Sentința penală nr. 72/2013. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 72
Ședința publică din 14 august 2013 Completul este compus din: Președinte: M. S., judecător
: B. M., grefier
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror șef secție judiciară.
S-a luat în examinare cererea formulată de inculpații G. I. și G. G.
S. , în prezent deținuți în Arestul I.P.J. Sălaj, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză au răspuns inculpații G. I. și G. G.
S., ambii în stare de arest, asistați de apărător ales av. Budișan C. . Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Întrebați fiind, inculpații G. I. și G. G. S. declară că își însușesc cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de apărătorul lor, declarația acestora consemnându-se pe cerere. Arată, totodată, că au cunoștință de dispozițiile legii privitoare la cazurile de revocare a liberării provizorii.
Nemaifiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, potrivit dispozițiilor art. 1608(1) Cod procedură penală, instanța procedează la verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a cererii.
Reprezentanta parchetului arată că potrivit dispozițiilor art.1602 Cod
procedură penală liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, ori, în cazul inculpaților G. prin ordonanțele din_ și respectiv_ au fost extinse cercetările și pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave și schimbarea încadrării juridice a faptelor, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 10 ani la 20 de ani, motiv pentru care consideră
că cererea de liberare provizorie sub control judiciar este inadmisibilă în
principiu.
Apărătorul inculpaților, av. Budișan C., consideră cererea de liberare provizorie sub control judiciar ca fiind admisibilă în principiu apreciind că instanța verifică dacă cererea de liberare provizorie sub control judiciar este sau nu admisibilă în principiu, raportându-se strict la condițiile de fond prevăzute de art.1606 Cod procedură penală și la încheierea prin care s-a dispus măsura arestării preventive a inculpaților, fără a ține însă seama de dispozițiile art.238 Cod procedură penală privind extinderea cercetării penale, extindere care s-a făcut după luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Instanța învederează părțile că se va pronunța asupra admisibilității cererii de liberare provizorie sub control judiciar, odată cu exanimarea motivelor de temeinicie.
Se procedează la ascultarea inculpaților cu privire la faptele de care sunt acuzați și motivele cererii de liberare provizorie sub control judiciar, cele declarate de aceștia fiind consemnate în declarațiile de inculpați atașate dosarului cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpaților G. I. și G. G. S., av. Budișan C., susține oral cererea de liberare provizorie sub control judiciar așa cum aceasta a fost formulată și în scris, pe larg, solicitând admiterea acesteia și cercetarea inculpaților în stare de libertate. Depune practică judiciară și înscrisuri în circumstanțiere.
Reprezentanta parchetului arată că prin încheierea penală nr.25/C din_ a Tribunalului Sălaj inculpații G. I. și G. G. S. au fost arestați pentru o perioadă de 29 de zile în prezent aceștia fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave. Consideră că în cauză există indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor subzistând temeiurile avute în vedere de instanță la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților respectiv prevederile art.148 lit.f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Consideră că inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unor fapte penale grave raportat la starea de fapt reținută și împrejurările și modalitatea săvârșirii acestor
fapte. De asemenea, prin ordonanțele din_ și respectiv_ au fost
extinse cercetările și pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave și schimbarea încadrării
juridice, această extindere reprezentând temeiuri noi care justifică
suplimentar menținerea stării de arest a inculpaților. Consideră că circumstanțele personale la care apărătorul inculpaților face referire vor fi luate în considerare eventual de instanța de fond la individualizarea pedepsei. Consideră că în prezent se impune menținerea stării de arest a inculpaților raportat la scopul măsurilor preventive, buna desfășurare a procesului penal și lămurirea cauzei sub toate aspectele. În concluzie, solicită respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpați.
Inculpatul G. I., având cuvântul, declară că este de acord cu cererile și susținerile apărătorului său av. Budișan C. .
Inculpata G. G. S., având cuvântul, declară că este de
acord cu cererile și susținerile apărătorului său av. Budișan C., solicită cercetarea sa în stare de libertate, regretă faptele comise și solicită a se avea în vedere că nu are antecedente penale.
T R I B U N A L U L,
Deliberând, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 25/C/_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în Dosar nr._ s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și s-a dispus, în baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit. f) Cod procedură penală,
arestarea preventivă a inculpaților G. I. (fiul lui Cornel și E., născut la data de_ în Panticeu, jud. C., domiciliat în Gilău, str. Principală nr. 588, jud. C., CNP 1. ) și G. G. S. (fiica lui Natural și Aurelia, născută la data de_ în Gilău,jud. C., domiciliată în Gilău, str. Principală nr. 588, jud.
C., CNP 2. ), acuzați de comiterea infracțiunii de dare de mită prev. și ped. de art. 6 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 al. 1 C.p., pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de _ și până la data de _ inclusiv.
În fapt, s-a reținut că inculpatul G. I. este proprietarul autoutilitarei marca IVECO cu nr. de înmatriculare_ . Conform declarațiilor inculpatului, la data de_, aflându-se în piața de mașini din loc. C., a fost contactat de o persoană pe nume Mihai, din Galați, care l-a întrebat dacă nu este interesat să cumpere cupru la un preț mai mic decât prețul de piață. Inculpatul s-a arătat interesat, iar Mihai a contactat niște persoane din loc. Galați, cărora le-a spus că în dimineața zilei de_ G. I. va fi prezent în fața porții de intrare în Combinatul Siderurgic Galați cu autoutilitara mai sus menționată. În seara zilei de_, inculpatul s-a deplasat cu autoutilitara în Galați, iar în dimineața zilei de_ în fața Combinatului Sidex a fost contactat de două persoane împreună cu care s-a deplasat la un depozit din periferia orașului Galați unde a încărcat în
autoutilitară o cantitate de aproximativ 4.000 kg cupru în formă de panouri. Persoanele respective i-au eliberat un aviz de însoțire a mărfii ce conținea date nereale, iar inculpatul după ce a achitat pentru marfa cumpărată suma de 6000 euro, s-a îndreptat înspre casă unde a ajuns în seara zilei de_ . După ce a ajuns acasă, inculpatul a achiziționat cu suma de 20-30 lei un aviz de însoțire a mărfii de la o persoană necunoscută care a și completat acel aviz, destinatar fiind Rezervele de stat Jibou.
