Decizia penală nr. 212/2013. Omor
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.212/A/2013
Ședința publică din 5 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : V. | V. A. judecător |
JUDECĂTOR | : L. | H. |
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul H. D., împotriva sentinței penale nr.79/_ a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, din data de_, dosar nr. 503/P/2012, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. și ped. de art. art.174 al. 1 C.p. cu aplic. art. 37 lit. b C.p.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul H. D. aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Huțanu B., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar și părțile civile P. S. A. și C. A. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea setninței penale apelate și pronunțând o nouă hotărâre, pe latură civilă, să se dispună diminuarea daunelor morale stabilite până la concurența sumei de 10 mii lei. Astfel, arată că la termenul de judecată la care s-a făcut renunțare la constituirea de parte civilă, partea civilă P. S. și- a precizat cuantumul daunelor morale la suma de 20 mii lei iar instanța în mod greșit a acordat în favoarea acesteia suma de 25 mii lei. Cu onorar din FMJ.
Părțile civile P. S. A. și C. A., învederează instanței că nu sunt de acord cu reducerea cuantumului daunelor morale.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat, apreciind că latura civilă a cauzei a fost judicios soluționată. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul H. D., având ultimul cuvânt, solicită reducerea daunelor morale.
C U R T E A
Prin sentința pebală nr. 79/_ a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr._
, s-a constatat că prin sentința penală nr.28/_ a Tribunalului S., definitivă prin decizia penală nr. 67/A/_ a Curții de A. C., avându-se în vedere prevederile art. 3201C.p.p., inculpatul H. D., fiul lui A. și V., născut la data de_ în com. Buciumi,jud. S., domiciliat în com. Buciumi, sat. Bodia nr. 56/A, jud. S., CNP 1., a fost condamnat la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare cu executare în regim de
detenție, pentru comiterea infracțiunii de omor asupra victimei P. G. .
S-a constatat că prin aceeași sentință penală, în baza art.3201alin. 5 C.p.p. rap. la art. 38 C.p.p., s-a disjuns cauza cu privire la latura civilă, fiind format prezentul dosar.
S-a constatat că părțile civile Vitișan E., Pocolea M. și P. I. au renunțat la acțiunile civile formulate.
În baza art.14 C.p.p., art. 1349, art. 1357 și urm. C.civil și art. 346 C.p.p., s-a admis acțiunile civile formulate și susținute în cauză, precum și cea exercitată din oficiu și a fost obligat inculpatul la plata următoarelor sume :
câte 25.000 lei daune morale către părțile civile P. S. A. , fiica lui G. și A. N., născută la data de_, CNP 2. și P. G. Grigorina, fiica lui G. și A. N., născută la data de_, CNP 2., ambele domiciliate în Z., str. Simion B., nr.47, bl.D-15, sc.A, ap.19, jud. S. ;
2766 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare a victimei P. G., către C. A. N. , fiica lui N. și L., născută la data de_, CNP 2., domiciliată în Z., str. Simion B., nr.47, bl.D-15, sc.A, ap.19, jud. S. ;
câte 5.000 lei daune morale către P. G. , fiul lui Țilică și I., născut la data de_, CNP1391118312968 și P. C., fiica lui Simion și Ecaterina, născută la data de_, CNP 2. ,părinții victimei P. G., ambii domiciliați în sat Gîrceiu nr.264, com. Crișeni, jud. S. .
S-a constată că minora P. S. A. beneficiază de pensie de urmaș în cuantum de 350 lei lunar,iar P. G. Grigorina a beneficiat, până la majorat, de pensie de urmaș în cuantum de 350 lei lunar .
În baza art.14 C.p.p., art. 346 C.p.p., art.313 din Legea nr.95/2006 cu modificările și completările ulterioare, art. 1349, art. 1357 și urm. C.civil, s-a admis acțiunea formulată de
S. J. de A. S. și a fost obligat inculpatul la plata de despăgubiri în cuantum de 90 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de deplasarea în localitatea Bodia,jud. S., în vederea acordării primului ajutor victimei P. G. .
În baza art. 163 alin.1,2 și 5 C.p.p., văzând prevederile art.353 C.p.p., în vederea reparării pagubelor produse prin infracțiune, s-a dispus menținerea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului,identificate în CF 50246 Buciumi și CF 60762 Z., măsură luată prin ordonanța procurorului din data de_ .
