fost condus la Spitalul Județean Sălaj - Unitatea de Primire a Urgențelor, unde i s-au recoltat două probe de sânge, la interval de o oră, în vederea stabilirii alcoolemiei. Din conținutul buletinului de analiză toxicologică nr.1419/IX/a/731, 732 din data de_, emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Z. (fila 15), rezultă faptul că, în cazul primei probe recoltate la ora 20:25, alcoolemia în sânge a inculpatului a fost de 2,55 g0 /00 , iar în cazul celei de-a doua probe recoltate la ora 21:25, valoarea alcoolemiei a fost de 2,35 g0/00.
Pe parcursul urmăririi penale, cu ocazia audierii sale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei. De asemenea, la primul termen de judecată, din data de_, inculpatul a recunoscut cele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, însușindu-și probatoriul administrat în faza de urmărire penală.
Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile de recunoaștere a săvârșirii faptei date pe parcursul urmăririi penale (f.7, 9) se coroborează cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, respectiv cu declarațiile martorului Ghiruțan A. Petru (f.21-24), cu actele medicale de prelevare a probelor biologice (f.11-
13) și cu rezultatele buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.731, 732 din_ .
În drept, fapta inculpatului M. M., care la data de_ a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare SJ-71-TUR pe drumurile publice, având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv de 2,55 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată s-a realizat prin activitatea inculpatului de a conduce autoturismul pe un drum public, deși consumase băuturi alcoolice și avea în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege și constă în starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului.
În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că se află sub influența băuturilor alcoolice, întrucât consumase în prealabil alcool, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice. Inculpatul a acționat cu intenție indirectă, știind că a consumat băuturi alcoolice, a prevăzut pericolul reprezentat de acțiunea sa de a conduce sub influența alcoolului și, deși nu a urmărit, a acceptat producerea unui asemenea rezultat.
Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, faptă prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal, respectiv: gradul de pericol social abstract și concret al faptei săvârșite apreciat în baza art.181alin.2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Având în vedere că infracțiunea prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 este o infracțiune de pericol, pericolul social al faptei este apreciat de legiuitor ca fiind unul ridicat prin încadrarea acestei fapte ca infracțiune și prin limitele de pedeapsă stabilite, starea de pericol pentru siguranța traficului rutier se produce dacă se constată întrunite celelalte elemente constitutive ale infracțiunii, indiferent de producerea în concret a unei consecințe.
Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului, care este în vârstă de 40 de ani, este
căsătorit, nu are antecedente penale și a avut o atitudine de recunoaștere a săvârșirii faptei.
La stabilirea pedepsei instanța a dat eficiență și prevederilor art.3201alin.7 C.p.p. prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.
Deși inculpatul prin apărător a solicitat reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lin.1 lit.a) și c) Cod penal, instanța nu a dat curs acestei solicitări, apreciind-o neîntemeiată. Astfel, în privința lipsei antecedentelor penale, raportat la gradul de pericol social concret al faptei, instanța a considerat că nu se justifică coborârea pedepsei
sub minimul special doar ca urmare a conduitei anterioare a inculpatului. Mai mult decât atât, sub aspectul conduitei inculpatului anterior comiterii faptei pentru care a fost trimis în judecată, instanța a luat în considerare și fișa de cazier auto a acestuia, din care rezultă că până la momentul opririi în trafic la data de_, acesta a mai fost sancționat contravențional de 21 de ori pentru alte abateri de la normele de circulație rutieră, astfel că raportat la aceste antecedente contravenționale și la faptul că infracțiunea din prezentul dosar se referă tot la abateri de la regimul circulației rutiere, cu atât mai mult, nu se impune reținerea bunei conduite anterioare ca o circumstanță atenuantă.
În ceea ce privește circumstanța atenuantă judiciară prevăzută la art.74 alin.1 lit.c) Cod penal, respectiv comportamentul inculpatului după săvârșirea faptei, constând în prezentarea sa în fața autorității și recunoașterea faptei, de asemenea s-a considerat că nu se impune a se reține, ca urmare a faptului că o asemenea atitudine poate fi considerată absolut normală în fața evidenței probelor, iar pe de altă parte, recunoașterea vinovăției din partea inculpatului a primit deja eficiență
juridică prin reducerea limitelor de pedeapsă, în temeiul art.3201 Cod procedură penală.