În dimineața zilei de_, inculpatul împreună cu soția sa, inculpata G.
G. S. s-au deplasat cu autoutilitara înspre loc. Jibou urmând conform propriilor declarații să predea cuprul la Remat SA, deplasarea făcând-o la Jibou deoarece au auzit că aici cuprul este plătit mai bine ca în altă parte, respectiv cu 10 lei/kg. În jurul orelor 10, circulând pe raza loc. Var, autoutilitara condusă de către inculpat a fost oprită pentru un control de un echipaj de poliție format din subinspector de poliție Chiba Daniel și agent de poliție T. C., ambii din cadrul Poliției Orașului Jibou. Fiind solicitate documentele conducătorului auto și documentele aferente mărfii transportate, inculpatul a prezentat avizul de însoțire a mărfii nr. 1562 din_, seria DC nr. 0. . La expeditor era înscrisă SC Dinamic Carting SRL din loc. Florești, jud. C., iar la destinatar era înscris "Rezervele Statului Jibou";, marfa transportată fiind "cupru catozi"; în cantitate de 3020 kg. De asemenea, pe avizul de însoțire a mărfii, în partea dreaptă era inserată mențiunea
"Marfa se refuză. Nu are destinația corectă";, lângă această mențiune fiind o semnătură și o ștampilă a unității teritoriale Jibou a Rezervelor de stat.
Având în vedere aceste aspecte și existând serioase suspiciuni cu privire la proveniența mărfii, inculpatul a fost chemat la sediul Poliției Orașului Jibou, acesta deplasându-se cu autoutilitara în curtea unității de poliție.
La momentul opririi în trafic, în autoutilitara condusă de inculpat se aflau un număr de trei persoane, pe lângă cei doi inculpati mai aflându-se o persoană de sex masculin neidentificată până în prezent. Pe drumul înspre poliție, persoana necunoscută a părăsit autoutilitara nemaiajungând la sediul Poliției Orașului Jibou. După ce autoutilitara a fost parcată în curte, subinspectorul de poliție Chiba Daniel i-a adus la cunoștință inculpatului faptul că aceasta va fi sigilată.
Totodată, organele de poliție l-au contactat pe numitul Boie R. u din loc. Jibou care deține o societate comercială ce comercializează deșeuri feroase și neferoase pentru a-l consulta cu privire la eventuala proveniență a mărfii și la documentele necesare pentru transportul acesteia.
Numitul Boie R. u s-a deplasat la sediul Poliției Jibou unde a discutat cu subinspectorul Chiba Daniel, iar după ce a ajuns la sediul firmei sale a fost contactat telefonic de către o persoană pe nume Florin care i-a spus că polițiștii din Jibou au oprit o persoană care transporta cupru și că aceasta are asupra sa un aviz de însoțire a mărfii eliberat de către SC Dinamic Carting SRL al cărei administrator era Florin.
Totodată, Florin a arătat faptul că marfa transportată nu este a lui și dacă nu îi cunoaște pe polițiști oferind orice sumă de bani pentru ca marfa să nu fie confiscată.
Boie R. u l-a contactat telefonic pe agentul de poliție T. C. și l-a chemat la sediul firmei sale unde i-a adus la cunoștință faptul că persoanele oprite în trafic sunt dispuse să ofere orice sumă de bani pentru a nu confisca marfa. Agentul de
poliție T. C. s-a întors la sediul Poliției Orașului Jibou unde i-a adus la cunoștință și subinspectorului de poliție Chiba Daniel cele relatate de Boie R. u, ambii formulând un autodenunț.
Ulterior, cu ocazia audierii de către subinspectorul de poliție Chiba Daniel a celor doi inculpatii, aceștia i-au oferit și i-au dat suma de 3000 euro formată din 6 bancnote din cupiura 500 euro pentru a nu confisca cantitatea de cupru transportată, moment în care au fost prinși în flagrant de către organele de urmărire penală.
G. I. a fost reținut la data de_, ora 21,40, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, pentru 20 de ore, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de_, din dosar nr.267/P/2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 6 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 al. 1 C.p..
G. G. S. a fost reținută la data de_, ora 21,25, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, pentru 20 de ore, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de_, din dosar nr.267/P/2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 6 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 al. 1 C.p..
În drept, analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1491Cod procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților în cursul urmăririi penale.
Astfel, potrivit art.1491Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului, trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de
art.143 Cod procedură penală, respectiv - să existe probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.
Potrivit art. 681C.p.p., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
În cauză sunt suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpații au comis fapta pentru care sunt cercetați. În acest sens, sunt relevante declarațiile inculpaților,în care sunt recunoscute cele reținute în sarcina celor doi, declarații care se coroborează cu declarațiile denunțătorilor, cu procesul- verbal de constatare a infracțiunii flagrante, cu înregistrări efectuate în mediul ambiental, cu declarațiile martorilor audiați în cauză.
