Sentința penală nr. 52/2013. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ DOSAR NR. _
Cod operator de date cu caracter personal: 4138
SENTINȚA PENALĂ NR. 52
Ședința publică din data de 19 februarie 2013 Instanța este constituită din:
Președinte: S. T. GREFIER: M. S.
S-au luat spre examinare cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpatul J. L. -D., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 329 alin. 1 C.pen. și de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., împreună cu art. 33 lit. a C.pen.,
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul J. L. -D., aflat în stare de arest preventiv, asistat de av. Onofrei C. -L., în substituirea apărătorului ales, av. Săvuș C., cu delegații la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj este reprezentat de procuror L. TINA CRĂCIUNESCU.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,
Inculpatul J. L. -C. declară că a luat cunoștință de conținutul cererii formulate de apărătorul ales, pe care o susține, cunoaște condițiile în care se acordă liberarea provizorie sub control judiciar, precum și cazurile de revocare a liberării provizorii, obligându-se să respecte întru totul măsurile de supraveghere pe care instanța le va stabili. Totodată, arată că nu dorește să dea declarație la acest moment procesual.
Reprezentanta Ministerului Public - D.I.I.C.O.T., în temeiul art. 1608C.pr.pen., solicită să se constate că cererea formulată de apărătorul inculpatului J. L. -D. și
însușită de inculpat este admisibilă în principiu, în sensul că sunt îndeplinite condițiilor prev. de art. 1602C.pr.pen.
Apărătorul ales al inculpatului achiesează la concluziile reprezentantei D.I.IC.O.T.
Examinând condițiile de admisibilitate a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de către inculpatul J. L. -D., prin apărătorul său ales, instanța constată că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu.
La întrebarea instanței, reprezentanta Ministerului Public - D.I.I.C.O.T. și apărătorul inculpatului arată că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat prealabile punerii în discuție a admisibilității cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în susținerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și, în baza dispozițiilor art. 1608aalin. 2 C.pr.pen, să se dispună punerea în libertate a inculpatului, sub control judiciar, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Arată că inculpatul se obligă să respecte toate obligațiile ce îi vor fi
stabilite în sarcină și se va prezenta la organul de urmărire penală ori de câte ori va fi chemat, cu mențiunea că în chiar cursul săptămânii viitoare trebuie să se prezinte la procuror pentru a fi audiat.
Consideră că admiterea cererii se impune și pentru echitate de tratament, având în vedere că în acest dosar sunt cercetate mai multe persoane, dintre care unele în stare de libertate, luându-se față de acestea alte măsuri preventive neprivative de libertate.
Reprezentanta Ministerului Public - D.I.I.CO.T., având cuvântul, în temeiul art. 1608aalin. 6 C.pr.pen., solicită respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar ca nefondată. Apreciază că, dincolo de faptul că cererea întrunește doar condițiile prev. de art. 1602C.pr.pen. privind limitele de pedeapsă, celelalte condiții prevăzute de articolul 2 al acestui text legal nu sunt îndeplinite, raportat la natura și gravitatea faptelor. Astfel cum rezultă din mijloacele de probă administrate până la acest moment, în raport și cu persona inculpatului, care nu are asigurate veniturile din altă sursă licită, apreciază că nu există suficiente garanții că nu va fi atins scopul măsurilor preventive, respectiv că inculpatul nu se va sustrage de la urmărire penală sau de la judecată, ori că nu va împiedica buna desfășurare a procesului. Pentru aceste considerente, solicită respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Inculpatul J. L. -C., având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii și cercetarea sa în stare de libertate întrucât dorește să fie alături de familie.
T R I B U N A L U L
Prin sesizarea înregistrată sub dosar nr._, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, în dosarul nr.119/D/P/2011, a solicitat luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 29 de zile față de inculpații J. L. D.
, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 329 alin. 1 C.pen. și de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., împreună cu art. 33 lit. a C.pen., ZOB A., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., F. MIHAI A. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 329 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și C. L. C. cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., art. 194 alin. 1 C.pen., art. 329 alin. 1 C.pen., și art. 42 alin. 1 și 3 și 44 din Legea nr. 161/2003, modif., fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., împreună cu aplic. art. 33 lit. a C.pen., arătând în motivarea propunerii că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.136, art.143, art. 149 ind.1 și art.148 lit.b și f C.p.pen.