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, din data de_, dosar nr. 503/P/2012, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul H. D., pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. și ped. de art. art.174 al. 1 C.p. cu aplic. art. 37 lit. b C.p.
S-au reținut, prin rechizitoriu, următoarele:
Inculpatul H. D. este divorțat, locuind singur în com. Buciumi, sat Bodia, la nr. 56/D. Acesta se cunoștea de mai mult timp cu victima P. G., cei doi fiind colegi de muncă. În seara zilei de_, P. G. a vorbit prin telefon cu inculpatul si cei doi s-au înțeles ca victima să se deplaseze în Bodia, la locuința inculpatului pentru a petrece împreună. Acesta a venit cu un taxi, însoțit de un prieten, contravaloarea cursei fiind achitată de inculpat. Cei doi au intrat la inculpat și au consumat câte un pahar de palincă, după care au plecat în sat la alte persoane.
După aceasta, la locuința inculpatului, care a rămas acasă singur, a venit în vizită martorul Mierea Vicențiu. Cei doi au consumat împreună băuturi alcoolice. La scurt timp, s-a întors la locuința inculpatul și P. G., singur. Cei trei au consumat împreună băuturi alcoolice. După un timp, cei doi oaspeți i-au cerut inculpatului să le dea de mâncare, astfel că acesta a pus în 3 farfurii tocăniță de cartofi.
Victima P. G. stătea lângă masă, în fața patului, pe comodă care avea un loc pentru șezut. Pe partea cealaltă a mesei se afla inculpatul, ea era in picioare, iar martorul Mierea Vicențiu era în lateral stânga față de victimă, pe un scaun.
La un moment dat, din cauză că inculpatul vorbea urât, victima 1-a întrebat de ce îl suduie, iar, în replică, inculpatul l-a lovit cu palma. Imediat, inculpatul a luat de pe o masă
situată lângă chiuvetă, un cuțit având o lamă de 13 cm lungi și 3 cm lățime, și din picioare, i-a aplicat o lovitură puternică victimei în partea superioară a coapsei drepte. În acel moment, victima se afla în poziția șezând pe scaun și mânca.
Forța loviturii este confirmată atât de fotografiile de detaliu ale cuțitului, în care se observă că urmele de sânge se întind pe toată lungimea lamei - foto 13 și 14 (f. 15 ), dar și de Raportul medico-legal de autopsie, din care rezultă că lungimea canalului înțepat a fost de 10-12 cm, adică aproximativ egal cu lungimea lamei cuțitului (f. 73-75 ). Din același raport rezultă că în urma loviturii au fost tăiați mușchii, arterele și venele din acea zonă a piciorului, ceea ce a dus la o hemoragie puternică.
Urmele hemoragiei au fost constatate pe colțul comodei pe care a șezut victima și pe gresie, chiar dacă inculpatul a încercat să facă curat și să șteargă pe jos.
Atât inculpatul, cât și martorul Mierea Vicențiu confirmă că victima s-a ridicat apoi în picioare și i-a zis inculpatului că l-a tăiat, după care a ieșit din casă. Nu a apucat să se deplaseze departe, după câțiva metri căzând la pământ, pe spate.
După câteva minute, auzind că latră câinii, inculpatul s-a uitat în drum, a văzut-o pe victimă, astfel că l-a trimis pe martorul Mierea Vicențiu să vadă ce are. Martorul Mierea Vicențiu s-a dus la P. G., a văzut că acesta zăcea într-o baltă de sânge, astfel că l-a chemat pe inculpat să îl ajute să ducă victima în casă. Văzând starea în care se afla victima, inculpatul sunat la 112, cerând ajutorul ambulanței. Din transcrierea apelului efectuat de acesta, la ora 2:18, rezultă că inculpatul îi relatează operatorului de le ambulanță că l-a tăiat cu un cuțit pe P. G. care e în drum și sângerează - ceea ce confirmă încă o dată starea de fapt reținută mai sus. În acest timp, a trecut pe drum, cu un autoturism, martorul M. caș I. . Acesta a încetinit, l-a văzut pe Mierea Vicențiu și un bărbat care ședea pe jos și era sprijinit de genunchii martorului. L-a întrebat pe acesta ce s-a întâmplat, martorul spunând că acesta a fost înțepat de inculpat. Dându-și seama că a avut loc o agresiune, martorul a plecat mai departe (f. 87-89 )
Inculpatul și martorul Mierea au târât-o pe victimă înapoi în locuință, lăsând-o întinsă pe jos. Văzând că victima gemea și nu mai putea vorbi, martorul și-a dat seama că ar putea să moară, și, fiind foarte speriat de cele întâmplate, a plecat acasă, fapt confirmat prin declarațiile sale și ale inculpatului.
