Decizia penală nr. 211/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._ /a1
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
DECIZIA PENALĂ NR.211 /R/2013
Ședința publică din data de 29 mai 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: I. -N. B. JUDECĂTOR: R. M. JUDECĂTOR: L. C.
GREFIER: M. S.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către recurenții-inculpați
K. L. și K. A. , împotriva încheierii penale f. nr. din data de_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, având ca
obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv (art. 300 ind 1. C.p.p.), inculpații fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată (6 acte materiale), prev. și ped. de art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, e, i C. pen. cu aplic. art. 41 al. 2 C. pen., în sarcina inculpatului K.
L. reținându-se și art. 37 lit. a C. pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul K. L., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av. B. o A. T., cu delegație avocațială depusă la dosar, și inculpatul K. A., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av. Cornoiu Teodorian, cu delegație avocațială depusă la dosar.
De asemenea, se prezintă traducătorul autorizat de limbă machiară Gyorgyakab Miklos Csaba.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. CRĂCIUNESCU.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,
Având în vedere împrejurarea că recurenții-inculpați sunt cetățeni maghiari, instanța constată că traducerea simultană a dezbaterilor va fi asigurată de către traducătorul autorizat de limba maghiară Gyorgyakab Miklos Csaba.
Instanța solicită acestuia să depună jurământul, potrivit legii, și îi pune în vedere să traducă simultan recurenților-inculpați tot ceea ce se discută în prezenta cauză.
La solicitarea instanței, recurenții-inculpați înțeleg să-și precizeze
poziția procesuală în prezenta cauză și arată că își mențin recursurile formulate împotriva încheierii penale prin care s-a dispus menținerea măsurii arestului preventiv.
La întrebarea instanței, atât reprezentanta M. ului Public, cât și
apărătorii inculpaților arată că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul, în temeiul art. 38513rap. la art. 300 ind. 1 C.pr.pen., constată că recursurile se află în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a acestora.
Apărătorul inculpatului K. L. solicită menținerea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii penale f.nr. a Judecătoriei Cluj-Napoca și, în consecință, să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului. În susținerea recursului inculpatului, arată că, în opinia sa, motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, precum și cele avute în vedere de instanța de fond cu ocazia verificării acestei măsuri nu mai subzistă în prezent, astfel că de la momentul la care s-a luat această măsură a trecut mai mult de o lună, interval de timp în care dosarul de urmărire penală a fost finalizat. Precizează faptul că inculpatul a avut încă din faza de urmărire penală o atitudine sinceră, recunoscând comiterea faptelor, iar prin bunurile găsite la domiciliul acestuia, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, inculpatul poate contribui la recuperarea prejudiciului cauzat prin faptele sale. Totodată, arată că s-a procedat, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, la schimbarea încadrării juridice a faptei, reținându-se în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt cu consecințe deosebit de grave, apreciind că această împrejurare nu constituie motiv suficient pentru menținerea arestului preventiv, deoarece aspectele legate de cuantumul prejudiciului sunt cel puțin discutabile în cauză.
Consideră că, la o simplă lecturare a actului de sesizare a instanței, se poate constata faptul că cuantumul prejudiciului înglobează inclusiv constituirile de părți civile formulate de părțile vătămate, unele daune fiind chiar daune cu titlu moral. Apreciază că valoarea prejudiciului reținută prin rechizitoriu nu este una corectă și nu ar trebui luată în considerare la acest moment.
În ceea ce privește pericolul concret pe care lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta-o pentru ordinea publică, consideră că lăsarea în libertate a acestuia nu ar putea împiedica în nici un fel desfășurarea normală a procesului penal, inculpatul având domiciliul în România, are un copil minor în întreținere, este dispus să se prezinte în fața instanței și să contribuie în continuare, în măsura posibilităților, la recuperarea prejudiciului.
