Decizia penală nr. 27/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ
Decizia penală nr. 27
Ședința publică de la 30 Aprilie 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE: C. T.
Judecător: S. M.
Judecător: D. B. Ț. Grefier: M. J. D.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror B. R. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul B. S. fiul lui D. și al lui M., născut la data de_, în prezent în stare de arest la IPJ Sălaj, împotriva încheierii penale din data de 26 aprilie 2013 a Judecătoriei Z., având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul, în stare de arest, asistat de av. desemnat din oficiu, Gavriș I. Darie cu împuternicire avocațială din oficiu depusă la dosarul cauzei fila 10.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, la solicitarea instanței nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat.
Având cuvântul asupra recursului formulat, apărătorul inculpatului, av. Gavriș I. Darie, solicită instanței admiterea recursului formulat, întrucât arată acesta inculpatul nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică. Acel lănțișor pe care inculpatul l-a furat nu este de valoare, valoarea lui fiind undeva sub 50 lei, apreciind că de fapt inculpatul este închis pentru o faptă de tâlhărie și de furt astfel cum s-a reținut în actul de sesizare al instanței. Pentru aceste considerente, reprezentantul inculpatului solicită instanței admiterea recursului formulat și judecarea în stare de libertate.
Reprezentanta Ministerului Public, procuror B. R., solicită instanței respingerea recursului formulat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală.
Reprezentanta Ministerului Public constată legală și temeinică măsura arestării preventive dispuse prin încheierea penală nr. 19/A din data de_ . Temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă și în continuare arată reprezentanta Ministerului Public.
În conformitate cu prevederile art. 148 lit. d) Cod procedură penală, inculpatul a fost cercetat pentru infracțiunea de furt fiind eliberat condiționat, în baza art. 37, lit. a Cod penal, prezenta faptă săvârșind-o în stare de recidivă postexecutorie.
În ceea ce privește prevederile art. 148, lit. f) Cod procedură penală, arată reprezentanta Ministerului Public, ambele condiții ale acestui articol sunt
îndeplinite. Pentru infracțiunea săvârșită legea prevede sancțiunea pedepsei închisorii mai mare de 4 ani și existența pericolului concret pentru ordinea publică.
Existența pericolului reiese din însăși modalitatea de făptuire a infracțiunii, inculpatul aflându-se în stare de recidivă postoperatorie cât și din împrejurările săvârșirii acesteia. Inculpatul s-a aflat în poziția de a profita de victimă, având loc o încăierare în urma căreia inculpatul a sustras victimei lănțișorul care era suflat cu aur. Inițial arestarea s-a dispus pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, urmând mai apoi că, în urma cercetărilor efectuate, să se stabilească ca fiind infracțiunea de furt calificat.
Apreciază că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală solicitând respingerea recursului formulat.
Având cuvântul asupra recursului, inculpatul solicită instanței admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T. ,
Prin incheierea penala din data de 26.04.201 a Judecatoriei ZAlau in baza art.3001alin.1 Cod procedură penală s-a constat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse prin încheierea 19/A din data de_ în dosarul_ al Judecătoriei Z. față de inculpatul B. S., fiul lui D. și M., născut la data de_, în localitatea J., jud.Sălaj, cetățean român,
fără studii, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, stagiul militar îndeplinit, recidivist, domiciliat în localitatea J., str.Stejarilor, nr.89, jud.Sălaj, locuind fără forme legale în localitatea Panic, nr.215, jud.Sălaj, CNP 1., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 16/J din_ emis de Judecătoria Zalău pentru o perioadă de 29 de zile de la data de_ până la data de_ .
În baza art. 3001alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului B. S. .
S-a constatat stabilirea termenului de judecată a cauzei pentru data de_ .
În baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu av. Gavriș I. Darie.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosarul de urmărire penală 822/P/2013, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul B. S. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. g și e Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b C.p. .
Cauza a fost înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de_ sub nr._ fixându-se primul termen de judecata la data de_ .
