Decizia penală nr. 228/2013. Mentinere arest preventiv

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA Cod operator - 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._ /a3

DECIZIA PENALĂ NR.228/R

Ședința nepublică din 4 octombrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: L. RAMONA M. S. -judecător JUDECĂTORI: O. M. G.

C. B.

GREFIER: A. D. N.

Ministerul Public este reprezentat prin procuror B. L.

din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații T. Ș. A. (C.N.P. 1., fiul lui natural și D., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M., domiciliat în S. u Marmației, str. Titu Maiorescu nr. 35/B, județul M., arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) și T.

I. L. (C.N.P. 1., fiul lui natural și L., născut la data de_ în

u Marmației, județul M., domiciliat în S. u Marmației, str. Unirii bl. 18, ap. 65, județul M., arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) împotriva încheierii penale din 25 SEPTEMBRIE 2013 a Judecătoriei S. u Marmației, pronunțată în dosarul nr._, prin care s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpaților.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul-inculpat
Ș. A., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, doamna avocat Ona D. din cadrul Baroului M. și recurentul- inculpat T. I. L., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, domnul avocat C. R. din cadrul Baroului M. .

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța procedează la identificarea recurenților-inculpați T. Ș. A. și T. I. L. și le solicită acestora să precizeze dacă își mențin recursurile declarate în cauză și motivele pentru care au declarat recurs.

Recurentul-inculpat T. Ș. A. arată că își menține recursul declarat în cauză, solicitând să fie judecat în stare de libertate.

Recurentul-inculpat T. I. L. arată, de asemenea, că își menține recursul formulat în cauză, solicită să fie pus în libertate, vrea să muncească, să plătească cheltuielile judiciare și cele ale părții vătămate Mihnea V. și

doamnei de la barul A.F.. Arată că dorește să-și termine școala și să-și petreacă sărbătorile de Crăciun acasă.

Instanța solicită apărătorilor inculpaților și reprezentantului parchetului să precizeze dacă au chestiuni prealabile.

Apărătorii inculpaților și reprezentantul parchetului arată, pe rând, că nu au chestiuni prealabile.

Neexistând chestiuni prealabile dezbaterii cauzei, instanța trece la soluționarea recursurilor, acordând cuvântul apărătorilor inculpaților, apoi reprezentantului parchetului și inculpaților personal.

Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat T. Ș. A., doamna avocat Ona D., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive dispusă față de acesta. Se poate observa că inculpatul a recunoscut faptele, având în vedere vârsta acestuia, nivelul de dezvoltare psihologică, nu crede că poate să-l ajute la îndreptarea sa starea de detenție, apreciază că poate fi judecat în stare de libertate.

Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat T. I. L., domnul avocat C. R., solicită admiterea recursului, având în vedere că acesta a recunoscut fapta, dorește să se prevaleze de procedura simplificată, este minor iar limitele de pedeapsă pentru furt calificat sunt de la 1 la 5 ani. Este adevărat că a săvârșit infracțiunea în termenul de încercare și, indiferent ce pedeapsă va primi, o va executa în detenție, însă ținând cont de situația actuală, poate fi judecat în libertate. A colaborat cu organele, nu s-a sustras, la momentul reținerii și arestării temeiurile au avut ca și justificare riscul ca acesta să se sustragă de la urmărire penală, care nu mai subzistă în acest moment. Având în vedere prejudiciul scăzut, poate fi judecat în libertate, se va stabili prin hotărâre regimul de executare a pedepsei.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea încheierii instanței de fond ca temeinică și legală, apreciind că subzistă și în acest moment temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă a inculpaților.

Recurentul-inculpat T. Ș. A., la ultimul cuvânt, arată că dorește să fie în stare de libertate, române la decizia instanței.

Recurentul-inculpat T. I. L., la ultimul cuvânt, arată că dorește să fie în stare de libertate, și-a învățat lecția, dorește să fie lângă frați.

Prin încheierea penală din 25 septembrie 2013 a Judecătoriei S. u Marmației, pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160balin. 3 coroborat cu art. 160halin. 3 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților T. Ș. A. și T. I. L. și, în temeiul art.

3002Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților T. Ș. -A. și T. I. L. .

În baza art. 139 Cod procedură penală, s-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul T. I. L., ca neîntemeiată.

