Decizia penală nr. 20/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ /a3
DECIZIA PENALĂ NR. 20/R/2013
Ședința publică din 8 ianuarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE | : V. | V. A. ,judecător |
JUDECĂTORI | : L. | H. |
: I. | M. | |
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj - reprezentat prin PROCUROR - DORU DOBOCAN
S-a luat spre examinare recursul formulat de inculpatul F. I., împotriva încheierii penale din data de 18 decembrie 2012, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj, trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 44/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Harghita, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.2 alin.1, art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 modificată și completată prin O.U.G. nr.6/2010 și a infracțiunii prev. și ped. de art.86 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art.37 lit.a C.pen. și art.33 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul F. I. aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.L. M., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar și traducătorul autorizat de limba maghiară, d-l Tokes Balasz.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, traducătorul autorizat depune jurământul.
Întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că-și menține recursul declarat și că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale recurate și rejudecând cauza, să se dispună, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. Arată că temeiul arestării este cel prev.de art.148 lit.f C.pr.pen., care apreciază nu mai subzistă și nu există temeiuri noi care să impună menținerea stării de arest. În cauză, consideră că se mențin prev. art.148 lit.f C.pr.pen., în ceea ce privește cuantumul pedespei prevăzut de lege însă în ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, acesta s-a diminuat corespunzător. Inculpatul este arestat din data de 5 septembrie 2012, ori, această perioadă a condus la o diminuare a impactului negativ al faptelor pentru care este cercetat inculpatul, asupra societății. Aspectele reținute de instanță nu sunt de natură să contureze un pericol pentru ordinea publică, respectiv gravitatea deosebită a faptelor, mijloacele de săvârșire și faptul că inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală,
ori, aceste aspecte vor putea fi relevate în momentul procesual în care instanța va adopta o soluție în cauză. Consideră că atât în cazul luării măsurii arestului preventiv cât și în cazul verificării legalității și temeiniciei acestei măsuri, este necesară o analiză a scopului prev.de art.136 C.pr.pen. Nu există nici o probă din care să rezulte că inculpatul ar încerca să se sustragă judecății iar în ceea ce privește buna desfășurare a procesului penal, aceasta poate fi realizată și cu inculpatul în stare de libertate. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică, legală și bine motivată a încheierii primei instanțe. Apreciază că în mod corect s-a reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare în cauză. În cauză sunt întrunite cumulativ condițiile prev. de art.143 C.pr.pen., în sensul că există indicii și probe din care rezultă bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată. De asemenea, sunt întrunite condițiile prev.de art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumat a fi comise de inculpat sunt mai mari de patru ani iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. De la data luării măsurii arestării preventive, indiciile și probele au fost analizate de instanța de fond cât și de către instanța de control judiciar care în mod repetat a respins recursurile declarate de inculpat. Din această perspectivă, apreciază că existența acestor indicii și probe a intrat în puterea autorității de lucru judecat. În mod corect prima instanță a reținut că judecarea inculpatului în stare de libertate prezintă pericol pentru ordinea publică cu motivarea că este vorba de gravitatea faptei, de imapctul negativ pe care consumul de droguri îl are asupra societății, de consecințele nefaste și de cantitatea relativ mare de droguri. Arată că activitatea infracțională a inculpatului a fost stopată doar la intervenția organelor de cercetare penală. Mai mult, inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală, acesta fiind condamnat definitiv pentru infracțiuni de contrabandă și eveaziune fiscală în România. Datorită faptului că inculpatul nu locuiește în România, se impune menținerea stării de arest pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul F. I., având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului cu conseicnța punerii sale în libertate. Susține că a fost instigat iar arestarea preventivă se bazează doar pe bănuieli. La dosar, în afară de declarația agentului sub acoperire, nu există alte probe din care să reiasă că s-ar face vinovat de infracțiunile reținute, menționând că el nu este consumat și traficant de droguri. Mai mult, consideră că lăsarea lui în libertate nu ar prezenta un perico pentru ordinea publică. Solicită a se avea în vedere că a divorțat în urmă cu cinci ani iar cei doi copii minori au rămas în grija sa, copii care în prezent sunt în grija concubinei sale și care nu au cunoștință de faptul că este arestat. De asemenea, arată că în Ungaria are o firmă de construcții cu opt angajați care depind de el iar la sfârșitul anului s-a încheiat anul fiscal astfel că s-ar putea să aibă probleme dacă nu ajunge să rezolve situația firmei. Susține că este foarte important pentru el să lucreze din nou pentru a putea realiza venituri din care să-și plătească un apărător ales, pentru întreținerea copiilor și angajații firmei. Arată că este dispus și chiar se obligă să se prezinte la proces de fiecare dată când va fi chemat menționând că și în cazul celuilalt proces s-a prezentat de fircare dată.
