Decizia penală nr. 188/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Cod operator - 2618
TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ /a1
DECIZIA PENALĂ NR. 188/R
Ședința nepublică din data de 8 august 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. O. M. - președintele Secției penale JUDECĂTORI: ALB C. VIOLETA
RUS A. C. - vicepreședintele T. ui M.
GREFIER: B. -L. E.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror B. L.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș
Pe rol este soluționarea recursurilor declarate de inculpații T. Ș. A. (C.N.P. - 1., fiul lui natural și D., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M., domiciliat în S. u Marmației, str. Titu Maiorescu nr. 35/B, județul M., arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) și T.
I. L. (C.N.P. - 1., fiul lui natural și L., născut la data de_ în
u Marmației, județul M., domiciliat în S. u Marmației, str. Unirii bl. 18, ap. 65, județul M., arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) împotriva încheierii penale din 2 august 2013 a Judecătoriei S. u Marmației, pronunțată în dosarul nr._, prin care s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpaților.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul-inculpat
Ș. A., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu - avocat B. A., din cadrul Baroului M. și recurentul-inculpat
T. I. L., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu - avocat R. V., din cadrul Baroului M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat T. Ș. A., doamna avocat B. A., depune la dosar delegația pentru asistență juridică obligatorie nr. 2066/_ eliberată de Baroul Maramureș.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat T. I. L., domnul avocat R. V., depune la dosar delegația pentru asistență juridică obligatorie nr. 2067/_ eliberată de Baroul Maramureș.
Instanța procedează la identificarea recurenților-inculpați T. Ș. A. și T. I. L. .
La solicitarea instanței, recurentul-inculpat T. Ș. A. arată că nu a împlinit vârsta de 18 ani.
Instanța pune în discuție judecarea cauzei în ședință nepublică, având în vedere că recurentul-inculpat T. Ș. A. este minor.
Reprezentanta Ministerului Public solicită instanței a declara ședință nepublică.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat T. Ș. A., doamna avocat B. A., arată că nu se opune.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat T. I. L., domnul avocat R. V., de asemenea, arată că nu se opune.
Instanța, în consecință, declară că ședința nu este publică și evacuează sala de judecată, având în vedere că recurentul-inculpat T. Ș. A. este minor.
La solicitarea instanței, recurentul-inculpat T. Ș. A. arată că își menține recursul declarat în cauză.
Recurentul-inculpat T. I. L. arată, de asemenea, că își menține recursul formulat în cauză.
Instanța, nefiind formulate cereri și văzând actele și lucrările de la dosar, acordă cuvântul asupra recursurilor.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat T. Ș. A., doamna avocat B. A., solicită instanței admiterea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii din_ a Judecătoriei S. u Marmației și, pe cale de consecință, revocarea măsurii arestării preventive dispusă față de acesta.
Apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu subzistă, având în vedere vârsta fragedă a inculpatului, raportat și la prejudiciul relativ redus, dar și la situația personală a acestuia, care este elev și intenționează să-și continue studiile. Consideră că mediul din penitenciar nu este un mediu pozitiv pentru dezvoltarea normală a inculpatului.
Solicită instanței a avea în vedere și poziția procesuală a inculpatului, care a recunoscut faptele comise și apreciază că, în condițiile în care va uza de Legea 202, i s-ar putea aplica pe fond o măsură educativă sau o pedeapsă cu suspendare.
De asemenea, solicită instanței a avea în vedere și măsura prevăzută la art. 145 Cod procedură penală, în cazul în care va aprecia că pentru buna desfășurare a procesului penal este necesară o măsură restrictivă.
Solicită instanței a se pronunța și asupra onorariului din oficiu.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat T. I. L., domnul avocat R. V., solicită instanței admiterea recursului declarat de inculpat și, în temeiul art. 3001alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 160balin. 2 Cod procedură penală, revocarea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpat.