Pentru a dispune în acest sens prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației nr. 821/P/2013 din_, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv inculpații T. Ș. -A. și T. I. -L. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 literele a, g și I cod penal, cu aplicarea art. 33 litera a și art. 99 cod penal.

În expunerea stării de fapt, s-a precizat în cuprinsul actului de sesizare că, inculpatul T. Ș. -A., în vara anului 2012, a sustras de la partea vătămată SC A. P. D. SRL, prin escaladare, cabluri electrice, generând un prejudiciu în cuantum de 25.168,49 lei.

S-a menționat că, în condițiile participației penale, inculpații T. Ș. -

A. și T. I. -L., împreună cu minorul T. Sebastian-Samuel, pe timp de noapte (14/15 iulie 2013), au pătruns în barul aparținând Întreprinderii Individuale M. V. B., prin efracție și au sustras bani și bunuri în valoare de 225 lei.

În privința inculpatului minor T. I. L., s-a formulat acuzația conform căreia, în data de 9 aprilie 2013, împreună cu numiții T. Sebastian- Samuel, Meder A. D. și Barani R. M., pe timp de noapte și prin efracție, au sustras din barul "Assueto"; un calculator portabil și suma de 80 lei.

Instanța reține că prin încheierea penală nr. 353 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar nr._ la data de 16 iulie 2013, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpaților pe o perioadă de 20 de zile, până la data de_ .

Măsura privativă de libertate s-a fundamentat în drept, raportat la circumstanțele reale și personale ale faptei, pe dispozițiile art. 148 literele d și f cod procedură penală.

Dând aplicabilitate prevederilor art. 300 indice 1 cod procedură penală, instanța a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive prin încheierea penală pronunțată la data de_ (recursul promovat de inculpați împotriva acestei încheieri fiind respins prin Decizia Penală nr. 188 din 08 august 2013 emisă de Tribunalul Maramureș).

Conform art. 300 indice 2 cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, în timpul judecății, instanța legal sesizată este datoare să verifice legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, procedând potrivit art. 160 indice b.

Prima instanță a reținut că aceste din urmă dispoziții legale stipulează că "în cursul judecății, se verifică periodic dar nu mai târziu de 60 de zile,

legalitatea și temeinicia arestării preventive. Dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului. Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată menținerea arestării preventive";.

Reguli speciale sunt consacrate situației în care inculpații arestați se află în stare de minoritate, astfel încât prevederile art. 160 indice h alin. 3 cod procedură penală, stipulează că, verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani în cursul judecății se efectuează periodic dar nu mai târziu de 40 de zile.

În ambianța acestor ultime dispoziții legale instanța a supus verificării temeiniciei și legalității măsurii arestării preventive luate în raport de ambii inculpați.

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva temeiurilor de drept avute în vedere la momentul dispunerii măsurii arestării, instanța a constatat că măsura arestării preventive a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, respectiv cele ale art. 143 și art. 148 literele d și f cod procedură penală, corespunzând și scopului vizat de art. 326 cod procedură penală, constând în buna desfășurare a procesului penal.

În acest sens, instanța a apreciat că la momentul dispunerii măsurii arestării preventive au existat indicii temeinice, în accepțiunea prevederilor art. 143 alin. 3 c.p.p, indicii din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații T. I. L. și T. Ș. A. au comis faptele prezentate în actul de sesizare, relevante sub acest aspect fiind depozițiile martorilor, declarațiile părților civile, procesele verbale de cercetare la fața locului, planșele fotografice, poziția procesuală manifestată de cei doi inculpați.

Articolul 5 paragraful trei din CEDO garantează dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil sau de a fi pus în libertate în cursul judecății sub rezerva unor garanții care să asigure că persoana se va prezenta la audiere.