În sarcina inculpatei G. G. S. se reține, astfel, că în data de_, cu scopul de a nu fi confiscată cantitatea de 3250 kg de cupru pe care o deținuse împreună cu soțul său, a oferit subinspectorului de poliție Chiba Daniel suma de 3000 euro. Din denunțul subinspectorului de poliție rezultă că inculpata i-a promis și alte foloase (" două concedii plătite la Mamaia"; dos.u.p.,f.27), iar din denunțul agentului de poliție T. C. Ciprian rezultă că inculpata și soțul său au afirmat că erau dispuși să dea orice sumă de bani,numai să fie lăsați să plece "cu marfa"; (dos. u.p., f.. 29). Apoi, inculpata a fost prezentă în momentul în care soțul său a dat subinspectorului de poliție Chiba Daniel suma de 3000 euro în bancnote de câte
500 euro, aspecte ce rezultă din procesul verbal de redare a convorbirilor ambientale și din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (dos.u.p., f.33-35,f. 62-63).
În sarcina inculpatului G. I. s-a reținut că în data de_, cu scopul de a nu fi confiscată cantitatea de 3250 kg de cupru pe care o deținuse, a dat subinspectorului de poliție Chiba Daniel suma de 3000 euro, inculpații fiind prinși în flagrant în scurt timp. De asemenea, din denunțurile formulate și din procesul verbal de redare a convorbirilor ambientale rezultă că și inculpatul a promis și oferit, anterior prinderii în flagrant, bani organelor de poliție (dos.u.p., f.29,62-63). De asemenea, s-a constatat că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod procedură penală. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este închisoare de la 6 luni la 7 ani, fiind deci mai mare de 4
ani.
Totodată, tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, determinat de starea de libertate a acestora, cercetați pentru comiterea unei infracțiuni de corupție cu grad ridicat de pericol social, pericol ce rezultă nu numai din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor,dar și din punerea în pericol a relațiilor sociale referitoare la bunul mers al activității organelor de poliție, autoritatea și prestigiul acestora, afectând, în același timp, și credibilitatea organelor competente în constatarea și sancționarea contravențiilor. Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă și din modalitatea concretă de săvârșire a faptelor: deși activitățile utilizate pentru obținerea rezultatului ilicit s-au desfășurat aparent spontan, se reține că, după ce inculpații - în special inculpata G. G. - au utilizat tactici de convingere și interesare, inculpatul G. I. a oferit banii subinspectorului de poliție cu atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor.
Toate acestea relevă un grad de pericol social ridicat atât al faptei, cât și al făptuitorilor prinși în flagrant. Mai mult, oferirea și darea sumei de 3000 euro s-a făcut cu scopul de a nu fi confiscată cantitatea de 3250 kg cupru transportată pe raza orașului Jibou, a cărei proveniență și destinație nu au fost stabilite până în acest moment. De precizat este faptul că, referitor la acest aspect, inculpații au dat declarații vagi, contradictorii, impunându-se continuarea cercetărilor în acest sens. Astfel, în timp ce din procesul verbal de redare a convorbirilor ambientale rezultă că inculpatul a arătat că a cumpărat cuprul de la diferite persoane, intenționând să-l transporte în municipiul Oradea (dos. u.p.,f. 62), în declarațiile date în fața procurorului, inculpatul a arătat că a cumpărat cuprul din Galați, de la Combinatul
"Sidex";, intenționând să îl vândă la Remat Jibou (dos. u.p.,f. 6-7), în condițiile în care, pe avizul de însoțire a mărfii, beneficiar apare ca fiind Rezervele Statului Jibou,iar în dreptul rubricii beneficiarului s-au consemnat următoarele:"Marfa se refuză. Nu are destinația corectă";. Apoi, în timp ce pe avizul de însoțire a mărfii s- a consemnat că se transporta "cupru catozi";, în declarația dată în fața procurorului,inculpatul a arătat că a transportat cupru "în formă de plăci";. Inculpata G. G., deși a susținut că nu cunoștea ce anume a transportat soțul său în mașină și undea mergea în acea zi, a recunoscut că ea a fost cea care a oferit suma de 3000 euro polițistului îmbrăcat în uniformă(dos. u.p. f. 9-10). De asemenea, în cauză, se conturează indicii de comitere și a altor fapte prevăzute de
legea penală (potrivit declarației date de inculpat în fața organelor de urmărire penală, avizul de însoțire a mărfii nefiind unul real, dos. u.p. f. 6), fiind necesară efectuarea de verificări.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență, astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar, potrivit căruia pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului, cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Pe de altă parte, luarea unei măsuri are și un scop preventiv, în sensul de descuraja alte persoane să comită fapte de corupție similare.
Referitor la existența unor circumstanțe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situației juridice a inculpaților, respectiv absența antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situația socială și familială, acestea urmează să fie relevante, eventual, într-un moment procesual ulterior.
De asemenea, susținerile potrivit cărora inculpații au înțeles că organele de poliție le-au sugerat că "problema lor se putea rezolva"; prin darea unei sume de bani, nu constituie un element determinant și suficient pentru respingerea propunerii de arestare, atât timp cât aceste aspecte rezultă doar din afirmațiile inculpatei G. G. S. ,inculpatul G. I. declarând că înainte de a intra în birou, organele de poliție nu i-au cerut nimic (dos. u.p. f. 7), iar probatoriul administrat până în prezent neconfirmând aceste susțineri.
Potrivit jurisprudenței naționale și celei a CEDO, măsura arestării preventive este una de excepție, dar, în prezenta cauză, prin raportare la cele mai sus expuse, instanța reține gravitatea faptei comise, existența pericolului public rezultând și din însuși pericolul social deosebit de ridicat al infracțiunii de care sunt acuzați inculpații.
