Decizia penală nr. 22/2013. Ridicare control judiciar

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr._

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.22

Ședința publică de la 24 aprilie 2013 Completul compus din:

Președinte: T. C., președ. secție penală

: M. S., judecăto

: P. A., judecător

: B. M., grefier

D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Sălaj este reprezentat de B. ușan D., procuror șef.

S-a luat în examinare recursul formulat de inculpata recurentă K. E.

, în prezent deținută în Arestul I.P.J. Sălaj, împotriva încheierii penale nr.152 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Z., având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.

La apelul nominal făcut în cauză, a răspuns inculpata recurentă K. E.

, în stare de arest, asistată de apărător ales av. P. Mircea (delegație f.12).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după

care;

Apărătorul inculpatei recurente K. E., av. P. Mircea, depune la

dosarul cauzei motive de recurs (f.9-11). Un exemplar din motivele de recurs este înmânat reprezentantului parchetului.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța, în baza prevederilor art.38513Cod procedură penală acordă părților cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatei recurente K. E., av. P. ovivi Mircea, susține recursul așa cum acesta a fost formulat în scris, pe larg, solicitând admiterea acestuia și rejudecând pe fond cauza admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului formulat de inculpatul recurent apreciind soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Solicită instanței a ține seama de persoana inculpatei, faptele săvârșite de aceasta, gravitatea acestora, consecințele, numărul părților civile, modul și împrejurările săvârșirii faptelor. Solicită instanței a avea în vedere activitatea infracțională complexă în care inculpata a fost angajată împreună cu ceilalți inculpați, perioada îndelungată în care a desfășurat această activitate infracțională și prejudiciul mare creat victimelor. Consideră că odată pusă în libertate inculpata va apela la aceleași modalități de câștigare a existenței și există riscul de a aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal.

Inculpata recurentă K. E., având cuvântul, declară că nu este vinovată, dorește să fie judecată în stare de libertate luându-și totodată angajamentul că se va prezenta în fața instanței de judecată ori de câte ori va fi chemată.

T R I B U N A L U L,

Prin încheierea penală nr.152 din_ a Judecătoriei Z., în baza art.1608aalin.6 teza a II-a Cod procedură penală, s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata K. E. poreclită "Erji";, fiica lui T. si Carolina, născuta la data de_ in oraș Jibou, jud.Sălaj, domiciliată în localitatea Jibou, str.Stejarilor, nr.52, jud.Sălaj, cetățean român, studii primare, casnică, căsătorită, fără antecedente penale, CNP 2. ,, în prezent aflată în stare de arest preventiv la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Sălaj.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Z. la data de_, sub nr._, inculpata K. E. a solicitat liberarea sa provizorie sub control judiciar, cu motivarea că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acestei măsuri, întrucât acțiunea penală s-a pus în mișcare pentru infracțiuni al căror maxim special de pedeapsă este mai mic de 18 ani, potrivit art.1602alin.1 Cod procedură penală, iar la dosarul cauzei nu există date din care să rezulte necesitatea de a o împiedica pe inculpată să săvârșească

infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului. S-a mai arătat că măsura arestării preventive nu se mai impune în momentul de față, iar procesul penal poate fi continuat și fără a se aplica o măsură atât de drastică, regula în procesul penal fiind cercetarea în stare de libertate, arestarea preventivă fiind excepția

A fost atașat la dosarul cauzei dosarul_ al Judecătoriei Z. având ca obiect soluționarea propunerii de arestare preventivă a mai multor inculpați, printre care li inculpata K. E. .

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a apreciat că cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpată este neîntemeiată și o va respinge ca atare pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

La data de_, prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Sălaj din dosar nr.11D/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata K. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, cămătarie și șantaj, prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.