Locul agresiunii, traseul parcurs de victimă din locuință până în stradă, locul unde a căzut și apoi traseul pe care a fost târâtă înapoi în casă, sunt relevate elocvent de urmele clare de sânge identificate cu ocazia cercetării la fața locului (f.5-7 ).
La fața locului au ajuns organele de poliție, care i-au găsit acolo pe inculpat și pe victimă. La scurt timp, a sosit și ambulanța, însă personalul medical a constatat că victima decedase (f. 76- 77 ).
Cu ocazia cercetării la fața locului, a fost identificată și arma crimei, care a fost ridicată (f. 7 ).
În urma efectuării autopsiei, s-a stabilit că decesul victimei a fost violent, s-a datorat hemoragiei externe fudroaiante, consecința unei plăgi tăiat-înțepate a coapsei drepte, cu secțiune de mușchi, artere și vene. Leziunea s-a putut produce prin lovire activă cu un cuțit, iar între leziune și deces există raport direct de cauzalitate (f. 73-75 ).
Apărările inculpatului, care în ultima sa declarație a arătat că, anterior agresiunii, i-a cerut victimei să iasă din locuință, s-a solicitat a fi înlăturate ca nesincere. Acestea aspecte nu au fost relevate în declarațiile anterioare de inculpat, dar nici de către martorul Mierea Vicențiu, care a precizat că nu cunoaște motivul pentru care inculpatul a lovit-o pe victimă. Este evident că, dacă între inculpat și victimă ar fi avut loc vreo ceartă, acest aspect ar fi rezultat din primele declarații.
Inculpatul a fost reținut în data de_ .
Măsura arestării preventive a inculpatului a fost dispusă prin încheierea penală nr.
48/A/_ a Tribunalului S., pe o durată de 29 de zile.
După sesizarea instanței, pe rolul Tribunalului S. s-a înregistrat dos. nr._ .
La data de_, în baza art. 3001C.p.p. rap. la art. 160 C.p.p., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului H. D., dispunându- se menținerea acesteia.
La termenul de judecată din data de_, C. A., fosta soție a defunctului P.
G., s-a constituit parte civilă cu suma de 2766 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare, iar P. S. A. și P. G. Grigorina - fiicele defunctului P. G. s-au constituit părți civile cu câte 25.000 lei daune morale.
P. C. -mama defunctului P. G. -s-a constituit parte civilă cu suma de 5.000 lei daune morale, aceeași cerere fiind formulată și de soțul său, P. G. .
Vitișan E., Pocolea M. și P. I. - frații victimei P. G. - au arătat că nu se mai constituie părți civile în cauză (f.45).
La același termen de judecată, inculpatului i s-au adus la cunoștință prevederile art.3201C.p.p. și consecințele care decurg din alegerea procedurii simplificate, H. D. declarând că recunoaște săvârșirea faptei reținută în actul de sesizare a instanței, nu formulează cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. De
asemenea, inculpatul a arătat că recunoaște pretențiile părților civile.
După prezentarea succintă a actului de sesizare, în timpul audierii, inculpatul a arătat că,deși este de acord să plătească despăgubiri părților civile, sumele solicitate le-a apreciat ca fiind prea mari, H. D. solicitând acordarea unui termen pentru încheierea unui acord de mediere cu părțile civile.
Întrucât și părțile civile au fost de acord cu încheierea unui acord de mediere cu inculpatul, în cauză s-a acordat termen până la data de_ .
La termenul din data de_, inculpatul și părțile civile prezente au arătat că nu mai doresc încheierea unui acord de mediere, fapt pentru care instanța, apreciind că pentru soluționarea laturii civile a cauzei este necesară administrarea de probatorii, a pus în discuție disjungerea acesteia.
Prin sentința penală nr.28/_ a Tribunalului S., definitivă prin Decizia penală nr. a Curții de A. C., în baza art.174 al. 1 C.p. cu aplic. art. 37 lit. b C.p. cu aplic. art. 3201al. 7 C.p.p., inculpatul H. D. a fost condamnat la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare cu executare în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de omor.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale,în baza art. 65 Cod penal rap. la art.174 al.1 C.p., s-au interzis inculpatului, pe o durată de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale, drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
În baza art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal s-a dedus, din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și arestării preventive, începând cu data de_ la zi.