Gravitatea unei infracțiuni poate determina autoritățile să dispună arestarea pentru împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni, dacă circumstanțele cauzei, în special antecedentele și personalitatea acuzatului fac ca riscul săvârșirii unei noi infracțiuni să fie plauzibil, iar măsura arestării preventive adecvată ( cauza Dumont-Maliverg c. Franței ).
În ceea ce privește cererile privind luarea unor măsuri alternative la arestare față de inculpați, tribunalul reține că art.5 din CEDO prevede nu numai dreptul unui inculpat de a fi judecat într-un interval rezonabil, ci și de a fi eliberat în cursul procesului, precum și ca eliberarea să poată fi condiționată de existența unor garanții că acuzatul se va prezenta la proces (cauza Sualaoja contra Estoniei hot. 55939/00/_, Jblonski contra Poloniei, hot. 33492 96/_ ).
Împrejurări precum absența antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situația socială și familială, nu constituie garanții suficiente de care inculpații s-ar putea prevala că le pot asigura prezența la procesul penal, proces care se află în faza de urmărire penală.
De asemenea, cum s-a menționat deja, în cauză se impune aprofundarea cercetărilor, pentru aflarea adevărului și lămuririi stării de fapt sub toate aspectele și, având în vedere împrejurarea că inculpații au dat declarații vagi cu privire la proveniența și destinația cantității mari de cupru deținute în data de_ ,
precum și conturarea unor indicii de comitere și a altor fapte prevăzute de legea penală, este firesc a se avea în vedere și riscul ca, odată puși în libertate, inculpații să încerce să zădărnicească aflarea adevărului.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 145 Cod procedură penală sau dispozițiile art. 145 ind.1 Cod procedură penală, după caz, prevăd ca obligație facultativă ca inculpatul să nu se apropie de persoana împreună cu care s-a comis fapta, martori, experți ori alte persoane stabilite de organul judiciar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, deci, de obicei, cu persoanele implicate în derularea procesului penal. Ar fi chiar paradoxal ca inculpatului G. I. să i se interzică să ia legătura cu soția sa în mod direct sau indirect, având în vedere că aceștia au domiciliul comun și ar fi și greu de verificat îndeplinirea unei asemenea obligații, pentru că s-ar încălca atât relațiile de familie, cât și dreptul de intimitate al persoanei.
Ca atare, luarea față de inculpați a măsurii obligării de a nu părăsi țara sau localitatea sunt excluse, nefiind îndeplinite condițiile în acest sens.
Pentru considerentele legate de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, având în vedere împrejurarea că fapta reținută în sarcina celor doi prezintă un grad ridicat de pericol social, precum și recrudescența faptelor de acest gen, tribunalul reține că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar măsurile preventive alternative la detenție ar fi insuficiente pentru a înlătura această stare de pericol.
Totodată, buna desfășurare a procesului penal impune luarea unei măsuri preventive privative de libertate, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală.
Afluența fenomenului infracțional actual, în special cel vizând infracțiunile de corupție, impune luarea unor măsuri preventive, cum este cea a arestării preventive, astfel că, în contextul celor expuse mai sus, văzând dispozițiile art.1491, art.146 alin.10 și 11, art.148 lit. f) și art.151 Cod procedură penală, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 29 de zile și emiterea mandatelor de arestare preventivă în acest sens.
Prin încheierea penală nr. 26/C/_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în Dosar nr._, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și s-a dispus, în baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit. f) Cod procedură penală, arestarea preventivă, a inculpatului Teglaș V. (fiul lui Vasile și V., născut la data de_ în Jibou, jud. Sălaj, domiciliat în loc. Var nr. 132, jud. Sălaj, CNP 1. ) acuzat de comiterea infracțiunii de delapidare, prev. și ped. de art. 215 1al. 1 C.p., pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de _ și până la data de _ inclusiv.
În fapt s-a reținut că inculpatul Teglaș V. are calitatea de expert în cadrul Unității Teritoriale 95 Var a Autorității Naționale a Rezervelor Statului și Probleme Speciale din anul 2007, fiind angajat al acestei instituții din anul 1990. Printre atribuțiile de serviciu ale inculpatului sunt și acelea de a răspunde de aprovizionarea unității, gestionarea, distribuirea, exploatarea și întreținerea obiectelor de inventar și mijloacelor fixe și produse RS din unitate, de a răspunde, controla și verifica integritatea cantitativă și calitativă a stocurilor de feromangan și cupru depozitate în unitate.
Inculpatul Teglaș V. îi cunoaște pe inculpații G. I. și G. G.
S., din anul 1998 - 1999, având o relație de prietenie cu aceștia. În urmă cu aproximativ două săptămâni, aflându-se la domiciliul inculpaților G., inculpatul Teglaș V. a fost întrebat de către inculpatul G. I. dacă nu cunoaște o sursă de aprovizionare cu cupru în zona loc. Jibou.
Inculpatul Teglaș V. știind că în magazia UT 95 Var sunt depozitate 1847 tone cupru catodic și că există anumite plusuri în gestiune, i-a comunicat inculpatului G. I. faptul că îi poate face el rost de cupru. Cuprul aflat în depozitele UT 95 Var este în formă de plăci, fiind depozitat sub formă de paleți în care se află aproximativ 40-50 de plăci.
Spre sfârșitul anului 2012 a fost efectuat inventarul anual la UT 95 Var rezultând cantitatea de 1847 tone cupru catodic, iar de la acel moment până în prezent nu au mai existat intrări sau ieșiri de cupru din unitate.
La data de_ inculpatul Teglaș V. a discutat telefonic cu inculpatul G. I. și aceștia s-au înțeles ca în dimineața zilei de_ inculpatul G. să vină cu o autoutilitară la sediul UT 95 Var pentru a încărca cantitatea de cupru promisă de inculpat.