Prin încheierea de ședință nr.17/A din data de_, pronunțată în dosar nr._, Judecătoria Zalău a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Sălaj și a dispus arestarea preventivă a inculpatei K. E. pe o perioadă de 29 de zile, de la_ la_, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, constând în aceea că începând cu anul 2012, inculpata K. E. împreună cu inculpatul K. I. au

împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Horvath Gina, Grebănar Rita, Varga Estera, Nagy Cerasela, Runcan Andrea, Lăcătuș Iuliu, Rosmalint Vandana, Rosmalint L., Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam Iosif, Adam R.

, iar ulterior, prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au obligat pe

acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și C. Aurelian-Sergiu.

Măsura a fost pusă în executare prin emiterea de către Judecătoria Zalău a mandatului de arestare preventivă nr.8/J/_ pe o durată de 29 de zile, cu începere de la data de_ până la data de_ .

Împotriva încheierii nr.17/A/_ a Judecătoriei Z., inculpata a declarat recurs, acesta fiind respins ca neîntemeiat prin decizia penală nr.12/R/_ a T. ui Sălaj.

Temeiurile de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatei au fost cele prevăzute de art.148 alin.1 lit.b), e) și f) Cod penal. Instanța a apreciat că există o suspiciune rezonabilă că inculpata a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetată, există date că inculpata încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea părților vătămate, există date că inculpata exercită presiuni asupra persoanelor vătămate și legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani pentru faptele săvârșite iar lăsarea în libertate a acesteia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Potrivit art.1602alin.1 și 2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probe sau prin alte asemenea fapte. Conform art.1608aalin.2 Cod procedură penală, în cazul în care se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și cererea este întemeiată, instanța admite cererea și dispune punerea în libertate provizorie a inculpatului.

Pentru a stabili dacă cererea de liberare provizorie este întemeiată, instanța trebuie pentru început să verifice dacă este îndeplinită atât condiția pozitivă prevăzută la art.1602alin.1 Cod procedură penală, cât și cele două condiții negative înscrise în alin. 2 al aceluiași articol, acordarea liberării provizorii sub control judiciar având un caracter facultativ chiar și în ipoteza în care inculpatul nu se află în cele două cazuri de împiedicare prevăzute de art.1602 alin.2 Cod procedură penală.

Fără îndoială, sesizată cu o astfel de cerere, instanța de judecată nu analizează și subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea ori prelungirea măsurii arestării preventive, deoarece instituția liberării provizorii pleacă de la premiza existenței unei stări de arest preventiv luată cu respectarea legii și în mod temeinic, în caz contrar punându-se problema revocării măsurii arestării preventive, motiv pentru care se va reține că, în cauză există indicii temeinice de săvârșire a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatei, indicii prezentate cu ocazia luării măsurii arestului preventiv, precum și ulterior, cu ocazia verificării legalității luării acestei măsuri de către instanța de control judiciar.

Astfel, pentru soluționarea cererii de liberare provizorie trebuie avute în vedere nu numai natura și gravitatea faptelor, cuantumul prejudiciului, ci în primul rând persoana petentului și, în ansamblu, încrederea pe care o conferă circumstanțele acestuia, încât punerea în libertate provizorie să nu aducă atingere bunei desfășurări a procesului penal, să nu reprezinte un pericol concret pentru ordinea publică și să nu existe riscul săvârșirii altor infracțiuni sau riscul ca acesta să zădărnicească aflarea adevărului.

În privința persoanei inculpatei, instanța a avut în vedere faptul că aceasta nu are antecedente penale, însă în analiza circumstanțelor personale ale acesteia nu se poate face abstracție nici de gravitatea faptelor pentru care inculpata este cercetată și de modul de săvârșire a acestora. Activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatei este una complexă, desfășurată pe o perioadă mare de timp și care a creat prejudicii unui număr impresionant - câteva zeci - de părți vătămate, aceasta participând în mod activ la săvârșirea surprinderii sale în flagrant la data de_ și a încercat să ofere diverse scuze neverosimile pentru a justifica suma de 1603 lei găsită asupra sa cu ocazia realizării flagrantului și a efectuării percheziției corporale, sumă care provenea din sumele de bani încasate de către un număr de 7 părți vătămate.