În baza art.7 din Legea nr.76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul condamnat definitiv la pedeapsa închisorii, măsură care se va realiza conform art.7 alin.2 din aceeași lege.
În baza art.5 al. 5 din Legea nr.76/2008, s-a adus la cunoștință inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea, în S. ul Național de Date Genetice Judiciare, a profilului său genetic.
În baza art. 118 al. 1 lit. b) C.p. s-a confiscat un cuțit având lama de 13 cm lungime și 3 cm lățime,folosit de inculpat la comiterea infracțiunii de omor .
În baza art. 191 al. 1 C.p.p., inculpatul a fost la plata de cheltuieli judiciare în cuantum de 3200 lei, din care 2094 lei reprezintă cheltuielile ocazionate de efectuarea raportului de constatare medico-legală nr.1475/III/262/_ .
În vederea soluționării laturii civile a cauzei, a fost înregistrat, pe rolul Tribunalului S., dos. nr._ .
La termenul din data de_ au fost audiați partea civilă C. A. N. și martorii Vitișan E. ,Pocolea M., P. I. (f.29-32), la termenul din data de_ s-a
acvirat dos. nr._ al Judecătoriei Z., având ca obiect divorțul dintre defunctul P.
G. și P. (C. ) A. N. și s-au audiat martorii M. caș Iosif, Pavel I. Dumitru, H. Samoilă și Jurje N. (f. 42-45), la termenul din data de_ s-a audiat martorul Pece
I. și s-a solicitat Casei Județene de Pensii S. să comunice dacă vreuna din părțile civile a beneficiat de ajutor de înmormântare pentru defunctul P. G. și dacă fiicele defunctului beneficiază de pensie de urmaș (f.47-49).
De precizat este faptul că în dosar nr._ ,la termenul din data de_, părțile civile Vitișan E., Pocolea M. și P. I. au renunțat la acțiunile civile formulate, în acest sens fiind incident principiul disponibilității.
În cauză, în ceea ce privește daunele materiale solicitate, au fost îndeplinite condițiile prev. de art. 1357 C.Civ.: fapta ilicită - infracțiunea săvârșită, prejudiciul - rezultatul negativ suferit de partea civilă C. A. N. este cert (cheltuielile necesare înmormântării victimei P. G., în sumă de 2766 lei fiind dovedite cu înscrisurile existente la dosar- dos. u.p., f. 105-107) și nereparat încă, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția sub forma intenției indirecte așa cum a fost constatat prin sentința penală nr. 28/_ a Tribunalului S. rămasă definitivă în urma respingerii apelului declarat în cauză. Conform jurisprudenței Curții Europene, partea civilă poate obține rambursarea prejudiciului material în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia, precum și caracterul rezonabil al cuantumului, despăgubirile urmând a fi acordate în echitate. În consecință, acțiunea formulată de partea civilă C. A. N. a fost admisă, iar inculpatul a fost obligat la plata, către aceasta, a sumei de 2766 lei.
În ceea ce privește daunele morale, stabilirea cuantumului lor presupune și luarea în considerare a unor elemente de apreciere, neverificabile nemijlocit prin elemente probatorii, ceea ce impune și existența unei anumite eventualități de aproximare, pentru limitarea efectelor unei atari eventualități, este totuși necesar să fie avute în vedere anumite criterii de determinare a prejudiciului moral, cum sunt consecințele negative suportate sub aspect fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate și urmările produse prin lezarea lor, măsura în care a fost afectată viața victimei și situația profesională sau socială a acesteia, instanța fiind obligată a preciza care anume din aceste criterii au fost avute în vedere la acordarea daunelor morale.
Prejudiciile nepatrimoniale, denumite și daune morale, reprezintă acele consecințe ale acțiunii celui obligat la reparații, care nu pot fi evaluate în bani, cum ar fi durerea provocată de moartea unei persoane. Repararea prejudiciului sub orice formă constituie obligația persoanei care a comis fapta generatoare de prejudicii.