În dimineața zilei de_, în jurul orei 09.00, autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ în care se aflau inculpații G. I. și G. G. S., precum și ginerele lor au ajuns la poarta din spate a UT 95 Var și l-au contactat telefonic pe inculpatul Teglaș V. .
Inculpatul s-a deplasat la acea poartă și a oprit sursa de alimentare cu energie a camerelor de luat vederi care supravegheau zona din spate a incintei unității. După aceea, inculpatul G. I. a parcat autoutilitara în partea laterală a magaziei în care era depozitat cuprul, iar inculpatul Teglaș V., cu ajutorul unui motostivuitor, a transportat din magazie trei sau patru paleți cu plăci din cupru pe care le-a încărcat în autoutilitara inculpatului G. I. . În acest timp, inculpatul G.
I. și ginerele său se aflau în interiorul autoutilitarei aranjând paleții de cupru, iar inculpata G. G. S. stătea lângă autoutilitară. După încărcarea cuprului, inculpatul G. I. a prezentat un aviz de însoțire a mărfii pe care era menționată o societate comercială la rubrica expeditor și Rezervele de Stat Jibou la rubrica destinatar.
Inculpatul Teglaș V. a completat avizul cu cantitatea de 3250 kg cupru catodic și, totodată, a scris pe aviz "Marfa se refuză. Nu are destinația corectă";, semnând și ștampilând cu ștampila unității. După aceea, inculpata G. G. S. i-a remis inculpatului Teglaș V. suma de 3000 euro formată din 6 bancnote din cupiura 500 euro.
La scurt timp după ce inculpatul G. I. a părăsit incinta UT 95 Var cu autoutilitara, a fost oprit de către un echipaj al Poliției Rutiere, care, verificând documentele de însoțire a mărfii, l-au condus pe inculpat la sediul Poliției Orașului Jibou și, totodată, au contactat UT 95 Var, solicitând ca cineva din conducerea unității să se prezinte la sediul Poliției Jibou pentru a explica mențiunile de pe avizul de însoțire a mărfii.
La sediul Poliției Orașului Jibou s-a deplasat Teglaș V., care, la solicitarea subinspectorului de poliție Chiba Daniel, a dat o declarație olografă, în care a făcut afirmații nereale. După ce a ieșit din sediul poliției, inculpatul Teglaș V. s-a deplasat la autoturismul proprietate personală, parcat în fața unității de poliție,
autoturism în care se afla suma de bani dată de către inculpata G. G., a luat această sumă de bani și i-a restituit întreaga sumă de 3000 euro inculpatei G.
G. S. . După acest moment, inculpații G. I. și G. G. S. au oferit și dat subinspectorului de poliție Chiba Daniel suma de 3000 euro, fiind surprinși în flagrant de către organele de urmărire penală, după care au fost reținuți și arestați preventiv în aceeași cauză.
În drept, analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1491Cod procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.
Potrivit art.1491Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului, trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143
Cod procedură penală, respectiv - să existe probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.
Conform art. 681C.p.p., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
În cauză sunt suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat, relevante fiind în acest sens declarațiile inculpatului,în care sunt recunoscute cele reținute în sarcina sa, declarații care se coroborează cu declarațiile celorlalte persoane audiate în cauză și înscrisurile de la dosar.
În sarcina inculpatului Teglaș V. se reține, astfel, că în data de _
,inculpatul, având calitatea de gestionar la Unitatea Teritorială 95 Var a Autorității Naționale a Rezervelor Statului și Probleme Speciale și cunoscând că în depozitul de cupru exista un plus de până la 2%, și-a însușit din gestiune cantitatea de aproximativ 3250 kg cupru catodic și a vândut-o inculpaților G. I. și G. G. cu suma de 3000 euro. Apoi, inculpatul a completat cu aspecte nereale avizul de însoțire a mărfii la rubrica "beneficiar";. Întrucât, la scurt timp după plecarea soților
I., aceștia au fost surprinși de organele de poliție, inculpatul Teglaș V. s-a deplasat la sediul Poliției Orașului Jibou,unde a dat declarații nereale(f.80 dos. u.p.), apoi a restituit suma de 3000 euro inculpatei I. G. S., bani ce au fost dați ulterior organelor de poliție, pentru a nu fi confiscată cantitatea de cupru existentă în autoutilitara oprită în trafic.
De asemenea, se constată că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod procedură penală. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este închisoare de la 1 an la 15 ani, fiind deci mai mare de 4 ani.
Totodată, tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, determinat de starea de libertate a acestuia, cercetat pentru comiterea unei infracțiuni cu grad ridicat de pericol social, pericol ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor,dar și din punerea în pericol a relațiilor sociale referitoare la bunul mers al activității unei instituții strategice, protejată de o legislație strictă în ceea ce privește accesul la informații clasificate.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă și din modalitatea concretă de săvârșire a faptei: inculpatul a oprit sursa de alimentare cu energie a camerelor de luat vederi care supravegheau zona din spate a incintei Unității Teritoriale 95 Var, a permis pătrunderea unor persoane fără nici o calitate oficială în incinta unei instituții strategice, a încărcat trei sau patru paleți cu plăci din cupru în autoutilitara inculpatului G. I., a completat avizul de însoțire a mărfii cu date nereale, semnând și ștampilând cu ștampila unității, apoi a primit de la G. G.
S. suma de 3000 euro. Ulterior, fiind solicitat de organele de poliție, inculpatul a dat acestora o declarație nereală, susținând că nu are nicio legătură cu cantitatea de cupru transportată de soții G., după care a restituit suma de 3000 euro acestora, sumă ce a făcut apoi obiectul infracțiunii de dare de mită pentru care inculpații G.