În acest sens, cu privire la aplicarea art. 5 din CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mai multe decizii (Neumeister contra Austriei, Letellier contra Franței, Toth contra Austriei) că autoritățile juridice naționale sunt competente să cerceteze toate circumstanțele de natură să se admită sau să se înlăture existența unei veritabile exigențe de interes public, care să justifice o derogare de la regula respectului libertății individuale, însă pericolul că inculpatul s-ar sustrage de la judecată nu poate fi dedus numai pe baza gravității sancțiunilor penale aplicabile acestuia pentru fapta ce face obiectul cauzei. Trebuie să se țină seama și de circumstanțele personale ale acestuia, precum caracterul, moralitatea, domiciliul, profesia, resursele materiale, legătura cu familia, etc. Curtea Europeană a admis că

prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie, cel puțin o perioadă de timp, însă prezervarea ordinii publice poate fi apreciată ca pertinentă și suficientă numai dacă se bazează pe fapte de natură să arate că eliberarea inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică. În afară de aceasta, detenția nu rămâne legitimă decât dacă ordinea publică este efectiv amenințată.

Raportat la criteriile sus enunțate, care disting între oportunitatea dispunerii măsurii privative de libertate sau a respingerii acesteia, particularitățile cauzei deduse judecății, instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile care fac obiectul cercetării, pentru care instanța a reținut că există indicii temeinice, este mai mare de 4 ani.

Instanța a reținut că accepțiunea sintagmei "pedeapsa prevăzută de lege"; în raport de inculpații minori a fost elucidată și clarificată prin Decizia XXVIII din_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, statuându- se că relevanță prezintă pedeapsa prevăzută în textul care incriminează fapta săvârșită în forme consumate, fără luarea în considerare a cauzei de reducere a pedepsei prevăzute de dispozițiile art. 109 cod penal.

Dând eficiență acestui criteriu, se constată îndeplinirea prevederilor art.

148 alin. 1 lit. f.

În privința circumstanțelor reale ale faptei, este de menționat că indiciile temeinice și rezonabile privind săvârșirea faptelor de furt calificat converg către ideea acționării pe timp de noapte, prin efracție, prejudiciind patrimoniul mai multor persoane vătămate.

Analiza circumstanțelor personale inclusiv din perspectiva conținutului fișei de cazier judiciar (filele 118,119 d.u.p), evidențiază că s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, în raport de inculpatul T. Ș. A. și fundamentează concluzia conform căreia inculpatul T. I. L. nu este la primul conflict cu legea penală în contextul în care a fost condamnat la pedeapsa închisorii de șase luni, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 literele a,g și i cod penal, prin sentința penală nr. 158 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației la data de_ .

Întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunile care au atras condamnarea mai sus menționată în stare de minoritate, devin aplicabile prevederile art. 38 litera a cod penal, ce încadrează în cadrul condamnărilor care nu atrag starea de recidivă, infracțiunile săvârșite în timpul minorității.

Este de menționat că deși față de inculpatul T. Ș. A. s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea unui concurs de infracțiuni contra patrimoniului (cu precădere, furt calificat), demers finalizat prin întocmirea unei pluralității de acte de sesizare, ce formează obiectul mai multor dosare

aflate pe rolul acestei instanțe, una din faptele ce compun concursul real de infracțiuni pentru care s-a formulat propunerea de arestare preventivă, vizează noaptea de 14/15 iulie 2013.

Această ultimă constatare vine să fortifice temeinicia reținerii și aplicabilității prevederilor art. 148 lit. d din codul de procedură penală. Dispozițiile art. 148 lit. d cod procedură penală au ca situație premisă existența unei suspiciuni rezonabile că inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune (ce stă la baza propunerii de arestare preventivă), după ce anterior fusese începută urmărirea penală împotriva sa pentru săvârșirea unei alte infracțiuni, situație aplicabilă speței.

Mijloacele de probă administrate nu înlătură, în raport de inculpatul minor T. I. L., teza conturării unei suspiciuni rezonabile privind comiterea cu intenție a unei noi infracțiunii (furt calificat în data de 14/15 iulie 2013) ulterior începerii urmăririi penale pentru o altă infracțiune similară (prin rezoluția din 14 mai 2013- fila 17 d.u.p dispunându-se începerea urmării penale față de inculpatul T. I. L., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în data de_ ), antrenând astfel incidența prevederilor art. 148 litera d.

Se constată că lăsarea inculpaților în libertate ar genera un inevitabil pericol concret pentru ordinea publică (constând în riscul reluării activității infracționale) în contextul în care aspectele în precedent semnalate indică o pregnantă perseverență infracțională.