Arată că este adevărat că inculpatul are antecedente penale, fiind condamnat în martie 2013 la o pedeapsă de 6 luni închisoare, cu suspendare și
fiind dispusă față de el și scoaterea de sub urmărire penală, cu aplicarea unei amenzi administrative, însă solicită instanței a aprecia strict la faptele ce i se rețin în sarcină și a observa că prejudiciul creat în cauză este mic, în sumă de
225 lei, iar pe fond s-ar putea aplica dispozițiile art. 181Cod penal. De asemenea, arată că inculpatul probabil se va prevala de dispozițiile art. 3201Cod procedură penală.
De asemenea, solicită instanței a avea în vedere că inculpatul este elev și dorește să-și continue studiile, considerând că în momentul de față acesta poate fi cercetat în libertate.
Reprezentanta Ministerului Public solicită instanței respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de inculpați și menținerea încheierii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, considerând că în mod corect prima instanță a apreciat că se impune menținerea măsurii arestării preventive dispusă față de aceștia, având în vedere infracțiunile comise, dar și faptul că unul dintre inculpați are antecedente penale.
Recurentul-inculpat T. Ș. A., la ultimul cuvânt, arată că îi pare rău, regretă faptele comise și dorește punerea sa în libertate.
Recurentul-inculpat T. I. L., la ultimul cuvânt, arată că îi pare rău și dorește punerea sa în libertate pentru a-i da posibilitatea să-și termine școala și să stea lângă frații săi, să-și petreacă sărbătorile.
T.
Prin încheierea penală din 2 august 2013 a Judecătoriei S. u Marmației, pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 3001 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 160 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților T. Ș. A. și T. I. L. și, în temeiul art. 3001 alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților T. Ș. -A. și T. I. L. .
În baza art. 139 Cod procedură penală, s-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive ca neîntemeiată.
În temeiul art. 192 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune în acest sens prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației nr. 821/P/2013 din_ au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații T. Ș. -A. și T. I. -L. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 literele a, g și I cod penal, cu aplicarea art. 33 litera a și art. 99 cod penal.
În expunerea stării de fapt, s-a precizat în cuprinsul actului de sesizare că inculpatul T. Ș. -A., în vara anului 2012, a sustras de la partea vătămată SC A. P. D. SRL, prin escaladare, cabluri electrice, generând un prejudiciu în cuantum de 25.168,49 lei.
S-a menționat că, în condițiile participației penale, inculpații T. Ș. -A. și T. I. -L., împreună cu minorul T. Sebastian-Samuel, pe timp de noapte (14/15 iulie 2013), au pătruns în barul aparținând Întreprinderii Individuale M. V. B., prin efracție și au sustras bani și bunuri în valoare de 225 lei.
În privința inculpatului minor T. I. L., s-a formulat acuzația conform căreia, în data de 9 aprilie 2013, împreună cu numiții T. Sebastian- Samuel, Meder A. D. și Barani R. M., pe timp de noapte și prin efracție, au sustras din barul "Assueto"; un calculator portabil și suma de 80 lei.
Instanța de fond a reținut că, prin încheierea penală nr. 353 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar nr._ la data de 16 iulie 2013, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpaților pe o perioadă de 20 de zile, până la data de_ .
Măsura privativă de libertate s-a fundamentat în drept, raportat la circumstanțele reale și personale ale faptei, pe dispozițiile art. 148 literele d și f cod procedură penală.
Art. 300 indice 1cod procedură penală, dispune în cadrul primului alineat că " după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arrest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive";, în timp ce alineatul trei stipulează că, în situația în care există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă";.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva temeiurilor de drept avute în vedere la momentul dispunerii măsurii arestării, instanța de fond a constatat că măsura arestării preventive a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, respectiv cele ale art. 143 și art. 148 literele d și f cod procedură penală, corespunzând și scopului vizat de art. 326 cod procedură penală, constând în buna desfășurare a procesului penal.
În acest sens, prima instanță a apreciat că la momentul dispunerii măsurii arestării preventive au existat indicii temeinice, în accepțiunea prevederilor art. 143 alin. 3 c.p.p, indicii din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații T. I. L. și T. Ș. A. au comis faptele prezentate în actul de sesizare, relevante sub acest aspect fiind depozițiile martorilor, declarațiile părților civile, procesele verbale de cercetare la fața locului, planșele fotografice, poziția procesuală manifestată de cei doi inculpați.