Faptele reținute în sarcina inculpatului în actul de sesizare al instanței constau, în esență, în aceea că: Inculpatul B. S. în data de_ în jurul orei 01.00, în timp ce se afla în sala de așteptate a Gării CFR Z. a exercitat acte de violență asupra părții vătămate R. I., persoană surdo-mută, intenționând să o dea afară din sala de așteptare. În timp ce exercita actele de violență asupra părții vătămate, acesteia i s-a rupt lănțișorul (confecționat din fier galvanizat suflat cu aur de 18 karate) pe care îl purta la gât, inculpatul însușindu-și acel lănțișor. Partea vătămată a fugit în stația peco OMV unde a comunicat în scris vânzătoarei că i s-a furat lănțișorul în gară, fiind anunțate
astfel de către vânzătoare organele de poliție. Organele de poliție l-au găsit pe inculpat în sala de așteptarea gării CFR Z., iar cu ocazia efectuării percheziției corporale a fost găsit lănțișorul asupra inculpatului și ridicat de către organele de poliție, fiind restituit părții vătămate.
Inculpatul a fost reținut la data de_ ora 10.05 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău pentru 24 de ore. Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosar nr.822/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.211 alin.1, alin.2 lit. b și c din Codul penal.
Prin Încheierea penală nr.19/A din data de_ a Judecătoriei Z. s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău și s-a dispus arestarea inculpatului B. S. pe o durată de 29 zile începând cu data de_ până la data de_ .
Temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii respectiv prelungirii măsurii arestării preventive a inculpatului au fost cele prevăzute de art.148 alin.1 lit. d) și f) Cod procedură penală. Instanța a reținut incidența cazului prev. de art. 148 alin.1 lit. d C.p.p. având în vedere faptul că inculpatul B. S. a mai fost condamnat anterior la 3 pedepse cu închisoare, pentru săvârșirea
infracțiunilor de furt calificat, ultima dată fiind liberat condiționat în data de_ cu un rest neexecutat de 317 zile, în prezent această pedeapsă fiind considerată ca executată, și că acesta era cerceta în dos.nr.2728/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu, în acest dosar fiind finalizată urmărirea penală, la data de_, organele de cercetare penală înaintând procurorului propunerea de a fi pusă în mișcare acțiunea penală și trimis în judecată inculpatul. În ce privește temeiul prev. de art. 148 lin.1 lit. f C.p.p instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului reprezintă un pericol concret
pentru ordinea publică, în această apreciere ținând cont de gradul de pericol social concret al faptelor, decurgând din modalitatea de săvârșire a acestora reținută în starea de fapt, cât și de circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta nu are o ocupație și un loc de muncă și a comis un mai multe infracțiuni la scurt timp după liberarea sa condiționată, împrejurare de natură să imprime faptelor și inculpatului un grad ridicat de pericol social.
După luarea măsurii arestării preventive, în urma probelor administrate în cauză, prin ordonanța din data de_ procurorul a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. S. din infracțiunea de tâlhărie prev. de 211 alin.1, alin.2 lit. b și c C.p. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p. în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 209 alin.1 lit. e și g C.p. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p., reținând că actele de violență nu au fost exercitate de inculpat asupra părții vătămate cu scopul de a o deposeda de bun și că rezoluția infracțională de a deposeda partea vătămată de bun a fost luată după exercitarea actelor de violență.
