Decizia penală nr. 184/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._ /a2
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
DECIZIA PENALĂ NR. 184/R/2013
Ședința publică publică din data de 10 mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. C. JUDECĂTOR: R. M. JUDECĂTOR: A. Ț.
GREFIER: M. S.
S-au luat spre examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca împotriva Încheierii penale f.nr. pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ în dosarul nr._, încheiere prin care s-a dispus punerea în libertate a inculpaților-intimați
K. A. M., V. G., B. A. Și T. J. -P. .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul K. A. Mihaly, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales, Handra O. -I., cu delegație avocațială depusă la dosar, inculpatul V. G., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. Vomir-Bizo D., cu delegație avocațială depusă la dosar, inculpatul B. A., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. Urcan C., cu delegație avocațială depusă la dosar, și inculpatul T. J. P., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. Văduva I. Lucia, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat de procuror D. MĂCIUCĂ-PROD. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,instanța constată că, înainte de începerea dezbaterilor, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a comunicat la dosar motivele de recurs.
La întrebarea instanței, inculpații V. G., B. A. și T. J. P. arată că sunt de acord ca asistența juridică să le fie asigurată de către apărătorii desemnați din oficiu.
Instanța întreabă participanții dacă sunt alte cereri de formulat sau excepții de ridicat.
Reprezentanta M. ului Public și apărătorii inculpaților arată că nu mai au cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul, în temeiul art. 38513C.pr.pen. rap. la art. 160 ind. 2 C.pr.pen., acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentanta M. ului Public arată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a declarat recurs împotriva încheierii penale f.nr. din data de_, prin care instanța de fond, în temeiul art. 3002 rap. la art. 160bC.pr.pen., a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive față de inculpați, dispunându-se punerea de îndată în libertate a acestora dacă nu sunt arestați în altă cauză. Apreciază că hotărârea instanței de fond este netemeinică, întrucât nu sunt întrunite condițiile prev. de 160bC.pr.pen., măsura fiind luată fără încălcarea prevederilor legale și temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu au încetat, chiar dacă nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpaților, impunându- se menținerea în continuare a stării de arest preventiv.
Precizează că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea penală prevede pedepse cu închisoarea mai mare de 4 ani, astfel fiind îndeplinite cerințele art. 148 lit. f teza a I-a C.pr.pen., și există la dosar probe care conduc la concluzia că faptele săvârșite prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv declarațiile martorilor, declarațiile reprezentanților părților vătămate, procesele- verbale de recunoaștere după planșa foto, înscrisurile existente la dosar, declarațiile de
recunoaștere ale inculpatului T. J. P., singurul care a recunoscut fapta și a prezentat modalitatea de comitere a infracțiunilor, precum și rolul pe care l-a jucat fiecare coinculpat în activitatea infracțională. Raportat la modul coordonat în care au acționat inculpații, în scopul comiterii infracțiunii, pentru a obține un beneficiu real, premeditarea în activitatea infracțională, ingeniozitatea de care au dat dovadă pentru a săvârși 5 fapte de înșelăciune într-un interval de timp relativ scurt, folosirea de calități mincinoase și mijloace frauduloase, cu consecința producerii unui prejudiciu în cuantum de 120.956 lei, echivalentul a 27.500 euro, demonstrează pericolul concret pe care îl prezintă inculpații. La toate acestea se adaugă și elemente care caracterizează persoana inculpaților, unii fiind anterior sancționați, fie cu amendă administrativă, fie cu pedepse la care au fost condamnați, cu referire în special la inculpații V. G. și T. J.
-P. .
Având în vedere aceste aspecte, consideră că temeiurile care au stat la baza arestării preventive subzistă în continuare, la fel și pericolul concret pentru ordinea publică, măsura preventivă fiind legală și temeinică și solicită să se dispună menținerea ei în continuare.
Apărătorul inculpatului V. G., în temeiul art. 385 pct. 1 lit. b C.pr.pen., solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și, pe cale de consecință, să se dispună menținerea întru-totul a dispozițiilor încheierii f.nr. din_ a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care s-a dispus revocarea arestului preventiv și cercetarea inculpaților în stare de libertate. În situația în care se va menține această soluție și în măsura în care dispozițiile Codului de procedură penală permit, solicită să se dispună față de inculpatul V. luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, prev. de art. 145 C.pr.pen. Arată că, din punctul său de vedere, încheierea atacată este legală și temeinică, întrucât în mod corect judecătorul de fond a apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea arestului preventiv s-au schimbat, motiv pentru care s-ar impune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Menționează că este adevărată că sunt îndeplinite în cauză condițiile art. 143 C.pr.pen., însă, din punctul său de vedere, raportat la momentul procesual în care se află dosarul, la faptul că au trecut trei luni de la momentul luării măsurii arestului preventiv, apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Mai arată că nu este de acord cu concluziile reprezentantei M. ului Public, care a arătat că faptele prezintă pericol pentru ordinea publică și de aceea se justifică practic menținerea măsurii arestului. Cu privire la acest aspect, precizează că art. 148 lit. f C.pr.pen. arată în mod clar că persoana inculpatului trebuie să prezintă pericol pentru ordinea publică.