Prin încheierea penală nr. 4/_ Tribunalul Cluj a dispus arestarea preventivă doar a doi dintre inculpați, respectiv J. L. D. și C. L. C., temeiul avut în vedere fiind cel prevăzut de art. 148 lit. f C.pr.pen., pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_, măsură prelungită ulterior prin încheierea penală nr. 14/_ a aceleiași instanțe.
Prin cererea înregistrată sub dosar nr._ inculpatul J. L. D. a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar invocând faptul că probele din dosarul de urmărire penală sunt doar circumstanțiale, că nu există dovezi materiale ale săvârșirii infracțiunilor de către acesta, persoanele presupus vătămate s-au deplasat de bună-voie în
Germania și nu au fost obligate să facă ceva împotriva voinței lor, inculpatul nefăcând altceva decât să le asigure locuință, la rugămintea acestora. În final se apreciază că nu mai există nici un pericol pentru ordinea publică dacă inculpatul este lăsat în libertate.
Analizând cererea formulată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul reține următoarele:
Partea vătămată Chereși Ana M. a fost racolată de inculpatul C. L. C. din mun. Dej, sub pretextul că o va ajuta să devină ospătar în străinătate, i-a plătit acesteia ore de engleză, dar ulterior a anunțat-o că va fi de fapt dansatoare într-un club.
Partea vătămată a fost transportată în Germania de către inculpați. Transportul s-a realizat cu autoturismul inculpatului J. L. D. . În localitatea Dusseldorf, partea vătămată a fost obligată să se prostitueze în clubul Dolce Vita, o perioadă de mai bine de trei săptămâni. În acest interval de timp, partea vătămată a fost supravegheată de către inculpata ZOB A., căreia îi remitea toți banii câștigați prin întreținerea de relații sexuale contra cost, sumele de bani intrând, ulterior, în posesia inculpatului J. L. D. . Totodată, s-a întâmplat de mai multe ori ca partea vătămată să fie amenințată, atât în mod direct, cât și telefonic, cu producerea unor fapte păgubitoare în dauna sa și a familiei sale, inclusiv cu moartea, inculpatul J. L. D. susținând că nu acceptă comentarii, că sancționează orice abatere de la scopul pentru care a dus-o în club, respectiv că nu-i este frică de poliție și că știe mai multe persoane în Germania, chiar și în clubul Dolce Vita, care pot să-i facă rău, încât nimeni să nu mai știe nimic despre ea. În aceste condiții, partea vătămată a trăit într-o stare de permanentă temere pentru viața sa și a membrilor familiei sale.
Din datele deținute de către organele de poliție, rezultă că inculpatul C. L. C. este în relații apropiate cu J. L. D. . C. L. C. a stabilit cu J. L. D. ca acesta din urmă să organizeze transportul și găzduirea părții vătămate M. n M. C. în Germania, precum și plasarea ei la un club în care se practică prostituția, urmând să împartă banii pe care tânăra îi va câștiga în acest mod.
Inculpatul J. L. D. este plecat de mai mulți ani în Germania, unde este implicat în exploatarea sexuală a unor tinere, pe care le racolează din România și le plasează la bordeluri din Germania. În acest scop, inculpatul J. L. D. are legături cu alți suspecți, printre care și J. M. CONSTANTIN, care a racolat-o pe BOLDEA LUCIA S. în scopul exploatării sexuale, promițându-i un loc de muncă la un hotel în Germania, deplasarea în străinătate fiind programată pentru data de_ .
Există date că inculpatul J. L. D. exploata înainte de arestare mai multe tinere, a căror identitate nu a putut fi stabilită, dar și că, în această activitate infracțională, sunt implicate și alte persoane.
În vara anului 2011, învinuitul JĂCAN VLAD a racolat-o, prin inducere în eroare, pe martora / victima BOZOȘAN B. C. în scopul exploatării sexuale, în beneficiul său. Învinuitul i-a propus martorei să o ducă în străinătate, sub pretextul oferirii unui loc de muncă la un hotel, deși, în realitate, urmărea să o plaseze ca și prostituată la un club de noapte din Germania, în scopul obținerii de beneficii. În acest sens, în înțelegere cu inculpații J. L. D. și ZOB A. în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul lunii octombrie 2011, învinuitul JĂCAN VLAD a transportat-o pe martora Bozoșan B.