Apărătorul ales al inculpatului K. A. solicită admiterea recursului, revocarea măsurii arestului preventiv și punerea în libertate a inculpatului pe care îl asistă, pentru următoarele motive:
Arată că față de clientul său s-a dispus arestarea preventivă la data de _
, reținându-se inițial în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, s-a propus schimbarea încadrării juridice a faptei, Parchetul reținând la cuantumul prejudiciului și daunele morale ale părților civile, astfel încât prejudiciul total a depășit suma de
200.000 lei, dispunând pe această cale și schimbarea de încadrare juridică.
Precizează faptul că, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, caracterul rezonabil al procedurilor în materie penală se apreciază în funcție de complexitatea cauzei, de atitudinea inculpatului și comportamentul acestui. Cu privire la aceste aspecte, arată că inculpatul a avut încă de la începutul cercetărilor o atitudine sinceră, a recunoscut în totalitate faptele pentru care este cercetat. De asemenea, precizează că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, până în prezent având o conduită ireproșabilă în societate. Mai arată că, prin încheierea penală prin care instanța de fond a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, s-a făcut mențiunea că inculpatul nu a făcut demersuri pentru a-și asigura venituri constante. Arată că a depus în acest sens niște oferte de angajare de la o societate din Tg. Mureș, care se oferă să asigure inculpatului un loc de muncă.
Consideră că perioada de arest preventiv și-a atins scopul, iar în continuare inculpatul nu poate influența martorii dacă ar fi cercetat în stare de libertate pe parcursul procesului penal.
Reprezentanta M. ului Public - D.I.I.C.O.T. formulează concluzii de respingere a recursului declarat de recurenții Kolanyi L. și K. A. și obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Referitor la cerința art. 148 lit. f C.pr.pen., apreciază că lăsarea în libertate a recurenților-inculpați prezintă pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, precizează că aceștia sunt arestați preventiv de 36 de zile, astfel că nu se poate susține că s-a depășit un termen rezonabil în ceea ce privește starea de arest preventiv. Arată că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din starea de fapt, cei doi inculpați acționând după un plan bine stabilit. Inculpații nu au comis lucruri banale, ci au dat dovadă de "ingeniozitate";, ceea ce este o modalitate aparte de operare. De asemenea, arată că prejudiciul cauzat este deosebit de ridicat și solicită, în acest sens, a se avea în vedere faptul că, la un singur act material (fiind săvârșite 6 acte materiale) s-au sustras 35.000 euro, care transformați în lei reprezintă mai mult de trei sferturi din prejudiciu, adică
137.500 lei, bunurile sustrase fiind toate de valoare.
Mai arată că inculpații au dat dovadă de curaj infracțional, și-au urmărit victimele, au urmărit autoturismele care erau de valoare, pentru că presupuneau că vor găsi în ele bunuri de valoare, ceea ce s-a și întâmplat, au blocat semnalul de la telecomandă și, în aceste condiții, au pătruns în autoturisme ca și cum ar fi proprietari. Precizează că inculpații s-au deplasat special de la Tg. Mureș pentru a comite aceste fapte, practic pentru a evita riscul de depistare a lor, iar bunurile sustrase erau vândute tot în județul Mureș din același considerent. Inculpații au comis 6 acte materiale în 4 luni, în aceiași modalitate.
În ceea ce privește pe inculpatul K. L., menționează faptul că acesta este recidivist, astfel cum rezultă din actele dosarului. Cu referire la mențiunea că declarațiile acestuia sunt oscilante, precizează că, la fila 34 din dosarul de urmărire penală, inculpatul spune că nu recunoaște comiterea faptelor, însă ulterior și-a modificat poziția, precizând faptul că recunoașterea poate fi valorificată în final de instanța de fond, pe temeiul art. 320 ind. 1 C.pr.pen. sau ca circumstanță atenuantă, fiind cert că inculpații nu oferă relații cu privire la cuantumul prejudiciului. În acest sens, face referire la mențiunea
procurorului din rechizitoriu, unde se arată că "este greu de crezut că nu țin minte că au sustras 35.000 euro, care este o sumă foarte mare";.