În conformitate cu dispozițiile art. 300 indice 2 raportat la art. 160 indice b alin. 3 coroborat cu art. 160 indice h alin. 3 cod procedură penală, pentru considerentele anterior expuse dar și cele avute în vedere la momentul dispunerii arestării preventive, instanța constată că se mențin temeiurile de drept prevăzute de art. 148 literele d și f cod procedură penală.

Pe de altă parte, în raport de inculpatul T. Ș. A., au devenit aplicabile prevederile art. 160 indice b alin.3 cod procedură penală, conform cărora, în ipoteza în care, instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

În cauza dedusă judecății, ambele ipoteze sunt întrunite, în condițiile în care, subzistă temeiurile care au determinat măsura arestării preventive iar pe de altă parte au intervenit temeiuri noi care conduc la necesitatea menținerii măsurii privative de libertate. În sublinierea acestui aspect, este de menționat că, prin sentința penală nr. 375 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației la data de 21 august 2013 (rămasă definitivă prin nerecurare la data de 18 septembrie 2013), s-a dispus condamnarea inculpatului T. Ș. A. la pedeapsa închisorii de doi ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.,,a,e,g, i"; c.p., cu aplicarea 41 al.2 c.p.,

art. 99 și următoarele c.p. și a art.320 indice 1, al.7 din c.proc.pen., în regim de detenție.

Condamnarea mai sus amintită vine să evidențieze concluzia asigurării mijloacelor de trai prin comiterea faptelor de natură penală.

De asemenea, instanța a apreciat că subzistența temeiurilor în baza cărora s-a dispus arestarea preventivă, precum și constatările din paragrafele precedente, impun în continuare privarea de libertate a inculpaților pentru realizarea scopului avut în vedere la dispunerea acestei măsuri, astfel încât va dispune menținerea măsurii arestării preventive în raport de ambii inculpați.

În baza art. 139 Cod proc.pen prima instanță a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive, formulată de inculpatul T. I. L., prin apărător, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații T. Ș. A.

și T. I. L. , care au solicitat să fie cercetați în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Procedând la examinarea recursurilor prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, tribunalul reține următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației nr. 821/P/2013 din_, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv inculpații T. Ș. -A. și T. I. -L. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 literele a, g și I cod penal, cu aplicarea art. 33 litera a și art. 99 cod penal., reținându-se în cuprinsul actului de sesizare că, inculpatul T. Ș. -A., în vara anului 2012, a sustras de la partea vătămată SC A. P. D. SRL, prin escaladare, cabluri electrice, generând un prejudiciu în cuantum de 25.168,49 lei.

S-a mai reținut că, în condițiile participației penale, inculpații T. Ș. -

Potrivit art. 300 raportat la art. C.pr.penală, instanța de judecată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților.

Așa cum rezultă din actele dosarului și cum în mod corect a reținut prima instanță, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă și impun în continuare privarea acestora de libertate.

Astfel, pe lângă faptul că din datele cauzei rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați, față de aceștia sunt incidente în continuare dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală - pedeapsa prevăzută de lege este închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

T. apreciază că pericolul social concret pentru ordinea publică subzistă în continuare și rezidă atât din gravitatea faptelor de care sunt acuzați inculpații, de modalitatea în care se presupune că au fost comise, dar și din reacția publicului față de săvârșirea lor, cunoscut fiind faptul că anumite infracțiuni pot produce o anumită tulburare socială de natură a justifica o măsură privativă de libertate pentru o anumită perioadă de timp.

Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității, dar și la nivelul întregii ordini sociale și rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor ce se prezumă că au fost comise de către inculpați, din activitatea infracțională desfășurată, cât și din datele referitoare la persoana acestora. În concret, inculpații deși minori, au comis mai multe infracțiuni, pentru o parte din ele fiind și condamnați cu suspendarea condiționată, cum este cazul inculpatului T. I. sau au fost puși în libertate după care au comis prezentele infracțiuni, cum este cazul inculpatului TIncu Ș. .

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat în mod constant că la menținerea măsurii arestării preventive trebuie analizată persistența motivelor care justifică privarea de libertate a inculpatului, apreciind că după o anumită perioadă de timp motivele existente la luarea măsurii nu mai sunt suficiente pentru a justifica continuarea măsurii privative (W c. Elvetiei), însă a precizat că aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărei cauze pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate"; (Labita c.Italiei).