De asemenea, împrejurarea invocată în apărare referitoare la circumstanțele concrete ale săvârșirii faptei, respectiv aceea că inculpatul a fost nevoit să facă o deplasare la spital, unde era internată mama sa, care ulterior a și decedat, este apreciată ca neîntemeiată și ca nefiind de natură a atenua în vreun fel răspunderea penală a inculpatului. Chiar dacă s-a făcut dovada cu înscrisuri a împrejurării că mama inculpatului se afla la data respectivă internată în spital și că aceasta a decedat ulterior, nu s-a dovedit faptul că într-adevăr, starea de sănătate a acesteia s-ar fi agravat la data de_, cu atât mai mult cu cât a fost externată două zile mai târziu, fiind greu de crezut că ar fi fost externată în condițiile în care starea sa de sănătate s-ar fi deteriorat. Pe de altă parte, anterior primirii presupusului telefon legat de înrăutățirea stării mamei sale, inculpatul s-a aflat pe raza comunei Bocșa, deci la o distanță de aproximativ 15 km de Z., în jurul orei 20.00, astfel că instanța a apreciat că acesta ar fi avut posibilitatea să apeleze la alte persoane sau la serviciile unei firme de taximetrie pentru a face deplasarea la spital, în condițiile în care era conștient de faptul că a consumat o cantitate destul de ridicată de alcool.
Totodată, instanța a avut în vedere și faptul că din cuprinsul buletinului de examinare clinică aflat la dosar rezultă că inculpatul prezenta la momentul examinării tulburări de echilibru, vorbirea era dizartrică, comportarea dezordonată, atenția dispersată, iar judecata incoerentă, aspecte care coroborate cu nivelul foarte ridicat al alcoolemiei în sânge stabilite pe baza probelor biologice recoltate sunt de natură să imprime faptei un grad de pericol social sporit.
Pornind de la cele expuse anterior, în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că, raportat la circumstanțele reale ale faptei, circumstanțele personale ale inculpatului și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunea săvârșită, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată spre mediu, de 1 an și 6 luni închisoare, apreciind că aceasta va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta, având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol.
Instanța a apreciat că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1
lit.c) Cod penal este lipsită de obiect.
De asemenea, instanța a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și e) Cod penal.
Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, ținând cont de vârsta și conduita inculpatului, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.
Cu toate acestea, instanța a apreciat că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu este suficientă pentru realizarea funcțiilor de constrângere, reeducare și exemplaritate a pedepsei, precum și a rolului preventiv al acesteia, fapta prezentând un grad sporit de pericol social, avându-se în vedere și numărul tot mai mare din ultima perioadă al accidentelor auto datorate inclusiv conducerii sub influența alcoolului, dar mai ales raportat la conduita anterioară în trafic a inculpatului, care a mai fost sancționat contravențional de 21 de ori pentru abateri de la regulile de circulație și la nivelul foarte ridicat al alcoolemiei în sânge. În consecință, instanța a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate sub
supraveghere, constatând îndeplinite cerințele prevăzute de art.861Cod penal, respectiv pedeapsa aplicată inculpatului este de 1 an și 6 luni, așadar o pedeapsă mai mică de 4 ani închisoare; experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.
În consecință, în baza art.861Cod penal, a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei, pe durata unui termen de încercare
de 3 ani și 6 luni, termen stabilit potrivit dispozițiilor art.862alin.1 Cod penal.
S-a încredințat supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar în baza art.863alin.1 și 3 lit.e) Cod penal, pe durata termenului de încercare, a obligat inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere menționate în dispozitiv.
Instanța a instituit, pe lângă obligațiile legale de supraveghere prevăzute de art.863alin.1 Cod penal și obligația ca pe durata termenului de încercare inculpatul să nu conducă niciun autovehicul, apreciind că se impune luarea unei asemenea măsuri ferme inclusiv raportat la nivelul foarte ridicat al alcoolemiei și la conduita la volan anterioară a inculpatului, astfel cum a fost ea indicată anterior și cum rezultă din cazierul său auto (f.36-37), dar și la amploarea pe care a luat-o în ultima perioadă fenomenul conducerii sub influența băuturilor alcoolice, această măsură apărând și ca un semnal de alarmă pentru cei care nesocotesc aceste norme legale. Inculpatul a putut conștientiza pericolul pe care îl crea, atât pentru propria persoană, cât mai ales pentru ceilalți participanți la trafic, prin urcarea la
volan în stare de ebrietate și prin conducerea autoturismului pe drumurile publice, lipsa unor urmări mai grave, cum ar fi un accident de circulație fiind datorată, probabil, intervenției echipajului de poliție care l-a oprit în trafic. Chiar dacă ulterior, inculpatul a realizat consecințele faptei sale, instanța a apreciat că prin instituirea obligației de a nu conduce niciun autovehicul pe durata termenului de încercare, acesta va acorda în viitor importanța cuvenită respectării normelor de circulație rutieră.
S-a făcut aplicarea art.359 Cod procedură penală rap. art.864Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță.