Evaluarea daunelor morale, neputând fi făcută în aceleași condiții ca ale celor patrimoniale, presupune stabilirea unor criterii specifice de evaluare. Un asemenea criteriu ar putea fi importanța socială a valorii lezate prin săvârșirea faptei ilicite. În acest caz, valoarea poate avea atât un conținut subiectiv (implicând o prețuire din partea persoanei lezate), dar și un aspect obiectiv, fiind expresia unei cerințe obiective a realității. Prejudiciul moral va fi cu atât mai mare cu cât valoarea lezată este mai importantă pentru partea vătămată. În raport cu valoarea lezată, se mai poate avea în vedere drept criteriu și gravitatea, precum și intensitatea durerilor fizice și/sau psihice, provocate de agresor. Un alt criteriu ar putea fi repercusiunile asupra situației sociale a victimei, inclusiv în plan familial sau profesional, prin atingerile aduse onoarei și demnității victimei.
Din actele dosarului rezultă că prin sentința civilă nr. 315/_, dată în dos. nr._ al Judecătoriei Z. (acvirat), a fost admisă acțiunea de divorț introdusă de reclamanta P.
A. N. în contradictoriu cu pârâtul P. G., căsătoria fiind desfăcută din vina exclusivă a pârâtului. Cele două fiice rezultate din căsătorie au fost încredințate mamei spre creștere și educare, iar pârâtul a fost obligat să plătească în favoarea minorelor P. S.
A. și P. G. Grigorina câte 100 lei lunar cu titlu de pensie de întreținere, începând cu data introducerii acțiunii,_ și până la majorat.
Ulterior însă, cele două fiice ale defunctului, în special minora P. G. Grigorina au ținut legătura cu acesta, P. G. îndeplinindu-și, în mare măsură, obligațiile părintești.
Conform referatului de evaluare efectuat de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Săla j(f.14-16), deși familia P. s-a destrămat prin divorț datorită dependenței soțului de băuturi alcoolice, s-au menținut în mod constant relațiile dintre soți și dintre tată și fiicele sale. Cea mică a fost afectată încă de la divorț, întrucât era foarte atașată de tatăl său și continua să-l viziteze frecvent, acesta locuind în apropiere. Decesul acestuia a fost un șoc pentru copii, mai ales datorită modului în care s-a produs. Mama fetelor afirmă că nu poate discuta cu fetele despre acest subiect, însă cea mai mică este dusă la psiholog. Deși refuză să vorbească despre acest subiect, mama le simte suferința și uneori le aude plângând peste noapte sau găsește batiste lângă patul lor și pozele tatălui sub pernă. Pentru cele două fiice, mama a solicitat daune morale, bani care, chiar dacă nu le va alina suferința, vor acoperi nevoile acestora(f.15-16).
În mare măsură, aceleași aspecte rezultă și din declarațiile persoanelor audiate în cauză, declarații în care s-a mai arătat că, fiind cel mai mic dintre cei patru frați, defunctul
P. G. a fost cel care și-a ajutat cel mai mult părinții la treburile gospodărești, fiind cel mai apropiat de aceștia (f.29-32).
Instanța a reținut că unul dintre principiile fundamentale de drept este cel al reparării integrale a prejudiciului suferit, acest lucru presupunând înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei. Criteriul echității exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a părții vătămate, dar, în același timp, cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încât să aibă efecte compensatorii și să nu constituie venituri nejustificate.
Este evident că părțile civile P. S. A., P. G. Grigorina,P. C. și P. G. au suferit prejudicii morale cauzate de dispariția persoanei dragi, despăgubirile morale având scopul de a alina oarecum suferința pricinuită de moartea tatălui, respectiv a fiului, cuantificarea acestora urmând a se face într-un mod cât mai realist, sens în care se va avea în vedere și faptul că, în situația de față, decesul victimei a survenit ca urmare a unei acțiuni intenționate, iar pe de altă parte, pierderea suferită de membrii familiei nu va putea fi niciodată suplinită în totalitate prin acordarea unor sume de bani.
Raportat la aceste considerente, ținând cont de contextul în care a fost săvârșită fapta și gravitatea urmărilor acesteia, instanța a apreciat că pretențiile părților civile nu depășesc cuantumul sumei care, prin prisma elementelor arătate mai sus, ar fi în măsură să compenseze prejudiciului moral efectiv suferit.
Instanța a apreciat că în cauză s-a făcut dovada efectelor morale negative asupra părților civile P. S. A., P. G. Grigorina, P. C. și P. G., care să fie compensate material, urmând a se admite acțiunile acestora astfel cum au fost formulate, neputându-se reține în cauză un cuantum foarte ridicat al daunelor morale solicitate și netinzându-se la obținerea unor beneficii necuvenite.