De asemenea, arată că, în momentul în care se discută despre necesitatea menținerii unei persoane în stare de arest preventiv, Codul de procedură penală prevede faptul că instanța trebuie să țină seama și de prevederile art. 136 C.pr.pen., care prevede scopul acestei măsuri. Consideră că în mod corect judecătorul instanței de fond a apreciat că la acest moment buna desfășurare a procesului penal poate avea loc și cu inculpatul în stare de libertate, neavând posibilitatea fizic să influențeze unele persoane audiate în cauză, prin alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă. De asemenea, precizează că se critică în motivele de recurs hotărârea instanței de fond, arătându- se că se impune menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, întrucât nu a recunoscut săvârșirea faptei. Menționează faptul că, deși alți inculpați au recunoscut săvârșirea faptei, și față de aceștia s-a dispus arestarea preventivă. Consideră că acest aspect nu constituie un element esențial ce trebuie avut în vedere la luarea sau la menținerea stării de arest preventiv. Consideră că, atât timp cât inculpatul nu a săvârșit infracțiunea, acesta nu este obligat să o recunoască.
Pe de altă parte, solicită a se avea în vedere faptul că, așa cum a motivat judecătorul instanței de fond, măsura arestului preventiv este o măsură excepțională, intervalul de timp scurs de la momentul luării măsurii arestului preventiv și până în prezent egalează în limitele rezonabile, astfel cum noțiunea a fost consacrată și definită de practica Curții Europene a Drepturilor Omului, iar cercetarea inculpatului în stare de libertate nu ar putea să aibă repercusiuni asupra bunei desfășurări a procesului penal. Chiar dacă inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă, fie ea postcondamnatorie sau postexecutorie, acest aspect va fi analizat la momentul aplicării dispozițiilor art. 72 C.pen., în sensul că, instanța, dacă va constata vinovăția inculpatului, va lua în considerare la individualizarea pedepsei această stare de recidivă. Având în vedere că dosarul nu este încă finalizat, menționează faptul că inculpatul
beneficiază de prezumția de nevinovăție, astfel că nu trebuie să se facă permanent referire la starea de recidivă, nefiind reținut ca temei de arestare preventivă de către art. 148 C.pr.pen.
În concluzie, solicită respingerea recursului Parchetului și menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond. Totodată solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
Apărătorul inculpatului T. J. P. , în temeiul art. 385 pct. 1 C.pr.pen., solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și menținerea ca legală și temeinică a încheierii f.nr. din_ a Judecătoriei Cluj-Napoca. În susținerea concluziilor sale, arată că nu se aduce nicio probă care să dovedească pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul dacă ar fi lăsat în libertate. Precizează faptul că, chiar prin motivele de recurs, Ministerul Public a recunoscut că inculpatul T. a recunoscut comiterea faptei, spre deosebire de ceilalți inculpați care nu au recunoscut niciun moment săvârșirea infracțiunilor. Prin urmare, trebuie avut în vedere faptul că inculpatul T. a avut o atitudine sinceră, a colaborat cu organele judiciare și s-a obligat să achite prejudiciul cauzat, elemente care, în opinia sa, dovedesc lipsa pericolului concret pe care acesta l-ar putea prezenta pentru ordinea publică. Totodată arată că o măsură mai puțin restrictivă de drepturi, cum ar fi obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara, ar fi în măsură să ofere posibilitatea inculpatului să repare prejudiciul cauzat, fiind imposibil a contacta părțile vătămate în acest sens, atât timp cât se află în stare de arest, aceasta raportat la susținerile uneia dintre părțile vătămate care a arătat că nu a fost deloc contactată de către inculpați. Având în vedere aceste aspecte, apreciază că inculpatul nu are niciun interes să împiedice buna desfășurare a procesului penal și consideră că cercetarea inculpatului în stare de libertate nu ar prezenta niciun pericol pentru ordinea publică, iar încheierea instanței de fond este corect motivată și argumentată și solicită menținerea ei. Totodată solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