Pentru toate aceste considerente, apreciază pericolul concret pentru ordinea publică a existat și există și în prezent, motiv pentru care solicită respingerea recursurilor.
Recurenții-inculpați K. L. și K. A. , acordându-li-se ultimul cuvânt, arată că nu au nimic de spus.
Deliberând, instanța dispune avansarea din fondurile speciale ale M. ului Justiției și Libertăților Cetățenești a onorariului cuvenit traducătorului autorizat de limba maghiară Gyorgyakab Miklos Csaba, pentru traducerea simultană a dezbaterilor pentru inculpații recurenți, interpretul aflându-se la dispoziția instanței timp de o oră.
T R I B U N A L U L
Asupra recursurilor penale de față,
În baza lucrărilor dosarului, tribunalul constată că prin încheierea penală fără număr din data de_ a Judecătoriei Cluj-Napoca, în temeiul articolului 3001din Codul de procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații K. L. și K. A. .
În baza art. 3001 alin. 3 din Codul de procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților K. L. și K. A. și au fost
respinse solicitările acestora de revocare/înlocuire a măsurii arestului preventiv cu obligarea de a nu părăsi localitatea/țara.
În temeiul art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență faptul că în cauză există indicii și probe pentru a aprecia rezonabil că acești inculpați au comis faptele penale reținute în sarcina lor, iar lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, impunându-se privarea în continuare de libertate.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs ambii inculpați, solicitând judecarea lor în libertate, deoarece nu există date concrete că odată lăsați liberi ar mai comite alte fapte penale, au înțeles gravitatea celor săvârșite, au recunoscut faptele reținute în sarcina lor.
Analizând recursurile declarate în cauză, tribunalul apreciază că sunt nefondate și în temeiul art.385/15 pc.1 lit.b C.pr.pen., le va respinge. Aceasta deoarece prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică sub toate aspectele. Astfel, în mod corect, a reținut faptul că, sub aspectul legalității, luarea acestei măsuri preventive față de inculpații K. L. și K. A. a avut loc cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condițiilor de fond cât și sub aspectul condițiilor de procedură și întinderii în timp a măsurii.
Sub aspectul temeiniciei, analizând probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, instanța de fond a apreciat că măsura arestării preventive se impune a fi menținută în continuare față de inculpați întrucât
temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării impun și în continuare privarea lor de libertate.
Astfel, instanța de fond a apreciat că probele administrate până în acest moment al procesului penal, respectiv sesizările părților vătămate (filele 203, 204, 251, 312, 383, 444, 445, 496, 463), declarațiile părților vătămate (filele
205, 206, 207, 208, 252, 253, 323, 386, 387-397, 420-421, 422-426, 427-429,
464-465, 466-467, 468, 486-490), declarațiile martorilor (filele 213-214, 221-
222, 223-224, 227, 230-232, 233, 255-256, 257-258, 265, 266, 272-273, 274-
275), raportul de constatare tehnico-științifică (filele 236-238), rapoarte de analiză preliminare (filele 281-297, 537-546, 604, 605-607), adrese Orange
(filele 302-308, 566), dovezi de ridicare-predare bunuri (filele 228, 212, 267, 254), procese verbale de cercetare la fața locului și planșe foto (filele 313-315, 317-322, 385, 432-439, 447-448, 455-459, 491-493, 495-498), încheieri ale
instanțelor (filele 298-299, 338, 532-536, 562, 568-569, 572-573, 716-717, 740-
746, 793-794, 795-800), procese verbale întocmite cu ocazia vizionărilor înregistrărilor efectuate de camerele de supraveghere (filele 328, 332, 350-368, 369-373, 398, 399-404, 440-441, 470-495, 512, 514), procese verbale întocmite
cu ocazia efectuării unor verificări în cauză (filele 502, 503-505, 511, 515),