C. în Germania cu avionul, fiind așteptați la aeroport de către inculpatul J. L. D. . Învinuitul și inculpatul au transportat-o pe martoră din localitatea Dortmund, cu autoturismul celui din urmă și au cazat-o la locuința inculpaților J. L. D. și ZOB A.
din localitatea Krefeld, urmând să o plaseze toți trei într-un club de noapte ca și prostituată. După aproximativ două săptămâni, profitând de neatenția învinuitului și inculpaților, victima a reușit să fugă din locuință și să se întoarcă în România cu ajutorul unei cunoștințe.
Starea de fapt de mai sus a fost avută în vedere de către judecătorul care a analizat propunerea de arestare preventivă, în privința inculpatului J. L. D. și este reflectată până în prezent de actele din dosarul de urmărire penală, respectiv de declarațiile persoanelor vătămate, ale învinuiților și inculpaților care au acceptat să dea declarații, de transcrierile convorbirilor telefonice interceptate, etc.
În ceea ce privește teza a doua a art.148 lit.f C.pr.pen., judecătorul a reținut că aceasta este incidentă de asemenea în cauză, pericolul social pe care îl prezintă inculpatul rezultând din gradul ridicat de pericol social al faptelor reținute în sarcina acestuia, intervalul de timp în care s-a implicat în activitatea ilegală, numărul victimelor reținute în cuprinsul infracțiunilor continuate. Inculpatul a adoptat drept stil de viață asigurarea mijloacelor de subzistență din desfășurarea activităților ilegale de către inculpata Zob A.
, fără a depune diligențe pentru a obține personal și în mod legal mijloace financiare, preferând un mod de viață parazitar. În plus, acesta s-a implicat în deplasarea în Germania în vederea practicării prostituției a tuturor persoanelor vătămate din prezenta cauză - Cheresi Ana-M., Bozoșan B. C., B. Lucia S., M. n M. C. - cunoscând mijloacele insidioase în care s-a ajuns la convingerea părților vătămate de a pleca în străinătate - a se vedea declarația părții vătămate Cheresi Ana M. care arată că, pe drum spre Germania, inculpatul J. l-a întrebat pe învinuitul P. Mihai dacă i-a spus părții vătămate ce va face în străinătate, răspunsul fiind negativ. În plus, în Germania acesta a primit în locuința sa persoane vătămate, facilitând în final angajarea acestora în diverse
cluburi și chiar a solicitat găsirea în țară a unor fete care să fie duse în Germania în vederea practicării prostituției, declarația învinuitului J. M. Constantin fiind relevantă în acest sens.
Temeiul care a stat la baza arestării subzistă și în prezent, pericolul social abstract și concret al infracțiunilor de care este învinuit inculpatul fiind în continuare ridicat, fiind relevant faptul că probele din dosar duc spre concluzia, cel puțin la acest moment - în lipsa declarației inculpatului, că acesta a trăit în Germania din banii obținuți din prostituarea prietenei sale și exploatarea sexuală a celorlalte victime.
Apoi, potrivit art. 1602alin. 1 C.pr.pen. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor din culpă, precum și al celor intenționate dacă
pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care s-a dispus arestarea este mai mică de 18 ani închisoare. Din Codul penal și Legea nr. 678/2001 rezultă că pentru proxenetism și trafic de persoane pedeapsa prevăzută de lege este mai mică de 18 ani închisoare, fiind așadar îndeplinită condiția menționată.
Examinarea temeiniciei unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar se face în funcție de art. 1602alin. 2 C.pr.pen., de dispozițiile obligatorii ale Deciziei nr. 17/2011 a Î. pronunțată în recurs în interesul legii și de dispozițiile art. 5 paragraful 3 din CEDO.
Potrivit art. 1602alin. 2 C.pr.pen. liberarea provizorie nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte
infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin
influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Conform RIL 17/2011 "instanța de judecată, în cadrul examenului de temeinicie a cererii de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune a inculpatului";.
În motivarea RIL amintit se arată în concluzie că, "după constatarea îndeplinirii cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 1606 din Codul de procedură penală, a condiției pozitive prevăzute la alin. 1 al art. 1602 din Codul de procedură penală, precum și a subzistenței temeiurilor care au stat la baza luării măsurii preventive, judecătorul va verifica, în cadrul examenului de temeinicie a cererii, în funcție de împrejurările concrete ale cauzei în discuție, dacă există sau nu date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni ori că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte, respectiv în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în
libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune a învinuitului ori inculpatului.";
Deși buna desfășurare a procesului penal nu este nicăieri definită și nu au fost stabilite criterii legale pentru realizarea ei, ce presupune aceasta în materie penală relativ la judecarea în stare de arest preventiv sau în libertate rezultă din jurisprudența CEDO. Prin urmare, cele 4 motive acceptate de CEDO pentru menținerea în arest a unei persoane sunt pericolul ca acuzatul să fugă (cauza Stogmuller c/a Austriei), riscul ca odată repus în libertate să împiedice efectuarea justiției (cauza Wemhoff c/a Germaniei), riscul să comită noi infracțiuni (cauza Matzenetter c/a Austriei) și riscul să tulbure ordinea publică (cauza Letellier c/a Franței, Hendriks c/a Olandei).