Toate aceste aspecte denotă caracteristici personale ale inculpatei din care rezultă periculozitatea persoanei sale, perseverența cu care își duce la îndeplinire rezoluția infracțională, independent de influența altor persoane, și în același timp presupunerea rezonabilă că odată pusă în libertate, aceasta va apela la aceleași metode, săvârșind din nou infracțiuni similare, perioada scurtă de arest preventiv nefiind în măsură să constituie un avertisment suficient pentru inculpată, din contră poate fi apreciată ca o încurajare în continuarea activității infracționale.

Pe lângă riscul săvârșirii unor noi infracțiuni, instanța a apreciat că în speță este incident și un alt impediment al acordării liberării provizorii a inculpatei, respectiv riscul de a fi adusă atingere bunei desfășurări a procesului penal și zădărnicirea aflării adevărului în cauză.

Astfel, încercarea zădărnicirii în mod direct sau indirect a aflării adevărului prin influențarea părților vătămate și a unor eventuali martori, prin exercitarea de presiuni atât fizice, cât și psihice asupra acestora rezultă din cuprinsul declarațiilor date până la acest moment. Toate părțile vătămate au fost ținute sub teroare, fiindu-le frică să facă declarații în cauză pentru că, în măsura în care inculpații vor fi puși în libertate, vor recurge la răzbunări împotriva lor pentru declarațiile date. În sensul celor reținute anterior, sunt semnificate mai multe declarații ale părților vătămate audiate: "Precizez că atât mie cât și celorlalți rromi ne este foarte frică de acești oameni care ne-au ținut într-o continuă teroare până în prezent."; (Varga Estera), "Menționez că îmi este frică de toți acești cămătari atât pentru mine cât și pentru familia mea în măsura în care vor fi cercetați în stare de libertate."; (K. Ildiko), "Tuturor persoanelor de etnie rromă care au luat bani de la cămătari le era frică de aceștia întrucât sunt violenți și îi loveau și amenințau în permanență"; (P. ț C.

), "Toți rromii de pe strada Stejarilor sunt datori familiei K. însă multora le este frică să dea declarații și să spună situația în care se află deși sunt "vânduți acestora"; Arăt că îmi este frică de familia K. întrucât dacă scapă o să se răzbune pe noi."; (Dulanyi R. Vandana), "Menționez că atât mie cât și familiei mele precum și altor rromi de pe strada noastră ne este frică de cămătari întrucât aceștia sunt toți rude între ei, iar în cazul în care refuzăm să le plătim banii ne amenință sau ne agresează."; (Varga I. ), "Doresc să precizez că în ce mă privește îmi achit cu regularitate banii solicitați de către Sandocan și Pamela întrucât îmi este frică de ei, știind de ce sunt capabili. Astăzi atât eu cât și numeroasele persoane cărora cămătarii le iau toți banii ne-am bucurat că au fost ridicați de către organele de poliție."; (Grebenar Rita), "Numeroși rromi de pe Cărămidarilor sunt datori acestor cămătari. Tuturor ne este frică de aceștia în măsura în care se vor întoarce la domiciliile lor. Cu atât mai mult cu cât aceștia ar putea afla ce am declarat noi."; (Lăcătuș Nadia), "Tuturor ne este frică de cămătari întrucât sunt foarte periculoși, pe mulți dintre noi

bătându-ne și amenințându-ne. Aceștia domină tot cartierul de rromi prin teroarea pe care a pus-o pe noi. (Dulani M. ).