Articolul 5 paragraful trei din CEDO garantează dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil sau de a fi pus în libertate în cursul judecății sub rezerva unor garanții care să asigure că persoana se va prezenta la audiere.
În acest sens, cu privire la aplicarea art. 5 din CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mai multe decizii (Neumeister contra Austriei, Letellier contra Franței, Toth contra Austriei) că autoritățile juridice naționale sunt competente să cerceteze toate circumstanțele de natură să se admită sau să se înlăture existența unei veritabile exigențe de interes public, care să justifice o derogare de la regula respectului libertății individuale, însă pericolul că inculpatul s-ar sustrage de la judecată nu poate fi dedus numai pe baza gravității sancțiunilor penale aplicabile acestuia pentru fapta ce face obiectul cauzei. Trebuie să se țină seama și de circumstanțele personale ale acestuia, precum caracterul, moralitatea, domiciliul, profesia, resusrsele materiale, legătura cu familia, etc. Curtea Europeană a admis că prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie, cel puțin o perioadă de timp, însă prezervarea ordinii publice poate fi apreciată ca pertinentă și suficientă numai dacă se bazează pe fapte de natură să arate că eliberarea inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică. În afară de aceasta, detenția nu rămâne legitimă decât dacă ordinea publică este efectiv amenințată.
Raportat la criteriile sus enunțate. care disting între oportunitatea dispunerii măsurii privative de libertate sau a respingerii acesteia, particularitățile cauzei deduse judecății, instanța de fond a apreciat întrunite condițiile art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile care fac obiectul cercetării, pentru care instanța a reținut că există indicii temeinice, este mai mare de 4 ani.
J. ecătoria a reținut că accepțiunea sintagmei "pedeapsa prevăzută de lege"; în raport de inculpații minori a fost elucidată și clarificată prin Decizia XXVIII din_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, statuându- se că relevanță prezintă pedeapsa prevăzută în textul care incriminează fapta săvârșită în forme consumate, fără luarea în considerare a cauzei de reducere a pedepsei prevăzute de dispozițiile art. 109 cod penal.
Dând eficiență acestui criteriu, a constatat îndeplinirea prevederilor art.
148 alin. 1 lit. f.
În privința circumstanțelor reale ale faptei, este de menționat că indiciile temeinice și rezonabile privind săvârșirea faptelor de furt calificat converg către ideea acționării pe timp de noapte, prin efracție, prejudiciind patrimoniul mai multor persoane vătămate.
Analiza circumstanțelor personale inclusiv din perspectiva conținutului fișei de cazier judiciar (filele 118,119 d.u.p), evidențiază că s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, în raport de inculpatul T. Ș. A. și fundamentează concluzia conform căreia inculpatul T. I. L. nu este la primul conflict cu legea penală în contextul în care a fost condamnat la pedeapsa închisorii de șase luni, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de furt
calificat prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 literele a,g și i cod penal, prin sentința penală nr. 158 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației la data de_ .
Întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunile care au atras condamnarea mai sus menționată în stare de minoritate, devin aplicabile prevederile art. 38 litera a cod penal, ce încadrează în cadrul condamnărilor care nu atrag starea de recidivă, infracțiunile săvârșite în timpul minorității.
Este de menționat că, deși față de inculpatul T. Ș. A., s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea unui concurs de infracțiuni contra patrimoniului (cu precădere, furt calificat), demers finalizat prin întocmirea unei pluralității de acte de sesizare, ce formează obiectul mai multor dosare aflate pe rolul acestei instanțe, una din faptele ce compun concursul real de infracțiuni pentru care s-a formulat propunerea de arestare preventivă, vizează noaptea de 14/15 iulie 2013.
Această ultimă constatare vine să fortifice temeinicia reținerii și aplicabilității prevederilor art. 148 lit d din codul de procedură penală. Dispozițiile art. 148 lit d cod procedură penală au ca situație premisă existența unei suspiciuni rezonabile că inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune (ce stă la baza propunerii de arestare preventivă), după ce anterior fusese începută urmărirea penală împotriva sa pentru săvârșirea unei alte infracțiuni, situație aplicabilă speței.