I. și G. G. S. au fost arestați preventiv.
Toate acestea relevă un grad de pericol social ridicat atât al faptei, cât și al făptuitorului, care a pregătit minuțios comiterea faptei, prin oprirea sursei de alimentare cu energie a camerelor de luat vederi care supravegheau zona în care era depozitat cuprul catodic, după care a încercat să disimuleze actele săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate, completând cu aspecte nereale avizul de însoțire a mărfii, apoi a dat în fața organelor de poliție o declarație în care a consemnat aspecte nereale, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului.
Sub același aspect al gradului de pericol social, instanța a avut în vedere și ușurința cu care a acționat inculpatul, alegând ca în acest mod să obțină ușor venituri substanțiale, indiferent de consecințele pe care le-ar fi putut avea acțiunile sale. Este adevărat că prejudiciul astfel creat a fost recuperat, însă acest lucru nu se datorează inculpatului, ci intervenției organelor de poliție.
De asemenea, în cauză se impune aprofundarea cercetărilor, pentru aflarea adevărului și lămuririi stării de fapt sub toate aspectele, având în vedere împrejurarea că inculpații G. Inacu și G. G. S. au dat declarații contradictorii cu privire la proveniența și destinația cantității mari de cupru deținute în data de_ (între timp, lămurindu-se cauza cu privire la proveniența cuprului), precum și conturarea unor indicii de comitere și a altor fapte prevăzute de legea penală (inculpatul Teglaș V. declarând că el a fost cel care a completat, semnat și ștampilat avizul de însoțire a mărfii cu date nereale la rubrica
"beneficiar";, avizul de însoțire a mărfii fiind ulterior prezentat organelor de poliție cărora li s-a oferit și dat suma de 3000 euro de către G. Inacu și G. G. S.
, pentru a nu fi confiscat cuprul transportat), dar și conturarea unor indicii de participare și altor persoane la activitatea infracțională (din referatul cu propunere de arestare preventivă a inculpaților G. I. și G. G. S. rezultând că martorul Boie R. u din loc. Jibou, care deține o societate comercială ce comercializează deșeuri feroase și neferoase și care a fost consultat de organele de poliție cu privire la eventuala proveniență a mărfii și la documentele necesare pentru transportul acesteia, a fost ulterior contactat telefonic de către o persoană având prenumele Florin, care i-a spus că polițiștii din Jibou au oprit o persoană care transporta cupru și că aceasta are asupra sa un aviz de însoțire a mărfii eliberat de către SC Dinamic Carting SRL al cărei administrator este Florin. Totodată, persoana având prenumele Florin l-a întrebat pe Boie Florin dacă nu îi cunoaște pe polițiști, oferind orice sumă de bani pentru ca marfa să nu fie confiscată. După această convorbire, Boie R. u l-a contactat telefonic pe agentul de poliție T. C.
și l-a chemat la sediul firmei sale, unde i-a adus la cunoștință faptul că persoanele oprite în trafic sunt dispuse să ofere orice sumă de bani pentru a nu confisca marfa. Agentul de poliție T. C. s-a întors la sediul Poliției Orașului Jibou unde i-a adus la cunoștință și subinspectorului de poliție Chiba Daniel cele relatate de Boie R. u, ambii formulând un autodenunț, dos. u.p., f.36-39).
Față de cele expuse mai sus, instanța a apreciat că buna desfășurare a procesului penal impune luarea față de inculpatul Teglaș V. a unei măsuri preventive privative de libertate, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală, în cauză fiind incidente și dispozițiile art. 35 al. 1 C.p.p. rap. la art. 34 lit. d C.p.p.( între infracțiunile reținute în sarcina inculpaților G. Inacu și G. G. S. și cea reținută în sarcina inculpatului Teglaș V. existând legătură, cercetările penale efectuându-se în același dosar penal al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj - nr. 267/P/2013).
Continuându-se cercetările în dosarul de urmărire penală nr. 267/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj s-a stabilit că învinuiții G. Inacu și G. G. S. s-au deplasat cu autoutilitara în incinta Unității Teritoriale nr. 95 Var, împreună cu făptuitorul G. Răzvan (ginerele acestora, care nu s-a mai prezentat la Poliția Jibou, coborând din autoutilitară, pe traseu- nota ns.) toți trei ajutându-l pe inculpatul Teglaș V. la încărcare iar în urma cântăririi cuprului a rezultat cantitatea de 7415 kg, în valoare de 216.992,56 lei, -conform datelor oficiale comunicate de Autoritatea Națională a Rezervelor Statului și Probleme Speciale (A.N.R.S.P.S) - astfel că, prin Ordonanțele din data de _ și respectiv _, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în
sarcina inculpatului Teglaș V. , din infracțiunea de delapidare, prev. și ped. de art. 215 1al. 1 C.p., în infracțiunea de delapidare, cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art. 215 1al. 1 și 2 C.p, începerea urmăririi penale și schimbarea încadrării juridice față de învinuitul G. Răzvan, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art.26 rap. la art. 215 1al. 1 și 2 C.p, extinderea acțiunii penale față de inculpații G. I. și G. G. S. , pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art.26 rap. la art. 215 1al. 1 și 2 C.p și respectiv schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina lor, din infracțiunile de dare de mită, asimilată faptelor de corupție, prev. de art.6 alin.1 rap. la art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000 și art.255 alin.1 C.p. și complicitate la delapidare, prev. și ped. de art. 215 1al. 1 C.p în infracțiunile de dare de mită, asimilată faptelor de corupție, prev. de art.6 alin.1 rap. la art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000 și art.255 alin.1 C.p. și complicitate la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art.26 rap. la art. 215 1al. 1 și 2 C.p (f.84;85 u.p vol.I).