Sub acest aspect, nu poate fi omisă împrejurarea că inculpata K. E. face parte practic dintr-un grup infracțional, la dosarul de urmărire penală existând un raport de analiză operațională care atestă că gruparea denumită generic "Cămătarii"; din localitatea Jibou are ca principală activitate infracțională comiterea unor acte de șantaj, înșelăciune, amenințări și alte acte de violență fizică și psihică asupra unor persoane (în majoritate de etnie romă) din Jibou, pentru recuperarea unor sume de bani împrumutate acestora de către membrii grupării. Gruparea are o structură bine definită, membrii acesteia având diverse roluri, respectiv de lider, de persoane care racolează potențiale victime cărora le oferă împrumuturi bănești, de persoane care exercită acte de violență fizică sau psihică asupra victimelor sau de persoane care se prezintă la notar pentru încheierea unor contracte de cedare a unor bunuri. În exercitarea actelor la care recurg, membrii grupării profită atât de

incapacitatea fizică sau psihică a victimelor de a se apăra, o parte dintre acestea prezentând diferite tipuri de handicap, dar și de faptul că toate aceste victime provin din familii sărace, numeroase, lipsite de educație și cu un nivel de inteligență scăzut.

Nu este de neglijat nici împrejurarea că inculpata neagă cu vehemență comiterea oricărei fapte de natură penală, în ciuda declarațiilor părților vătămate, dar mai ales, în ciuda prinderii sale în flagrant la data de_ și a existenței mai multor supravegheri operative video, care arată activitatea sa infracțională desfășurată pe o perioadă mai lungă de timp.

Prin urmare, circumstanțele personale ale inculpatei, în concret lipsa antecedentelor penale, vârsta și faptul că deține un bar din care realizează venituri, nu pot constitui, din punctul de vedere al instanței argumente suficiente care să justifice admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, circumstanțele privitoare la activitatea infracțională desfășurată de aceasta justificând concluzia că lăsarea sa în libertate nu este oportună la acest moment, mai ales în condițiile în care aceasta a adoptat o atitudine nesinceră și nu a înțeles să colaboreze cu organele judiciare penale.

Și în acord cu jurisprudența C.E.D.O., s-a constatat că au fost dezvoltate patru motive acceptabile pentru a se refuza eliberarea provizorie: riscul ca acuzatul să nu se prezinte la proces, posibilitatea ca în cazul eliberării acesta să încerce să împiedice desfășurarea procesului, să comită alte infracțiuni ori să tulbure ordinea publică. În cauză, toate aceste motive își găsesc justificarea.

Instanța a reținut că, chiar dacă din punct de vedere formal, în speță sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii, totuși, în acest stadiu procesual, pentru o mai bună înfăptuire a justiției și pentru a nu zădărnici aflarea adevărului, nu se impune liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatei K. E., buna desfășurare a procesului penal și realizarea eficientă a scopurilor măsurii arestării preventive putând fi garantate numai prin menținerea acesteia sub incidența măsurii arestării preventive, iar nu prin punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar. În cauza de față, ținând seama de impactul social al faptelor de genul celor pentru care inculpata este cercetată, buna desfășurare a procesului penal ar fi tulburată, prin cercetarea inculpatei în stare de liberare provizorie, opinia publică percepând că în cazurile cercetării acestui gen de infracțiuni, organele judiciare trebuie să acționeze prompt, pentru eradicarea fenomenului infracțional de acest gen.

Pentru considerentele anterior expuse, având în vedere și faptul că existența condițiilor generale de admisibilitate a cererii de liberare provizorie nu atrage de plano obligația instanței de a dispune o astfel de măsură, atâta

timp cât pe fond cererea este neîntemeiată, în baza art.1608aalin.6 teza a II-a Cod procedură penală, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata K. E., iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va dispune obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata solicitând admiterea cererii formulate și punerea în libertate sub control judiciar.

În motivele de recurs depuse la dosarul cauzei a arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.161/2 alin 1 Cod procedură penală, iar în condițiile în care instanța nu deține dovezi clare din care să rezulte că inculpata ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, privarea de libertate a acesteia nu se mai justifică.

S-a mai arătat că în cauza Calmanovici c/a României, Curtea a reținut că autoritățile nu au furnizat motive suficiente pentru a justifica arestarea preventivă a inculpatei și nu au prezentat fapte concrete cu privire la riscurile concrete cu la care se expune în caz de punere în libertate.