Mijloacele de probă administrate nu înlătură, în raport de inculpatul minor T. I. L., teza conturării unei suscipiuni rezonabile privind comiterea cu intenție a unei noi infracțiunii ( furt calificat în data de 14/15 iulie 2013) ulterior începerii urmăririi penale pentru o altă infracțiune similară (prin rezoluția din 14 mai 2013- fila 17 d.u.p dispunându-se începerea urmării penale față de inculpatul T. I. L., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în data de_ ), antrenând astfel incidența prevederilor art. 148 litera d.
J. ecătoria a constatat că lăsarea inculpaților în libertate ar genera un inevitabil pericol concret pentru ordinea publică (constând în riscul reluării activității infracționale) în contextul în care aspectele în precedent semnalate indică o pregnantă perseverență infracțională.
În conformitate cu dispozițiile art. 300 indice 1 alin. 3, pentru considerentele anterior expuse dar și cele avute în vedere la momentul dispunerii arestării preventive, instanța de fond a constatat că se mențin temeiurile de drept prevăzute de art. 148 literele d și f cod procedură penală în raport de cei doi inculpați.
De asemenea, a apreciat că subzistența acestor temeiuri impune în continuare privarea de libertate a inculpaților pentru realizarea scopului avut în vedere la dispunerea acestei măsuri, astfel încât a dispus menținerea măsurii arestării preventive.
In baza art. 139 Cod proc.pen a respins cererea formulată de inculpați prin apărător, privind revocarea măsurii arestării preventive ca neîntemeiată.
În temeiul art. 192 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații T. Ș. A. și T. I. L., care au solicitat să fie cercetați în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Procedând la examinarea recursurilor prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, tribunalul reține următoarele:
Așa cum rezultă din actele dosarului și cum în mod corect a reținut prima instanță, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă și impun în continuare privarea acestora de libertate.
Astfel, pe lângă faptul că din datele cauzei rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați, față de aceștia sunt incidente în continuare dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală - pedeapsa prevăzută de lege este închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
T. apreciază că pericolul social concret pentru ordinea publică subzistă în continuare și rezidă atât din gravitatea faptelor de care sunt acuzați inculpații, de modalitatea în care se presupune că au fost comise, dar și din reacția publicului față de săvârșirea lor, cunoscut fiind faptul că anumite infracțiuni pot produce o anumită tulburare socială de natură a justifica o măsură privativă de libertate pentru o anumită perioadă de timp.
Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității, dar și la nivelul întregii ordini sociale și rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor ce se prezumă că au fost comise de către inculpați, din activitatea infracțională desfășurată, cât și din datele referitoare la persoana acestora.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat în mod constant că la menținerea măsurii arestării preventive trebuie analizată persistența motivelor care justifică privarea de libertate a inculpatului, apreciind că după o anumită perioadă de timp motivele existente la luarea măsurii nu mai sunt suficiente pentru a justifica continuarea măsurii privative (W c. Elvetiei), însă a precizat că aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărei cauze pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate"; (Labita c.Italiei).
De asemenea, Curtea a hotărât că referirea la antecedente nu poate fi suficientă pentru a justifica refuzul de punere în libertate (Richet c.Frantei), însa alături de invocarea altor motive plauzibile, poate să întemeieze
menținerea în stare de detenție: pericolul de a săvârși și alte infracțiuni precum și tulburarea ordinii publice, apreciate în funcție de gravitatea și natura infracțiunii, circumstanțele în care a fost săvârșită (Bouchet c. Frantei), caracterul celui acuzat, moralitatea, domiciliul, profesia, resursele, legăturile familiale (Neumaister c. Austriei).
Față de considerentele mai sus expuse, întrucât nu există temeiuri pentru a se dispune revocarea măsurii arestării ori înlocuirea acesteia cu o altă măsură privativă, recursurile inculpaților urmează a fi respinse ca nefondate, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații T. Ș. A. (C.N.P. - 1.