Potrivit art.3001alin.1 Cod procedură penală, "după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive";, iar conform art.3001alin.3 Cod procedură penală, "când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.";
Analizând actele și lucrările dosarului, probele administrate în faza de urmărire penală, în raport de temeiurile de drept și de fapt avute în vedere la
momentul dispunerii măsurii arestării preventive, instanța de fond a constatat că măsura arestării preventive a inculpatului este temeinica si legala, corespunzând și scopului prevăzut de art.136 Cod procedură penală, constând în buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea instanța de fond a constatat că temeiurile avute in vedere la luarea acestei masuri, respectiv cele prevăzute de art.143 Cod procedură penală, art. art.148 alin.1 lit. d și f Cod procedură penală, subzistă si justifică in continuare privarea de libertate a inculpatului B. Ș. an. Schimbarea intervenită în starea de fapt în urma cercetărilor efectuate în cauză, respectiv schimbarea încadrării juridice a faptei, intervenită ulterior luării măsurii arestării preventive, nu duce la schimbarea temeiurilor avute în vedere de instanță la momentul luării măsurii arestării preventive, respectiv nu diminuează periculozitatea inculpatului, pericolul public concret reprezentat de lăsarea sa în libertate subzistă ca de altfel și riscul sustragerii acestuia de la judecată.
În ceea ce privește condiția prev. de art. 143 C.p.p., pentru definirea noțiunii de "indicii temeinice" legiuitorul în art.681Cod procedură penală arată că sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Această noțiune are corespondent în sintagma de motive verosimile folosita de art.5 pct.1 lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și care potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materie reprezintă fapte sau informații de natură sa convingă un observator obiectiv că persoana în cauză a comis o infracțiune (cauza Fox, Campbell și Hartley c.Regatului Unit), fără a fi însă necesar ca aceste date să aibă aceeași forță cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula acuzarea (cauzele McKay c.Regatului Unit și O"Hara c.Regatului Unit).
Având în vedere ansamblul probelor administrate în faza de urmărire penală, care se coroborează între ele, instanța de fond a considerat că este pe deplin justificată presupunerea rezonabilă că inculpatul B. S. a săvârșit infracțiunea de furt calificat pentru care a fost trimis în judecată. În acest sens sunt relevante declarațiile martorilor oculari Bojan Vasile și Banciu I., declarații care se coroborează și cu declarațiile persoanei vătămate și cu ultimele declarații ale inculpatului. Dacă inițial inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală acesta a recunoscut și exercitarea actelor de violență și sustragerea bunului de la partea vătămată, precizând că nu a exercitat actele de violență cu scopul de a-i sustrage lănțișorul.
În ce privește îndeplinirea condițiile prevăzute de art.148 lit.d) Cod procedură penală, acestea sunt îndeplinite în cauză și subzistă și în prezent. În ce privește faptele pentru care inculpatul era cercetat în dosarul 2728/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău este de menționat că a fost pusă
în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului B. Ș. an pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată și violare de domiciliu, fiind trimis în judecată în dosarul_ al Judecătoriei Z. cu termen de
judecată la data de_ . În condițiile în care, așa cum am arătat mai sus, din datele existente la dosar rezultă justificat o suspiciune rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar, raportat la condamnările definitive anterioare dar și infracțiunile pentru care este trimis în judecată, este întrunită condiția prev. de lit. d art. 148 C.p.p. .
În mod legal și temeinic s-a reținut de instanță că sunt îndeplinite
condițiile prev. de art. 148 alin. f) C.p.p în sensul ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de tâlhărie reținută in sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar din probele existente la dosar reiese că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de furt calificat pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prim condiție prevăzută de art. 148 alin.1 lit. f C.p.p. este îndeplinită în continuare.
În ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, în lipsa unei definiții date de legiuitor, practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare
la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise, dar și raportat la
rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Chiar dacă în cauză există indicii privind săvârșirea infracțiunii de furt calificat și nu tâlhărie, așa cum s-a apreciat la momentul luării măsurii arestării preventive, gravitatea faptei rămâne una ridicată și rezultă atât din pericolul social abstract reflectat prin limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor cât și din modalitatea concretă de săvârșire: pe timp de noapte, în loc public, în prezența mai multor persoane și profitând de starea specială a victimei, care datorită handicapului ce îl avea nu putea reacționa. Din toate acestea rezultă atitudinea inculpatului de sfidare a normelor legale dar și a normelor sociale și morale de conviețuire, existând un risc real ca inculpatul odată pus în liberate să nu aibă nici o reținere a încălca din nou astfel de norme. O astfel de concluzie se poate reține nu numai raportat la gravitatea faptei cât și raportat la persoana inculpatului. Inculpatul nu are un loc de muncă, nici o sursă licită de venit, potrivit fișei de cazier judiciar acesta a suferit trei condamnări definitive la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat și i-au fost aplicate două sancțiuni administrative tot pentru fapte similare, faptele pentru care este trimis în judecată în prezenta cauză dar și faptele pentru care a fost trimis în judecată în dosarul_ al Judecătoriei Z. au fost săvârșite la un interval foarte scut de timp de la eliberarea acestuia din executarea pedepsei închisorii (liberat condiționat la data de_ cu un rest neexecutat de 317 zile
Raportat la persoana inculpatului, instanța de fond a reținut perseverența infracțională a acestuia în special în săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, ineficiența pedepselor aplicate anterior cu privare de libertate, toate acestea denotă periculozitatea crescută a persoanei
inculpatului, lipsa de respect a acestuia față de normele legale și valorile sociale ocrotite de acestea, dar și faptul că sustragerea de bunuri este percepută de inculpat ca un mod de a-și asigura existența.
Lăsarea în libertate a inculpatului s-a reținut de asemenea în mod corect că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul comunității locale, determinat de starea de libertate a inculpatului, având în vedere perseverența în actul infracțional contra patrimoniului persoanelor și modul de operare, faptul că nici locul public și nici prezența altor persoane nu i-au inhibat rezoluția infracțională, iar acest sentiment de insecuritate nu a putut fi estompat de perioada de arest preventiv a inculpatului.
Prima instanță a analizat și dacă pericolul reprezentat de inculpat, așa cum a fost analizat anterior poate fi contracarat prin măsuri preventive mai puțin restrictive și limitative decât arestarea preventivă. În acest sens instanța de fond a avut în vedere și dispozițiile art.5 din CEDO care prevede nu numai dreptul de a fi judecat intr-un interval rezonabil și de a fi eliberat in cursul
procesului, ci și ca eliberarea poate fi condiționată de existenta unor garanții ca acuzatul se va prezenta la proces. Având în vedere jurisprudența a CEDO în acest sens (c. Khudoyorov c. Rusiei) chiar dacă inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală și a recunoscut faptele, tocmai în acest context, inculpatul poate prefigura iminența aplicării unei pedepse și pentru a evita acest lucru există posibilitatea să se sustragă de la judecată și executarea unei eventuale pedepse.
Instanța de fond a apreciat că nici recunoașterea faptelor, nici perioada de arest preventiv efectuată și nici faptul că a fost încheiată urmărirea penală nu sunt de natură a duce la schimbarea temeiurilor avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive, lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, iar măsurile preventive alternative la detenție ar fi insuficiente pentru a înlătura această stare de pericol. Totodată, buna desfășurare a procesului penal impune așa cum am arătat anterior luarea unei măsuri preventive privative de libertate, conform art.136 alin.1 Cod procedură.
În conformitate cu disp.art.3001alin.3 Cod procedură penală, în baza actelor dosarului, pentru considerentele avute în vedere atât la momentul dispunerii măsurii arestării preventive a inculpatului, cât și pentru considerentele de mai sus, instanța constată că subzistă temeiurile concrete avute în vedere de instanța la momentul luării măsurii arestării preventive, temeiuri care rezultă din modalitatea de săvârșire a faptelor, urmările produse, persoana inculpatului, sentimentul de insecuritate creat în rândul comunității locale, iar aceste temeiuri impun pe mai departe privarea de libertate a inculpatului.
Instanța de fond a constatat că asistența juridică obligatorie a inculpatului a fost asigurată de către apărătorul desemnat din oficiu av. Gavriș
I. Darie, iar în temeiul art. 189 alin.1 C.p.p. a dispus avansarea din fondurile Ministrului Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs inculpatul B. S., solicitând admiterea recursului si judecarea sa in stare de libertate.