Prin cererea înregistrată la data de _ și care face obiectul prezentului dosar, inculpații G. I. și G. G. S. , au solicitat instanței punerea în libertate sub control judiciar, arătând că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, că nu s-a pus nici un moment problema de a încerca zădărnicirea aflării adevărului mai ales că fapta de dare de mită a fost descoperită în momentul săvârșirii, fiind infracțiune flagrantă, astfel că prodecura de urmărire penală este simplificată și urgentată, probele apreciate ca relevante cauzei au fost deja
administrate, astfel că, nici nu ar exista posibilitatea efectivă de a le influența în mod negativ.
În susținerea cererii, a fost invocată Decizia nr.17/2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interesul legii, respectiv hotărâri al Curții Europene a Drepturilor Omului precum și mai multe hotărâri de admitere pronunțate de instanțele din România, în cauze similare, cu mențiunea că au existat numeroase situații în care s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar în cazul unor inculpați cercetați sau trimiși în judecată, pentru infracțiuni mult mai grave.
Examinând cererea de liberare provizorie sub control judiciar, prin prisma motivelor invocate, Tribunalul, va reține următoarele::
Din analiza prevederilor art.1602alin.1 și 2 Cod pr. penaIă, rezultă că liberarea sub control judiciar se poate acorda de instanță în cazul infracțiunilor
săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani și nu există date din care să rezulte că inculpatul ar mai putea comite alte infracțiuni sau ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură alternativă la măsura arestării (practic o formă de executare a acesteia) limitativă de drepturi, instituită de legiuitor pentru a înlocui arestarea preventivă cu o constrângere mai puțin gravă, suficientă însă pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal. Aplicarea dispozițiilor legale care reglementează această instituție se poate justifica doar în cazul unor infracțiuni care nu sunt deosebit de grave, luându-se în considerare și încrederea pe care o poate oferi inculpatul că, lăsat în libertate nu va săvârși și alte infractiuni sau va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Conform art.1607alin. (1) Cod. pr. penaIă, instanța verifică dacă cererea de liberare provizorie cuprinde mențiunile prev. în art.1606alin.2 și 3 ( mențiunea
cunoașterii dispozițiilor legii privitoare la cazurile de revocare respectiv obligația depunerii cauțiunii și cunoașterea cazurilor de nerestituire) după care examinează de urgență cererea, verificând dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a acesteia (art.1601alin.1).
Cu alte cuvinte, pentru admisibilitatea în principiu a cererii de liberare provizorie (sub control judiciar sau pe cauțiune) trebuie să fie îndeplinite mai multe cerințe de formă, sub aspectul conținutului și o singură condiție de fond: aceea ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de care este acuzat inculpatul să nu depășească 18 ani.
În ce privește interdicția care rezultă din interpretarea "per a contrario"; a prev. art.1602alin. 2 Cod pr. penaIă, în sensul că liberare provizorie sub control judiciar nu poate fi acordată dacă există date din care să rezulte că inculpatul ar mai putea comite alte infracțiuni sau ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, aceste împrejurări ce privesc persoana inculpatului, nu reprezintă o condiție de admisibilitate în principiu, a cererii liberare provizorie sub control judiciar, deoarece ele presupun o analiză din partea instanței, pe baza actelor și lucrărilor aflate la dosar și ca atare vizează temeinicia acesteia, însă, consecința în plan
procesual este că, într-o atare situație, însuși legiuitorul a stabilit soluția care se impune în cauză și anume: respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
În ce privește temeinicia cererii de liberare provizorie (sub control judiciar sau pe cauțiune), trebuie observat că acordarea acesteia constituie un beneficiu ce poate fi recunoscut unui inculpat, numai dacă arestarea preventivă nu mai este necesară, astfel încât, scopul măsurii preventive, prevăzut de art. 136 alin. 2 Cod procedură penală, să poată fi realizat și prin lăsarea inculpatului în libertate provizorie. Acordarea liberării sub control judiciar nu este cu alte cuvinte un drept absolut și nici formal al inculpatului, fapt ce rezultă din dispozițiile art.1601alin.1 C.proc.pen., care precizează că aceasta poate fi acordată de către instanță (cu excepția situațiilor prev. de art. 1602alin. 2 Cod pr. penaIă-după cum s-a arătat în precedent), ceea ce implică dreptul de apreciere al judecătorului asupra cererii (jurisdictio), în raport cu probele administrate în cauză, după ce, bineînțeles, se constată că sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate în principiu, prevăzute de lege.
Pentru interpretarea unitară a acestor prevederi legale, în special în situația când arestarea a survenit pe temeiul art. 148 lit.f Cod procedură penală (lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol "concret"; pentru ordinea publică) Înalta Curte de Casația și Justiție a statuat, prin Decizia nr.17/_ , dată în interesul legii, că "instanța de judecată, în cadrul examenului de temeinicie a cererii de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune a învinuitului ori inculpatului";.