Potrivit art. 5 paragraful 3 din CEDO, orice persoană arestată are dreptul de a fi eliberată în cursul procedurii, iar punerea în libertate poate fi subordonată unei garanții care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere.
Așadar, în ce privește riscurile examinate, dat fiind faptul că inculpatul a locuit în Germania, că este obișnuit să stea mai mult în străinătate decât în România, că prietena sa
- inculpata Zob A. cu care a locuit în Germania este liberă, că inculpatul a refuzat până în prezent cu mai multe ocazii să dea declarație, nu are un loc de muncă și nici nu prezintă suficiente garanții că se va prezenta la audieri la solicitarea organelor de urmărire penală, instanța consideră că există riscul ca, lăsat în libertate, inculpatul să se sustragă de la urmărire penală.
Există de asemenea riscul ca acesta să încerce zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea părților vătămate și a martorelor, împrejurarea că acestea au fost audiate de către procuror neavând relevanță prea mare cât timp specificul acestor tipuri de cauze este faptul că persoanele vătămate, terorizate fiind de inculpați, direct sau prin intermediul altor persoane, își schimbă frecvent declarațiile și îngreunează ancheta. Există de asemenea riscul ca inculpatul să influențeze și declarația inculpatului Jăcan Vald care, de asemenea, a refuzat să dea declarații.
Există și riscul de tulburare a ordinii publice. Posibila tulburare a ordinii publice se examinează prin prisma probelor administrate nemijlocit, a gravității faptei, pericolulului concret pentru ordinea publică demonstrat prin probe, impactului social al faptei reținute
în sarcina inculpatului, limitelor de pedeapsă, duratei arestului, persoanei inculpatului, vârstei, antecedentelor penale și sănătății acestuia. Ori, inculpatul este un bărbat tânăr, provenit dintr-o familie respectabilă, iar impactul social asupra persoanelor care îi cunosc familia, al naturii acuzațiilor care îi sunt aduse inculpatului este unul foarte mare. Infracțiunile de care este acuzat au un pericol social abstract și concret ridicat, iar persoana inculpatului, la prima vedere, nu creează deloc impresia că ar fi în stare de astfel de fapte, deși probele de la dosar demonstrează la acest moment contrariul. Inculpatul pare genul de tânăr care ar fi reușit, atât prin propriile resurse, cât și prin cele ale părinților și fratelui, să-și asigure un trai decent, genul care urmează cursurile unei unități de învățământ superior, genul care nu ar fi avut niciun fel de problemă în a obține venituri din surse licite și nicidecum din exploatarea sexuală a diverse fete sau din prostituarea prietenei sale.
Față de cele mai sus menționate, concluzia că nu se impune punerea în libertate a inculpatului se desprinde cu certitudine, prin urmare, în temeiul art. 1608aalin. 6 C.pr.pen. se va respinge ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat. În mod evident, situația celorlalți inculpați, nearestați de judecătrul propunerii este mai puțin gravă decât a celor doi inculpați arestați, astfel că nu se poate discuta de motive de inechitate a stării de arest a inculpatului relativ la cea de libertate a
celorlalți.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. acesta va fi obligat la plata în favoarea statului a cheltuielilor judiciare generate de cererea formulată, respinsă de instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E:
În baza art. 1608aalin. 6 C.pr.pen. respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul J. L. D. , fiul lui Leodor Nicolae și A., născut la data de_, aflat în Arestul IPJ Cluj, arestat preventiv prin încheierea penală nr. 4/C/_ a Tribunalului Cluj.
În baza art. 192 alin 2 C.pr.pen. obligă inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 24 ore de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. T. M. S.
red. S.T./_ /3 ex.
| ← Încheierea penală nr. 15/9. Cerere de liberare provizorie sub... | Sentința penală nr. 72/2013. Cerere de liberare provizorie sub... → |
|---|