C U R T E A :
Prin încheierea penală pronunțată la data de 18 decembrie 2012 de Tribunalul Cluj, în temeiul art. 300/2 rap. la art.160/b alin.1 și 3 C.pr.pen., s-a
menținut starea de arest a inculpatului F. I., fiul lui I. și M. -I., născut la data de_ în Szeged - Ungaria, cetățean maghiar, CNP 1-7. -2736, deținut în prezent în Penitenciarul Gherla.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Harghita, înregistrat la instanță la data de_, sub număr unic de dosar_, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul F. I., pentru săvârșirea
infracțiunilor prev. de art.2 alin.1, art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 modificată și completată prin O.U.G. nr.6/2010 și a infracțiunii prev. și ped. de art. 86 alin.2 din
O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art.37 lit.a C.pen. și art. 33 lit.a C.pen.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut, prin actul de sesizare a instanței, că în data de_, în baza unei înțelegeri prealabile cu o persoană din Harghita, având numele de cod "L. ";, în vederea comercializării a circa 100 grame cannabis, inculpatul F. I., cetățean maghiar, a pornit din Szeged-Ungaria, cu motocicleta Honda Hornet cu nr. de înmatriculare UCV608 de 248 cmc., având cannabisul asupra lui, pentru a se întâlni în Huedin, jud. Cluj, în vederea efectuării tranzacției, fiind prins în flagrant în restaurantul "Montana"; din Huedin. Totodată, s-a reținut că, la data de_, în jurul orelor 20,18, inculpatul F. I. a condus motocicleta Honda Hornet cu nr. de înmatriculare UCV608 de 248 cmc. din localitatea Szeged-Ungaria cu intenția de a ajunge în Huedin, jud. Cluj, fără a poseda permis de conducere din categoria A conform art.30 lit.a din H.G. nr. 1391/2006, fiind prins pe str. Clujului din municipiul Oradea, jud. Bihor.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art.300/2 rap. la art.160/b C.pr.pen., instanța constată că aceasta este legală și temeinică, subzistând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpatul F. I., respectiv, în primul rând, cele prev. de art.143 C.pr.pen., în sensul că există indicii temeinice și chiar probe (și anume declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor audiați în cauză, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și planșa fotografică anexă, raportul de constatare tehnico-științifică cu privire la substanțele stupefiante găsite asupra inculpatului, procesele-verbale întocmite de investigatorul și colaboratorul sub acoperire etc) că s-au comis faptele prevăzute de legea penală sus-menționate, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că faptele au fost comise de către inculpat.
De asemenea, în al doilea rând, există în cauză și temeiul de arestare prev. de art. 148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele de care este acuzat inculpatul este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, probele în acest sens rezultând mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate, din modul și mijloacele de săvârșire a acestora, din împrejurările în care au fost comise (inculpatul introducând în țară și traficând o cantitate relativ mare de droguri de risc - 101,5 grame de cannabis - droguri apte să producă consecințe nefaste pentru potențialii consumatori, în scopul de a obține foloase materiale, activitatea infracțională a acestuia fiind întreruptă doar de intervenția organelor de urmărire penală), precum și din faptul că inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală în România (fiind trimis în judecată și condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și contrabandă - f.70-72 d.u.p.). Apoi, este binecunoscut impactul negativ pe care traficul și consumul de droguri îl produc asupra opiniei publice, prin amploarea fenomenului și efectele pe care le produce, astfel încât cercetarea inculpatului în stare de libertate ar fi de natură să
creeze un sentiment de insecuritate și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor ce se fac vinovați de comiterea unor astfel de infracțiuni grave.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul F. I. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului.
În motivarea recursului s-a arătat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării nu mai subzistă, iar alte temeiuri noi care să impună menținerea măsurii nu au apărut.
Pe de altă parte, inculpatul a arătat că prin trecerea timpului, pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat considerabil și nu există probe că lăsarea în libertate ar prezenta în continuare pericol concret pentru ordinea publică.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
Potrivit art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o persoană poate fi privată de libertate în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare competente atunci când există suspiciuni rezonabile că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a se crede în necesitatea de a o împiedica să comită o nouă infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.
Din actele și lucrările dosarului de urmărire penală rezultă indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este cercetat.
Curtea reține că existența unor motive plauzibile de a se bănui că inculpatul a comis o infracțiune este o condiție pentru luarea și menținerea măsurii preventive atunci când lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică ori există riscul de obstrucționare a justiției sau de sustrage a inculpaților de la procedurile judiciare.
În ce privește pericolul pentru ordinea publică este evident că prin gravitatea lor deosebită și reacția publicului la săvârșirea lor, infracțiunile comise de inculpat pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie. Acest element poate fi apreciat ca pertinent și suficient, întrucât se bazează pe fapte de natură să arate că lăsarea inculpatului în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică.
Pe de altă parte, ingerința în dreptul la libertatea persoanei nu este arbitrară, ci proporțională cu gravitatea acuzațiilor formulate împotriva inculpatului și cu scopul urmărit prin luarea măsurii.
În mod legal și temeinic tribunalul a reținut că motivele care au stat la baza luării măsurii se mențin, subzistă în continuare, că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 și 148 lit. f C.pr.penală, iar luarea măsurii preventive a inculpatului se impune în vederea efectuării actelor de urmărire penală.
Așa fiind, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.penală, Curtea va respinge recursul inculpatului ca nefondat, obligându-i, conform art. 192 alin. 2 C.pr.penală la 200 lei în favoarea statului, reprezentând cheltuieli judiciare și onorariu avocațial în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul F. I. împotriva încheierii penale din 18 decembrie 2012 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 8 ianuarie 2013 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
GREFIER,
L. C.
Red.V.V.A./_ .
Dact.H.C./2 ex./_ . Jud.fond: M. L. .
| ← Decizia penală nr. 945/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 133/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