Astfel fiind, instanța a obligat inculpatul la plata a câte 25.000 lei daune morale către părțile civile P. S. A. și P. G. Grigorina, fiicele defunctului P. G., precum și la plata a câte 5.000 lei daune morale către părțile civile P. C. și P. G., părinții defunctului P. G. .
Potrivit jurisprudenței în materie, în cazul infracțiunii de omor, obligarea inculpatului la plata unei prestații periodice către copiii minori ai victimei până la majoratul acestora are rolul de a acoperi prejudiciul cauzat minorilor prin lipsirea de contribuția lunară pe care victima o avea la întreținerea lor (ÎCCJ, Dec.pen.nr. 822/_ ).
Prin sentința civilă nr. 315/_, dată în dos. nr._ pârâtul P. G. a fost obligat să plătească în favoarea fiicelor sale câte 100 lei lunar cu titlu de pensie de întreținere, începând cu data introducerii acțiunii,_ și până la majoratul acestora.
Dintre cele două fiice ale defunctului P. G., numai P. G. Grigorina este în prezent minoră, iar potrivit precizărilor făcute de C. A., P. S. A., devenită majoră la data de_ și absolventă a 12 clase în anul 2013, nu urmează studii după terminarea liceului. De asemenea, la dosar nu există probe din care să rezulte faptul că P.
A. ar fi solicitat, după ce a devenit majoră, obligarea tatălui său la plata unei pensii de întreținere până la finalizarea studiilor.
Conform adresei nr. 5326/_ emisă de Casa J. ă de Pensii S. (f.64), prin decizia nr. 138485/_, în favoarea fiicelor defunctului P. G. s-a stabilit o pensie de urmaș în cuantum de câte 161 lei lunar, cele două încasând, în fapt, câte 350 lei lunar, în conformitate cu prevederile art. 1 și 2 din OUG nr. 6/2009, privind instituirea pensiei sociale minim garantate.
Față de cele mai sus expuse, s-a constatat că, dată fiind contribuția lunară pe care victima P. G. o avea de achitat fiicelor sale, câte 100 lei și faptul că pensia de urmaș stabilită în favoarea acestora a fost mai mare (câte 350 lei), inculpatul H. D. nu poate fi obligat la prestații periodice în favoarea minorei P. G. Grigorina până la majoratul acesteia, neputându-se reține necesitatea acoperirii prejudiciului cauzat prin lipsirea de contribuția lunară pe care victima o avea la întreținerea acesteia.
Întrucât au fost întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și întrucât sunt dovedite cheltuielile ocazionate de deplasarea în localitatea Bodia,jud. S., în vederea acordării primului ajutor victimei P. G., în baza art.14 C.p.p.,art. 346 C.p.p., art. 1349,art. 1357 C.civil, având în vedere și dispozițiile art. 313 din Legea nr.95/2006 cu modificările și completările ulterioare, instanța a admis acțiunea formulată de S. J. de A. S. și a obligat inculpatul la plata de despăgubiri în cuantum de 90 lei.
În baza art. 163 alin.1,2 și 5 C.p.p., văzând prevederile art.353 C.p.p., în vederea reparării pagubelor, instanța a dispus menținerea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului, identificate în CF 50246 Buciumi și CF 60762 Z., măsură dispusă prin ordonanța procurorului din data de_ .
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata de cheltuieli judiciare către stat, conform dispozitivului prezentei hotărâri.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul H. D. , criticând sentinta atacată ca netemeinică sub aspectul solutionării actiunii civile referitor la petitul privind daunele morale acordate părtilor civile P. S. A. si P. G. Grigorina si a solicitat desființarea solutiei penale apelate în aceste limite și pronunțarea unei decizii prin să se dispună diminuarea daunelor morale până la concurența sumei de 10 mii lei.
ul a fost motivat arătându-se că sumele acordate de către instanta de fond cu titlu de daune morale sunt exagerate si nejustificate si că, desi partea civilă P. S. și-a precizat cuantumul daunelor morale la suma de 20 mii lei, instanța de fond în mod greșit a acordat în favoarea acesteia suma de 25 mii lei.
Procedând la solutionarea apelului în raport de motivele invocate, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.998-999 cod civil (în vigoare la data comiterii faptei) orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșală s-a ocazionat, a-l repara. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat este angajată și atunci când acesta s-a produs prin neglijența sau imprudența autorului.