S-a făcut aplicarea art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs inculpatul M. M., solicitând casarea acesteia în parte și, rejudecând, a se proceda la reindividualizarea pedepsei prin înlăturarea obligației prev. de art.87 al.1 și 3 lit.e din OUG nr.195/2002, constând în interdicția de a conduce un autoturism pe o perioadă de 3 ani și 6 luni.
În motivarea recursului s-a arătat că, raportat la întreaga stare de fapt, nu se justifică interdicția stabilită de instanță - aceea ca inculpatul să conducă vreun vehicul pe perioada termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei - interdicție, întemeiată pe gradul de alcoolemie, care, oricum, este reflectat în pedeapsa aplicată inculpatului precum și în modalitatea de executare a pedepsei și a celorlalte măsuri, pe care instanța le-a luat față de inculpat.
Pe de altă parte, în situația în care inculpatul ar mai săvârși o faptă penală cu intenție, s-ar revoca suspendarea condiționată, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă în detenție.
Inculpatul are o societate comercială care are obiect principal de activitate transport persoane și marfă, iar acesta a exercitat activitatea de
șofer, ceea ce, diminuează pericolul social al faptelor contravenționale reținute în cazierul auto al inculpatului.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În cauză, judecata a avut loc în procedura simplificată prev. de art.320/1 C.pr.pen., inculpatul recunoscând comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, așa cum a fost reținută în actul de sesizare, solicitând judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Așa fiind, raportat și la motivele de recurs, instanța de control judiciar se va limita doar la analiza individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului, sub aspectul invocat.
Instanța a valorificat eficient criteriile prev. de art.72 C.pen., având în vedere: gradul de pericol social concret al faptei comise -ridicat, raportat la natura infracțiunii comise, importanța relațiilor sociale lezate, gradul alcoolemiei; limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă ( pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani - limite reduse cu 1/3 urmare a aplicării dispoz. art.320/1 alin.7 C.pr.pen., deci pedeapsa de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare); persoana inculpatului - fără antecedente penale, cu o atitudine procesuală corespunzătoare, recunoscând și regretând fapta.
S-a aplicat astfel, o pedeapsă în limite legale, apropiată de nivelul minimului special ( redus cu 1/3), în măsură să asigure scopul prev. de art.52 C.pen.
Totodată, Curtea apreciază oportună și eficientă și modalitatea de executare a pedepsei stabilită de prima instanță, întrucât, raportat la natura infracțiunii comise, relațiile sociale periclitate prin astfel de infracțiuni - relații privind siguranța circulației rutiere - se impune o monitorizare mai eficientă a inculpatului, o anumită perioadă, și din perspectiva asigurării scopului sancționator, dar și preventiv al pedepsei, precum și a conștientizării într-o mai mare măsură a faptei comise și a consecințelor acesteia pentru inculpat, a comportamentului viitor al acestuia.
Ca și instanța de fond, Curtea apreciază că în cauză este pe deplin justificată și obligația impusă inculpatului, ca pe durata termenului de încercare al suspendării executării pedepsei să nu conducă niciun
autovehicul, raportat la: nivelul foarte ridicat al alcoolemiei, dar și la conduita anterioară a inculpatului în privința respectării regulilor de circulație rutieră, din cazierul auto (f.36-37 dos.u.p.), rezultând că a mai fost sancționat contravențional de 21 de ori pentru abateri de la regulile de circulație rutieră
- ceea ce denotă dezinteres total pentru respectarea normelor legale de conduită la volan, precum și perseverența în conduita ilegală - contravențională sau chiar penală.
Faptul că, în cadrul firmei sale, inculpatul a desfășurat activități de conducere a autovehiculelor, nu diminuează cu nimic pericolul faptelor contravenționale înscrise în cazierul auto ci, dimpotrivă, denotă periculozitatea sporită a persoanei inculpatului, în calitate de șofer, riscul ca, printr-o astfel de conduită, să fie puse în pericol nu numai propria persoană, dar și a celorlalți participanți la trafic.
Așa fiind, față de toate aceste considerente, se constată nefondat recursul în cauză, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50, lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu (avocat Tigan Raluca ), ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.
În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎNNUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. M., domiciliat în Z., str. Drumul G. nr.9.A, jud. Sălaj împotriva sentinței penale nr. 105 din 13 martie 2013 a Judecătoriei Z. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat Tigan Raluca.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
L. M. | M. | Ș. | ANA C. |
GREFIER
M. B.
Red.A.C./Tehnred.A.C. 2 ex./_
Jud. fond:M.C.Ș.
| ← Decizia penală nr. 583/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... | Decizia penală nr. 333/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... → |
|---|