declarațiile inculpaților (filele 30-32, 34, 35-36, 39-41, 42, 49, 61, 67-68, 69-70,
76-78), fișe de cazier judiciar (filele 57-58, 65, 72, 79), procese verbale de
percheziție și planșe foto (filele 88-90, 92-103, 110-115, 117-134, 145-148, 150-
169), declarațiile martorilor asistenți (filele 139-141, 171), autorizații de
percheziții și interceptări (filele 109, 143, 614, 615, 617, 638, 639, 640, 686,
687, 688, 689, 690, 714-715, 747, 748, 749, 765, 766-770, 782, 783-787),
proces verbal de depistare (fila 170), acte procesuale (filele 10, 11-15, 18, 22-
24, 25, 26, 27, 28, 199, 200, 516-517, 521-522, 523, 525, 527, 529, 618-620,
814-815), procese verbale întocmite cu ocazia efectuării unor acte premergătoare (filele 608, 609, 610), procese verbale de redare a convorbirilor telefonice (filele 621-622, 623-624, 625-626, 630-632, 633-634, 635-637, 642-
643, | 644-650, | 651-654, | 655-656, | 657-658, | 659-662, | 663-664, | 665-667, | 668- |
672, | 673-676, | 677-678, | 679-680, | 681-682, | 697-698, | 699-700, | 701-702, | 703- |
705, | 706-709, | 710-711, | 721-722, | 750-751, | 752-755, | 756-757, | 758-759, | 760- |
761, 762, 763-764) precum și procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală (filele 524, 526, 528, 530), reflectă existența unor indicii care pot fi ușor echivalate cu motive verosimile de bănuială că inculpații ar putea fi autorii faptelor pentru care sunt cercetați.
Chiar inculpații K. L. și K. A. au recunoscut în declarațiile pe care le-au dat în cursul urmăririi penale și în fața instanței că au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată. Așadar instanța a reținut îndeplinită condiția impusă de dispozițiile articolului 143 din Codul de procedură penală conform căreia luarea și implicit menținerea măsurii arestării preventive presupune în mod obligatoriu existența unor probe temeinice că inculpatul a comis infracțiunile pentru care s-a propus arestarea sa.
Conform dispozițiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Convenția europeană a drepturilor omului, care face parte integrantă din dreptul intern în urma ratificării sale prin Legea nr. 30/1994, este permisă restrângerea libertății
persoanei, când există motive verosimile pentru a bănui că persoana față de care s-a luat această măsură extremă, a săvârșit o infracțiune. Instanța de fond a apreciat că, în speță, raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal, există motive serioase de bănuială în sensul Convenției cu privire la faptul că inculpații K. L. și K. A. au săvârșit faptele pentru care s-a propus arestarea lor.
Cu privire la dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f Codul de procedură penală în ceea ce îi privește pe inculpați, care au fost reținute ca temei pentru luarea măsurii arestării preventive față de aceștia, instanța a constatat că sunt în continuare îndeplinite cerințele legale menționate anterior deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de furt calificat pentru care s-a făcut propunerea de arestare preventivă fiind mai mare de patru ani, iar lăsarea lor în libertate prezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
Noțiunea de ordine publică implică un climat social firesc, în care să fie asigurată existența și menținerea unei stări de siguranță și securitate, de liniște a cetățenilor și de respectare a drepturilor acestora. La aprecierea pericolului pe care l-ar prezenta în concret pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, instanța a avut în vedere natura faptei de săvârșirea căreia sunt acuzați, numărul actelor materiale (nu mai puțin de șase) precum și circumstanțele concrete în care a fost comisă acestea - pe timpul zilei, într-un loc public, de către două persoane, după o înțelegere și o pregătire prealabilă - cei doi acționând după un plan bine pus la punct și având la îndemână aparatura electronică necesară blocării semnalului de închidere a portierelor.