Apărătorul inculpatului K. A. Mihaly solicită respingerea recursului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și menținerea încheierii f.nr. din_ a Judecătoriei Cluj- Napoca, prin care s-a dispus revocarea arestului preventiv. Referitor la motivele de recurs, arată că inculpatul pe care îl asistă nu a recunoscut comiterea faptelor, dar nici nu și-a schimbat declarația pe care a dat-o în faza de cercetare penală, ceea ce nu înseamnă că nu a avut o atitudine sinceră. Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul pe care îl asistă nu are antecedente penale, fiind sancționat doar cu amendă administrativă. Precizează că la fiecare termen la care s-a discutat despre măsura arestului preventiv a făcut referire la situația mamei acestuia, care a suferit de o boală foarte gravă, ce necesita supraveghere permanentă, și depune la dosar o adeverință în acest sens. Din momentul în care s-a dispus arestarea inculpatului, acesta nu a mai fost în măsură să-i asigure îngrijirea necesară, și, în cele din urmă, mama inculpatului a decedat, făcând dovada acestei împrejurări cu adeverința și certificatul de deces. Consideră că nu se mai impune la acest moment menținerea măsurii arestului preventiv și pentru că administrația Penitenciarului Gherla nu a permis inculpatului să participe la înmormântarea mamei sale.
În ce privește prejudiciul, arată că inculpatul a declarat în fața instanței de fond că dorește recuperarea acestuia și că a mai avut relații comerciale cu una din părțile vătămate, achiziționând materiale în valoare de 7.000 lei, achitându-și integral obligațiile. Consideră că instanța de fond, în mod corect, a reținut faptul că cercetarea inculpaților în stare de arest preventiv este o măsură excepțională, iar lăsarea lor în libertate nu ar mai putea avea repercusiuni asupra bunei desfășurări a procesului penal și ar putea contribui în mod real la acoperirea prejudiciului.
Apărătorul inculpatului B. A. solicită respingerea recursului Parchetului și menținerea ca legală și temeinică a încheierii instanței de fond din data de_ . Precizează că starea de arest preventiv poate fi menținută în măsura în care există temeiuri noi care să justifice această stare sau temeiurile avute în vedere inițial subzistă în continuare. Apreciază că în prezenta cauză nu există temeiuri noi, iar cele avute în vedere inițial nu mai subzistă, tocmai prin prisma lămuririi stării de fapt, a actelor materiale. Arată că, prin declarațiile sale, inculpatul a arătat în ce au constat acțiunile sale pentru care a fost trimis în judecată, acestea fiind în măsură să lămurească existența pericolului concret pentru ordinea publică, care, în opinia sa, a fost mult diminuat. Pe de altă parte, având în vedere că starea de arest preventiv este o măsură de excepție, consideră că la acest moment aceasta nu se mai justifică, tocmai prin prisma lămuririi actelor
materiale, dar și raportat la timpul petrecut în arest preventiv. În concluzie, solicită respingerea recursului și menținerea încheierii instanței de fond ca legală și temeinică.
Inculpatul V. G. T. J. P. , având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său și arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Inculpatul T. J. P. , având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în libertate pentru că dorește recuperarea prejudiciului.
Inculpatul K. A. Mihaly, având ultimul cuvânt, consideră că nu prezintă pericol pentru ordinea publică și solicită cercetarea sa în libertate pentru a putea recupera prejudiciul.
Inculpatul B. A. , având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și judecarea sa în stare de libertate.
T R I B U N A L U L
Prin încheierea penală din_ a Judecătoriei Cluj-Napoca, în baza art.300 ind. 2 C.pr.pen. rap. la art. 160 ind. b C.pr.penală, s-a dispus punerea în libertate a inculpaților K. A.
M. , T. J. - P. , V. G., fost Siraki și B. A. , dacă nu sunt arestați în alta cauză.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a apreciat că perioada petrecută în arest de către inculpați se înscrie în limite rezonabile, lăsarea lor în libertate nemaiputând avea repercusiuni asupra desfășurării procesului penal prin alterarea vreunui mijloc de proba, sau prin influențarea martorilor, experților sau a părților vătămate. Luând în considerare și angajamentul inculpaților de recuperare a prejudiciului creat părților civile, instanța de fond a considerat că măsura arestului preventive nu mai subzistă în ceea ce privește temeinicia sa.
Împotriva acestei încheieri a promovat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, declarația fiind transmisă prin fax la data de_ și înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ .
În motivarea recursului a fost criticată soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică, deoarece toate temeiurile ce au determinat arestarea și mai apoi menținerea acestei măsuri față de cei patru inculpați sunt prezente în cauză și impun menținerea arestului.
T. ul constată că recursul a fost promovat în termenul de 24 de ore prev. de art. 160aal. 2 Cod Procedură P. ă, termen ce a curs pentru Parchet de la data pronunțării soluției, potrivit art. 3853al. 2 rap. la art. 363 al. 2 Cod Procedură P. ă, iar declarația de recurs a fost transmis prin fax instanței de fond chiar la data de_ .
Verificându-se hotărârea atacată, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei și prin prisma temeiurilor de recurs invocate se apreciază că prima instanță a pronunțat o soluție greșită. Astfel, se poate lesne observa că instanța de fond, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a celor patru inculpați, a dispus punerea acestora în libertate dacă nu sunt arestați în altă cauză, fără să se pronunțe clar consecința cărei operațiuni juridice este o astfel de dispoziție, deoarece instanța de fond nici nu a revocat măsura arestării preventive și nici nu a înlocuit-o. În finalul expozeului, hotărârea atacată menționează, în treacăt, că măsura arestării preventive nu ar mai fi temeinică, raportat la perioada de timp petrecută în arest de către inculpați, și la faptul că lăsarea lor în libertate nu ar putea avea repercusiuni asupra desfășurării procesului penal prin alterarea vreunui mijloc de proba, sau prin influențarea martorilor, experților sau a părților vătămate.
Toate aceste considerații ne-ar putea duce la concluzia schimbării temeiurilor ce au sta la baza arestării inculpaților, ceea ce ar fi impus, din partea organelor judiciare, în speță a instanței investită cu judecarea pricinii, la înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură, însă instanța de fond nu a procedat de această manieră, ceea ce ar fi de natură a aprecia că măsura arestării preventive a fost revocată, însă nici un astfel de deznodământ nu reiese clar nici din dispozitivul hotărârii și nici din considerentele acesteia.
În cele ce urmează vom face o re-analiză a temeiurilor ce au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, și măsura în care acestea au încetat sau au fost modificate.
Ținând seama de datele de la dosar, date ce se concretizează în declarațiile inculpaților, dintre care unii chiar recunosc comiterea faptelor, declarațiile reprezentanților părților vătămate, declarații de martori, înscrisuri, procese verbale de percheziție, declarațiile martorilor asistenți, etc., putem conchide că în cauză există indicii temeinice care conturează presupunerea rezonabilă
că inculpații au comis fapte prevăzute de legea penală, constând în aceea că, în baza unei înțelegeri prealabile intervenite între aceștia și coinculpatul N. Dănilă (cercetat în stare de libertate), în cursul lunii septembrie 2012, inculpații ar fi conceput un plan de inducere în eroare a viitoarelor părți vătămate - societăți comerciale, sens în care inculpatul K. A. M. a cesionat doar scriptic parte din părțile sociale ale SC MD Distribution S. și a renunțat la calitatea sa de administrator al acestei societăți în favoarea unei persoane fără educație și fără adăpost, respectiv inculpatul N. Dănilă, actele societății și instrumentele de plată ridicate de la unitatea bancară rămânând însă tot în posesia sa ulterior cesiunii, acțiune ce ar fi fost urmată de contactarea în perioada octombrie-noiembrie 2012, de către inculpații T. J. P., V. G. și
B. A., prin folosirea identității false de "Vaida Viorel";, a societăților comerciale părți vătămate, și anume SC J. C. I. S., SC R. DS (de unde inculpatul K. a ridicat parte din marfa livrată), SC C. R. S., SC E. P. S. (de unde inculpatul K. alături de inculpatul
V. a ridicat parte din marfa comandată) și SC Prima Com S., societăți de la care au achiziționat diferite cantități de mărfuri, în special materiale de construcții, pe care ulterior le-ar fi folosit în interes personal sau le-ar fi înstrăinat fără documente, iar pentru plata mărfii sau garantarea plății ar fi înaintat reprezentanților părților vătămate 6 instrumente de plată (file cec și bilete la ordin) predate anterior inculpaților T. și B. de către inculpatul K. și semnate în prealabil de către inculpatul N. Dănilă, având toți cunoștință de faptul că atât la momentul emiterii, cât și la momentul scadenței acestora nu va exista în contul SC MD Distribution S. provizia necesară, cauzând astfel un prejudiciu în valoare totală de 120.956 lei, nerecuperat.