, fiul lui natural și D., născut la data de_ în S. u Marmației, județul
M., domiciliat în S. u Marmației, str. Titu Maiorescu nr. 35/B, județul M.
, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) și T. I. L. (C.N.P. - 1.
, fiul lui natural și L., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M.
, domiciliat în S. u Marmației, str. Unirii bl. 18, ap. 65, județul M., arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) împotriva încheierii penale din 2 august 2013 a Judecătoriei S. u Marmației, pronunțată în dosarul nr._ . În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe recurenții- inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei - cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 lei reprezintă onorariul apărătorilor desemnați din oficiu - avocați B. A. și R. V. - și se va
avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 8 august 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
G. | O. M. Alb C. | Violeta | Rus A. C. | B. | -L. | E. |
red. A.C.V. / t-red. B.L.E. 3 ex. / 12 august 2013
J. ecător la fond: P. M. R.
Tribunalul Maramureș Cod operator - 2618 Secția penală Minută
Dosar nr._ /a1 Decizia penală nr. 188/R/_
DECIDE:
În temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații T. Ș. A. (C.N.P. - 1.
, fiul lui natural și D., născut la data de_ în S. u Marmației, județul
M., domiciliat în S. u Marmației, str. Titu Maiorescu nr. 35/B, județul M.
, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) și T. I. L. (C.N.P. - 1.
, fiul lui natural și L., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M.
, domiciliat în S. u Marmației, str. Unirii bl. 18, ap. 65, județul M., arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) împotriva încheierii penale din 2 august 2013 a Judecătoriei S. u Marmației, pronunțată în dosarul nr._ . În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe recurenții- inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei - cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 lei reprezintă onorariul apărătorilor desemnați din oficiu - avocați B. A. și R. V. - și se va
avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 8 august 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
Tribunalul Maramureș Cod operator - 2618
Secția penală Copie - Minută
Dosar nr._ /a1 Decizia penală nr. 188/R/_
DECIDE:
În temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații T. Ș. A. (C.N.P. - 1.
, fiul lui natural și D., născut la data de_ în S. u Marmației, județul
M., domiciliat în S. u Marmației, str. Titu Maiorescu nr. 35/B, județul M.
, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) și T. I. L. (C.N.P. - 1.
, fiul lui natural și L., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M.
, domiciliat în S. u Marmației, str. Unirii bl. 18, ap. 65, județul M., arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) împotriva încheierii penale din 2 august 2013 a Judecătoriei S. u Marmației, pronunțată în dosarul nr._ . În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe recurenții- inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei - cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 lei reprezintă onorariul apărătorilor desemnați din oficiu - avocați B. A. și R. V. - și se va
avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 8 august 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
s.s. indescifrabil s.s. indescifrabil s.s. indescifrabil
pt. conformitate
ROMÂNIA Cod operator - 2618
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
Secția penală
Dosar nr._ /a1 din 8 august 2013
Către
PENITENCIARUL GHERLA
Alăturat prezentei, conform art. 360 alin. 2 Cod procedură penală, vă trimitem copia dispozitivului deciziei penale nr. 188/R din 8 august 2013,
pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, privind pe recurenții-inculpați T. Ș. A. (fiul lui natural și D., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M. ) și T. I. L. (fiul lui natural și L., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M. ), arestați preventiv, aflați în Penitenciarul Gherla.
PREȘEDINTE | GREFIER | ||
G. O. M. | B. | -L. | E. |
ROMÂNIA Cod operator - 2618
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
Secția penală
Dosar nr._ /a1 din 8 august 2013
Către
SERVICIUL FINANCIAR-CONTABIL
din cadrul T. ui M.
Alăturat prezentei, vă înaintăm copia dispozitivului deciziei penale nr. 188/R/_ , pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, prin care s-a dispus și plata onorariilor apărătorilor desemnați din oficiu - avocați B. A. și R.
V. .
PREȘEDINTE | GREFIER | ||
G. | O. M. | B. -L. | E. |
| ← Decizia penală nr. 1258/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 15/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