În considerentele aceleiași decizii, se mai arată că, "îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a unei cereri de liberare provizorie determină posibilitatea instanței de a acorda sau nu liberarea provizorie sub control judiciar, iar nu obligativitatea acordării acesteia. Pentru a stabili dacă se poate acorda liberarea provizorie, instanța trebuie să verifice, pe lângă îndeplinirea condițiilor formale, și îndeplinirea condițiilor de fond, respectiv temeinicia cererii de liberare provizorie. Așadar, prevederile legale incidente permit concluzia că acordarea liberării provizorii reprezintă o vocație și nu un drept al învinuitului sau inculpatului, doar instanța fiind în măsură să aprecieze asupra oportunității dispunerii acestei măsuri, aprecierea în acest sens presupunând un examen al cauzei concrete cu privire la fapta pentru care s-a dispus arestarea învinuitului ori inculpatului, calitatea acestuia, modul de săvârșire a faptei, natura acesteia, circumstanțele concrete ale cauzei și cele privind persoana învinuitului sau inculpatului. Dispozițiile art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu instituie o obligație de acordare a liberării provizorii în cursul procedurii judiciare, iar luarea măsurilor alternative celor privative de libertate se subsumează în mod obligatoriu realizării scopurilor acestora";.
Revenind la cazul în speță, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției invocată în ședința de azi de reprezentanta Ministerului Public, în sensul că, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul
infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor
intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu
depășește 18 ani, ori, în cazul inculpaților G., prin ordonanțele din_ și respectiv_ au fost extinse cercetările și pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave și schimbarea încadrării juridice a faptelor, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 10 ani la 20 de ani, motiv pentru care consideră că cererea de liberare provizorie sub control judiciar este inadmisibilă în principiu.
Apărătorul inculpaților, av. Budișan C., a considerat cererea de liberare provizorie sub control judiciar ca fiind admisibilă în principiu, apreciind că instanța verifică dacă cererea de liberare provizorie sub
control judiciar este sau nu admisibilă în principiu, raportându-se strict la
condițiile de fond prevăzute de art.1606 Cod procedură penală și la încheierea prin care s-a dispus măsura arestării preventive a inculpaților, fără a ține însă seama de dispozițiile art.238 Cod procedură penală privind extinderea cercetării penale, extindere care s-a făcut după luarea măsurii arestării preventive a inculpaților. În susținerea acestui punct de vedere a invocat un articol din doctrină suținând că, în ultimul timp, și practica judiciară s-a orientat în acest sens.
La rândul său, instanța constată că prevederile art. 1602 alin.1 Cod pr. pen., nu fac nici o distincție în această privință, fiind posibile ambele interpretări, astfel că, apelând la regula de drept conform căreia "o normă penală susceptibilă de mai multe înțelesuri, se interpretează întotdeauna în favoarea acuzatului"; nu va reține excepția inadmisibilității și va trece la analizarea motivelor de temeinicie, reținând mai întâi că și în prezent subzistă motivele de fapt și de drept, pentru care cei doi inculpați au fost arestați, de la luarea acestei măsuri trecând mai puțin de o lună de zile. Mai mult decât atât, prin extinderea urmăririi penale și pentru alte infracțiuni mai grave, au apărut temeiuri noi de arestare, raportat la care, așa cum bine s-a susținut și în ședința de azi, formularea unor cereri de liberare condiționată, ar fi inadmisibilă.
Examinând în continuare cererea inculpaților și din perspectiva
art.1602alin. 2 Cod pr. penaIă, tribunalul constată că "există date din care rezultă necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să săvârșească alte infracțiuni sau că aceștia vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte";. Din conținutul acestui text de lege rezultă că nu este necesară existența unor probe certe în acest sens, fiind suficient că din datele existente în cauză, se poate trage presupunerea rezonabilă din partea unui observator imparțial și independent (indicii temeinice, în sensul art.681 Cod pr. pen.) că, odată puși în
libertate, inculpații G. I. și G. G. S., ar fi capabili să săvârșească
astfel de fapte (raportat la circumstanțele concrete ale cauzei, modul elaborat de operare și persoana inculpaților, care au încercat să ascundă faptele, să se sustragă de la urmărirea penală și apoi să conducă ancheta pe o direcție greșită) punând astfel în pericol ordinea publică și periclitând buna desfășurare a procesului penal.
Prin urmare, punerea în libertate a celor doi inculpați, G. I. și G. G.
S., este total inoportună la acest moment procesual (când ancheta se află în plină desfășurare pentru stabilirea cu exactitate a unor fapte și mai grave în sarcina inculpaților, alături de inculpatul Teglaș V., de asemenea arestat, la scurt timp, în dosarul de urmărire penală nr. 267/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, și unde se conturează participarea și a altor persoane la activitatea infracțională), între faptele de dare de mită și faptele de complicitate la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, săvârșite de aceștia existând o strânsă legătură. În acest context, însăși infracțiunea de dare de mită capătă un grad sporit de periculozitate, pentru că a fost săvârșită în scopul ascunderii unei alte infracțiuni și nu doar pentru realizarea unui scop sau interes nelegitim.
Prin prisma celor mai sus relevate, tribunalul reține că, în speță, există suficiente împrejurări care justifică aprecierea că cererea inculpaților G. I. și
G. G. S., de liberare provizorie sub control judiciar este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Conform art. 192 alin.2 Cod procedură penală, vor fi obligați inculpații să
plătească statului suma de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 1608aalin.6 teza a II-a Cod procedură penală, respinge ca
neântemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpații G. I. și G. G. S., cu referire la măsura arestării preventive dispusă prin încheierea penală nr. 25/C din 25 iulie 2013, pronunțată în dosar nr._, a Tribunalului Sălaj
Conform art. 192 alin.2 Cod procedură penală, obligă inculpații să plătească statului suma de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 24 ore de la pronunțare, pentru procuror și de la comunicare, pentru inculpați.
Pronunțată în ședința publică din_, la sediul Tribunalului Sălaj.
Președinte, Grefier,
M. S. B. M.
Red.MS/ Dact.BM/_ / Ex.3
| ← Sentința penală nr. 52/2013. Cerere de liberare provizorie sub... | Încheierea penală nr. 172/2013. Cerere de liberare provizorie... → |
|---|