Așadar din interpretarea acestui text legal se deduc condițiile angajării răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite (delict civil), a prejudiciul, raportul de cauzalitate între cele două și vinovăția. Aceste elemente au fost identificate și supuse atenției cu ocazia analizării infracțiunii sub aspectul elemenelor sale constitutive.
Cerintele legii impun ca persoana care a comis o fapta ilicita sa repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din savârsirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezulta din însasi redactarea articolului 998 si articolului 999 Cod civil, care folosesc termenul general de "prejudiciu" fara a distinge în raport cu caracterul material sau moral al acestuia, ceea ce înseamna ca trebuie reparate atât prejudiciile materiale, cât si cele morale produse prin orice fapte ilicite, deci si a celor cu caracter penal.
Referitor la critica privind cuantumul daunelor morale acordate, Curtea reține că spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni, despăgubirile pentru daune morale nu se probează, ci se stabilesc pe baza unei evaluări a organului judiciar.
În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.
În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere mai multe criterii și anume importanța valorii morale lezate, durata și intensitatea durerilor fizice și psihice, tulburările și neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral, ținând seama în același timp de scopul pentru care legiuitorul a permis cuantificarea prejudiciului moral, acela de compensare a suferinței persoanei prejudiciate și nu a pierderii efectiv cauzate, care nu se poate echivala în bani.
S-a considerat, de asemenea că la cuantificarea acestor daune instanța trebuie să se raporteze și la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalității în fața legii.
Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite, cu respingerea oricarei intentii de îmbogatire fara justa cauza.
În prezenta speță este vorba de atât de repararea unui prejudiciu de afecțiune invocat de victimele indirecte, prejudiciu care trebuie reparat de către persoana culpabilă, sens în care, s-a dispus și prin Rezoluția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nr.75 adoptată la 14 martie 1965 în materia prejudiciului corporal care statuează expres că
"în caz de deces, reparația pentru prejudiciul de afecțiune trebuie acordată părinților, soțului și copiilor victimei pentru că doar în aceste cazuri reparația este supusă condiției ca aceste persoane să fi avut legături de afecțiune strânse cu victima, în momentul decesului";, cât si de repararea prejudiciului încercat prin suferinta fizica si psihică proprie a victimelor directe.
În cauză s-a dovedit mai presus de orice dubiu că partile civile au suferit o traumă psihică de profundă, determinată de fapta săvârșită de inculpat, moartea a tatălui. Deși victima a divortat de sotia sa, mama părtilor civile, rezultă din declarațiile acesteia din urmă și a martorilor audiati în dosar că între fiicele defunctului și acesta din urmă existau relatii de afectiune profunde, se întâlneau săptămânal ori mergeau la casa de la țară a victimei si contribuia, în măsura posibilităților la întretinerea fiicelor sale cu bani si produse alimentare sau îmbracaminte (f. 29-32 dos.fond).
Asa fiind, acordarea de daune morale se justifică pentru a compensa prejudiciul afectiv cauzat acestora și de care victimele erau legate printr-o relație afectivă de natură familială.
În raport cu gravitatea suferintelor morale produse partilor civile, de impactul negativ, de ordin psihologic pe care îl resimt acestea si urmarile psihologice suportate, corect a apreciat instanta de fond ca sumele de câte 25000 lei pentru fiecare dintre fiicele victimei pentru reprezintă o justă și echitabilă compensare, fiind corespunzătoare întinderii prejudiciului nepatrimonial invocat de partile civile și în măsură să ofere o satisfactie echitabila pentru prejudiciul suferit, fiind totodată proporționale culpei inculpatului, din aceasta perspectivă soluția fiind conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene (P.Tercier, Op.cit.p.268).
Pentru toate aceste motive Curtea concluzionează că solutia instantei de fond este legală si temeinică si o va mentine în totalitate ca atare astfel că în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.
Potrivit art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu avaocatial pentru apărător din oficiu desemnat pentru inculpat.
În temeiul art. 192 al. 2 C.proc.pen. apelantul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul H. D. împotriva sentintei penale nr. 79 din 25 septembrie 2013 a Tribunalului S. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședință publică, azi, 5 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. V. A. L. H.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_
Jud.fond. Ț. D. B.
| ← Decizia penală nr. 169/2013. Omor | Sentința penală nr. 38/2013. Omor → |
|---|