La aprecierea oportunității cererii trebuie să se aibă în vedere și situația personală a inculpatei, starea de sănătate a acesteia.

Examinând recursul declarat de inculpata K. E., tribunalul a reținut că acesta este nefondat, urmând a fi respins în consecință pentru următoarele considerente:

Inculpata K. E. este cercetată în stare de arest preventiv alături de alți inculpați pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal în dosarul 11/D/2013 al DIICOT-Biroul Teritorial Sălaj.

În fapt se reține în sarcina acesteia ca împreună cu inculpatul K. I. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Horvath Gina, Grebănar Rita, Varga Estera, Nagy Cerasela, Runcan Andrea, Lăcătuș Iuliu, Rosmalint Vandana, Rosmalint L., Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam Iosif, Adam R.

, iar ulterior, prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și C. Aurelian-Sergiu.

Temeiurile de arestare preventivă l-au constituit dispozițiile art.148 lit. b,e,f Cod procedură penală.

În absența unor criterii legale care ar trebui să stea la baza aprecierii organului judiciar asupra temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar a inculpatului, instanța trebuie să se raporteze atât elemente ce privesc fapta pentru care este cercetat, cât și la datele care circumstanțiază persoana inculpatului.

Pentru punerea în libertate provizorie trebuie să fie reținute nu numai aspecte referitoare la gravitatea faptei de care este acuzat un inculpat, ci trebuie cercetate toate circumstanțele apte a conduce la concluzia că într-o cauză concretă exista ori nu temeiuri care să justifice o derogare de la regulă

judecății în stare de libertate. La menținerea măsurii arestării preventive pe parcursul procesului penal trebuie avute în vedere o categorie de riscuri care ar afecta ordinea publică, fie prin inducerea unui sentiment de insecuritate, fie prin necesitatea bunei desfășurări a procesului penal sau riscul de recidivă, asigură garanțiile respectării acestora și a realizării finalității avute în vedere de legiuitor.

Analizând temeinicia cererii de liberare provizorie atât prin prisma textelor de lege incidente din dreptul intern, cât și a jurisprudenței instanței europene, judecătorul poate constata că măsură liberării provizorii este suficientă pentru bună desfășurare a procesului penal, fiind o măsură restrictivă de drepturi și libertăți care prin seria de obligații ce pot fi stabilite de către instanță în sarcina inculpatului și prin posibilitatea revocării ei, în cazul comiterii de noi infracțiuni sau a încălcării obligațiilor, asigură garanțiile respectării acestora și a realizării finalității avute în vedere de legiuitor.

Examinând existenta temeiurilor de arestare și a garanțiilor enumerate anterior, în mod corect instanța de fond a reținut că atâta timp cât inculpata și ceilalți inculpați din dosar au încercat să influențeze martorii și părțile vătămate, liberarea sub control judiciar nu este oportună.

Pentru aceste considerente, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata K. E., fiica lui T. și Carolina, CNP 2., împotriva încheierii penale nr.152 din data de 17 aprilie 2013 a Judecătoriei Z. .

În baza art.192 alin 2 Cod procedură penală obligă inculpata K. E. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru aceste motive, În numele Legii Decide:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata K. E., fiica lui

T. și Carolina, CNP 2., împotriva încheierii penale nr.152 din data de 17 aprilie 2013 a Judecătoriei Z. .

Obligă inculpata K. E. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi, 24 aprilie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

T. C. M. S. P. A. B. M.

Plecată la Curtea de A. Alba Semnează președintele completului

Red.TC/_

Dact.BM/_

Jud. fond/Ș. C.M.

← Încheierea penală nr. 172/2013. Cerere de liberare provizorie...		Decizia penală nr. 283/2013. Ridicare control judiciar →

Decizia penală nr. 22/2013. Ridicare control judiciar

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 22/2013. Ridicare control judiciar