Cu ocazia analizării gradului de pericol pe care l-ar prezenta în concret pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, instanța nu a putut neglija circumstanțele personale ale fiecăruia dintre aceștia, dar nici relația apropiată de prietenie existentă între ei, care a dus la influențarea reciprocă negativă. Cu privire la inculpatul K. L., instanța de fond a reținut că acesta a fost condamnat anterior pe teritoriul României prin sentința penală nr. 887/2011 a Judecătoriei Târgu Mureș - așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar depusă la dosar la fila 57 - pentru comiterea unor fapte asemănătoare, iar cu privire la inculpatul K. A., instanța de fond a constatat că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, însă comportamentul și atitudinea lui denotă un pericol social ridicat, având în vedere ușurința cu care a acceptat implicarea în săvârșirea de infracțiuni fără a se gândi la consecințele adoptării unui astfel de hotărâri, convins fiind că nu i se va întâmpla nimic deoarece și-a luat toate măsurile de precauție.
Aceste elemente care vizează persoanele inculpaților au întărit convingerea instanței că cercetarea lor în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere lipsa efectului educativ al contactului cu organele judiciare și al condamnării anterioare - în cazul lui K.
L., dar și disprețul față de valorile patrimoniale ale celorlalte persoane.
În plus, instanța de fond a reținut că nu pot fi nesocotite rezonanțele sociale ale faptelor acestora, ordinea publică trebuind înțeleasă și ca reacție a cetățenilor în raport cu comiterea faptelor de natură penală. Această reacție poate fi una de neliniște, de preocupare, de nemulțumire referitor la cazurile în
care ordinea de drept este tulburată în mod grav, cum este cazul în cauza de față, când doi inculpați sunt acuzați că au sustras diferite bunuri din autovehiculele persoanelor în timp ce acestea erau parcate într-un loc public, fără ca împotriva persoanelor în cauză să se ia anumite măsuri de constrângere.
Având în vedere aceste considerente, rezultă faptul că subzistă în continuare posibilitatea ca, rămânând în libertate, inculpații K. L. și K.
A. să continue activitatea infracțională săvârșind și alte fapte antisociale - aspecte care reies și din lipsa unor venituri sigure și stabile, a preocupării active pentru găsirea unui loc de muncă, prin disprețul față de patrimoniul celorlalte persoane, dar și să îngreuneze derularea procesului penal - prin părăsirea teritoriului țării sau prin influențarea poziției celorlalte părți ca urmare a ascendentului asupra acestora determinat de relațiile de concubinaj sau de prietenie avute cu acestea. Pentru toate aceste motive instanța de fond a apreciat că prin lăsarea inculpaților în libertate nu s-ar putea realiza justul echilibru care trebuie să existe între drepturile acestora și interesul general. Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de către recurenții K. L., și K. A., împotriva Încheierii penale fără număr din data de_ pronunțată în dosarul cu nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca.
În temeiul art. 192 al.2 C.pr.pen. vor fi obligați recurenții la plata cheltuielilor judiciare în recurs în favoarea statului în sumă de câte 100 lei fiecare.
PENTRU ACESTE M. IVE
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de către recurenții K. L. , fiul lui L. și M., născut la data de_ și K. A. , fiul lui P. și T., născut la data de_, aflat în prezent în stare de arest preventiv în Arestul IPJ Cluj împotriva Încheierii penale
nr. din data de_ pronunțată în dosarul cu nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca.
În temeiul art. 192 al.2 C.pr.pen. obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare în recurs în favoarea statului în sumă de câte 100 lei fiecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
N. B. R. M. L. C.
GREFIER
M. S.
Red. 3 ex./R.M../ D.M.
_
Jud.fond: M. D. A.
| ← Decizia penală nr. 50/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 83/12. Mentinere arest preventiv → |
|---|