De asemenea, Curtea a hotărât că referirea la antecedente nu poate fi suficientă pentru a justifica refuzul de punere în libertate (Richet c.Frantei), însa alături de invocarea altor motive plauzibile, poate să întemeieze menținerea în stare de detenție: pericolul de a săvârși și alte infracțiuni precum și tulburarea ordinii publice, apreciate în funcție de gravitatea și natura infracțiunii, circumstanțele în care a fost săvârșită (Bouchet c. Frantei), caracterul celui acuzat, moralitatea, domiciliul, profesia, resursele, legăturile familiale (Neumaister c. Austriei).

T. apreciază că la acest moment procesual nu este oportună lăsarea în libertate a inculpaților și nu ar servi la buna desfășurare a procesului penal, motiv pentru care, întrucât nu există temeiuri pentru a se dispune revocarea

măsurii arestării ori înlocuirea acesteia cu o altă măsură privativă, recursurile inculpaților urmează a fi respinse ca nefondate, potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații T. Ș. A. (C.N.P. 1., fiul lui natural și D., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M.

, domiciliat în S. u Marmației, str. Titu Maiorescu nr. 35/B, județul M., arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) și T. I. L. (C.N.P. 1.

, fiul lui natural și L., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M.

, domiciliat în S. u Marmației, str. Unirii bl. 18, ap. 65, județul M., arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) împotriva încheierii penale din 25 septembrie 2013 a Judecătoriei S. u Marmației pronunțată în dosarul nr. _

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe recurenții- inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei - cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 lei reprezintă onorariul apărătorilor desemnați din oficiu (domnii avocați C. R. și Ona D. ) și se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 4 octombrie 2013.

PREȘEDINTE				JUDECĂTORI			GREFIER
L. Ramona M. S.	G.	O.	M.	, C. B. A.	D.	N.

Red.O.M.G. /T-red. A.D.N. 3 ex. /_

J. ecător la fond: P. M. R.

Tribunalul Maramureș Cod operator 2618 Secția penală Minută

DECIDE:

, domiciliat în S. u Marmației, str. Titu Maiorescu nr. 35/B, județul M., arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) și T. I. L. (C.N.P. 1.

, fiul lui natural și L., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 4 octombrie 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

Tribunalul Maramureș	Cod operator	2618
Secția penală	Copie Minută

DECIDE:

, domiciliat în S. u Marmației, str. Titu Maiorescu nr. 35/B, județul M., arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla) și T. I. L. (C.N.P. 1.

, fiul lui natural și L., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe recurenții- inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei - cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 lei reprezintă onorariul apărătorilor desemnați din oficiu (avocați C. R. și Ona D. ) și se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 4 octombrie 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

s.s. indescifrabil s.s. indescifrabil s.s. indescifrabil

pt. conformitate

ROMÂNIA Cod operator 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

Dosar nr._ /a3

din _

Către

PENITENCIARUL GHERLA

Alăturat prezentei, conform art. 360 alin. 2 Cod procedură penală, vă trimitem copia dispozitivului deciziei penale nr. 228/R din_ , pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, privind pe recurenții-inculpați T. Ș. A. (fiul lui natural și D., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M.

) și T. I. L. (fiul lui natural și L., născut la data de_ în S. u Marmației, județul M. ), arestați preventiv, aflați în Penitenciarul Gherla.

	PREȘEDINTE			GREFIER
S.	L. Ramona M.	N.	A.	D.

ROMÂNIA Cod operator 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

Dosar nr._ /a3

din _

Către

SERVICIUL FINANCIAR-CONTABIL

din cadrul T. ui M.

Alăturat prezentei, vă înaintăm copia dispozitivului deciziei penale nr. 228/R/_ , pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, prin care s-a dispus și plata onorariilor apărătorilor desemnați din oficiu - av. C. R. și Ona D. , din fondurile Ministerului Justiției.

	PREȘEDINTE		GREFIER
S.	L. Ramona M.	N.	A. D.

← Decizia penală nr. 376/2013. Mentinere arest preventiv		Decizia penală nr. 689/2013. Mentinere arest preventiv →

Decizia penală nr. 228/2013. Mentinere arest preventiv

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 228/2013. Mentinere arest preventiv