Examinând motivele de recurs formulate,tribunalul a reținut ca recursul declarat este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.300/2 cpp in cauzele in care inculpatul este arestat preventiv, instanța legal sesizată este datoare sa verifice din oficiu, in cursul judecătii legalitatea si temeinicia arestării preventive, procedând potrivit dispozitiilor art.160/b cpp.
Conform art.160 /b alin 3 cpp când instanța constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate, instanța dispune ,prin incheiere motivata, menținerea arestării preventive.
Prin încheierea atacata instanța de fond, constatând ca aceste dispoziții procedurale sunt aplicabile in cauză, pentru ca exista motive verosimile de a bănui ca inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat, iar lăsarea sa in libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publica, a dispus menținerea măsurii arestării preventive.
Inculpatul a fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunii de p de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. g și e Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b C.p. .
In fapt s-a retinut in sarcina acestuia ca în data de_ în jurul orei 01.00, în timp ce se afla în sala de așteptate a Gării CFR Z. inculpatul a exercitat acte de violență asupra părții vătămate R. I., persoană surdo-
mută, intenționând să o dea afară din sala de așteptare. În timp ce exercita actele de violență asupra părții vătămate, acesteia i s-a rupt lănțișorul (confecționat din fier galvanizat suflat cu aur de 18 karate) pe care îl purta la gât, inculpatul însușindu-și acel lănțișor. Partea vătămată a fugit în stația peco OMV unde a comunicat în scris vânzătoarei că i s-a furat lănțișorul în gară, fiind anunțate astfel de către vânzătoare organele de poliție. Organele de poliție l-au găsit pe inculpat în sala de așteptarea gării CFR Z., iar cu ocazia efectuării percheziției corporale a fost găsit lănțișorul asupra inculpatului și ridicat de către organele de poliție, fiind restituit părții vătămate.
Referitor la măsura arestării preventive luata prin incheierea penala 19/A din data de_, pe o durată de 29 de zile si menținută de către judecătorie in prezenta cauza, se retine, ca potrivit dispozitiilor art.5 paragraf
1 lit. c din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, se excepteaza de la dreptul de a nu putea fi lipsit de libertate si cel care a fost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in fata autoritatilor judiciare competente, sau cand exista motive verosimile de a banui ca a comis o infractiune ori cand exista motive temeinice de a crede in necesitatea de a-l impiedica sa săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.
Pe de alta parte, art. 20 din Constitutia Romaniei prevede ca dispozitiile constitutionale vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cu pactele si tratatele la care România este parte, iar daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.
In raport cu aceste reglementari internationale, privarea de libertate trebuie sa se realizeze numai in formele si in procedura prevazuta de legislatia interna.
Instanta de fond a procedat, in mod corect la verificarea temeiurilor de arestare, daca acestea s-au schimbat sau daca subzista si in prezent, constatând ca temeiurile inițiale avute in vedere la luarea măsurii arestarii preventive se mentin in continuare, motiv pentru care s-a mentinut si masura arestarii preventive.
T. a constatat că, raportat la modul de concepere a activitatii infractionale, a imprejurărilor cauzei, a scopului urmarit de catre acesta, de urmarile faptei comise, punerea in pericol a vietii persoanei lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol social concret pentru ordinea publica, prin crearea unui sentiment de insecuritate si neincredere in buna desfasurare a actului de justitie.
Pe de alta parte, asemenea fapte neurmate de o riposta ferma a societatii ar intretine climatul infractional si ar crea faptuitorului impresia ca poate persista in sfidarea legii.
Pentru aceste considerente in baza art.385/15 pct.1 lit.b cpp se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Vazind si dispozitiile art.192 alin 2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. S., fiul lui D. și al lui M., născut la data de 01 februarie 1972, împotriva încheierii penale din data de_ a Judecătoriei Z. .
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi,_ . Președinte, Judecător, Judecător,
C. T. S. M. B. D. Ț.
Grefier,
M. J. D.
Red.CT/_
Dact.MJD/_ Ex.3
| ← Decizia penală nr. 283/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 278/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