În cauză este prezent și temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. f Cod Procedură P. ă, și acesta nu a cunoscut nici un fel de modificare a substanței lui, pericolul pentru ordinea publică reprezentat de cercetarea inculpaților în stare de libertate fiind actual și persistent. Acest pericol este evidențiat de modul coordonat în care au acționat inculpații, în scopul comiterii infracțiunilor pentru a obține un beneficiu material, de faptul că au premeditat activitatea infracțională, de ingeniozitatea pe care au demonstrat-o, de rapiditatea cu care au acționat, comițând 5 fapte de înșelăciune într-un interval scurt de timp, de mijloacele folosite pentru obținerea folosului infracțiunilor.
Demnă de luat în considerare este și perseverența infracțională a unora dintre inculpați, în condițiile în care inculpatul K. A. M., de pildă, a fost anterior sancționat cu amendă administrativă pentru săvârșirea de infracțiuni similare, iar inculpații V. G. și T. J. P. chiar au fost condamnați la pedepse ale închisorii cu executare în regim de detenție, săvârșind faptele ce fac obiectul prezentei cauze la scurt timp după ce au beneficiat de liberare condiționată în prima jumătate a anului 2012, nesocotind astfel încrederea cu care au fost creditați.
Apreciem că punerea inculpaților în libertate, în acest moment, anterior oricărui act de cercetare judecătorească, nu este oportună și nu ar contribui la buna desfășurare a procesului penal, fiind necesară menținerea măsurii arestării preventive cel puțin până la momentul audierii inculpaților, astfel încât judecătorul investit cu soluționarea pricinii să aibă posibilitatea să perceapă reacțiile inculpaților, să deceleze asupra tuturor afirmațiilor inculpaților, în măsura în care acestea sunt sau nu sincere.
În altă ordine de idei, ținem să precizăm că de la momentul arestării preventive a celor patru inculpați,_, trecând doar trei luni și jumătate, și având în vedere că în tot acest interval de timp a fost finalizată urmărirea penală, inculpații au fost trimiși în judecată, este pe punctul de a fi declanșată cercetarea judecătorească, nu se poate spune sub nici o formă că a fost depășită o durată a arestării considerată drept rezonabilă. Făcând această afirmație, ne-am raportat în primul rând la complexitatea cauzei, determinată de anvergura faptelor supuse cercetării și la numărul părților din dosar.
Sintetizând toate argumentele de mai sus, tribunalul, în baza art.38515pct. 2 lit. d Cod Procedură P. ă va admite recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-
Napoca, împotriva încheierii penale fără număr pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ în dosarul cu numărul_ al acestei judecătorii, pe care o va casa în întregime și rejudecând cauza :
În temeiul art. 3002Cod Procedură P. ă rap. la art. 160bal. 1 și 3 Cod Procedură P. ă va constata legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații K. A. M.
, V. G., B. A. și T. J. -P., măsură pe care o va menține, având în vedere, așa cum am reținut în cele ce preced că toate temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă în continuare și impun menținerea unei asemenea măsuri.
În baza art. 189 Cod Procedură P. ă va stabili onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu în sumă de câte 100 lei fiecare, sume care se vor avansa din Fondul M. ului Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului Cluj - domnilor avocați Bizo D., Văduva Lucia și Urcan C. .
În baza art. 192 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în fond și în recurs, vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art.38515pct. 2 lit. d Cod Procedură P. ă admite recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, împotriva încheierii penale fără număr pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca la data de_ în dosarul cu numărul_ al acestei judecătorii, pe care o casează în întregime și rejudecând cauza :
În temeiul art. 3002 Cod Procedură P. ă rap. la art. 160b al. 1 și 3 Cod Procedură P. ă constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații K. A. M.
, fiul lui A. și S., născut la data de_, V. G. , fiul lui G. și O., născut la data de_, B. A. , fiul lui I. și E., născut la data de_ și T. J. -P. fiul lui J. - P. și C., născut la data de_, toți aflați în prezent în stare de arest preventiv în Penitenciarul Gherla, măsură pe care o menține.
În baza art. 189 Cod Procedură P. ă stabilește onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu în sumă de câte 100 lei fiecare, sume care se avansează din Fondul M. ului Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului Cluj - domnilor avocați Bizo D., Văduva Lucia și Urcan C. .
În baza art. 192 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în fond și în recurs, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10 mai 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
L. -A. C. | R. | M. | A. Ț. |
GREFIER
M. S.
Red. 6 ex./L.C./D.M.
_
Jud.fond: O. C.
| ← Decizia penală nr. 21/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 285/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
