Decizia penală nr. 29/7. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a1
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL
DECIZIA PENALĂ NR. 29 Ședința publică de la 7 mai 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE: M. S., judecător
: Ț. D. B., judecător
: T. C., președinte secție penală
: O. I. -M., grefier șef secție penală
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul M. SA , în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar penal nr._, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul - în stare de arest - asistat de apărător desemnat din oficiu av. Gog Doinița.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Întrebat fiind, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în dezbateri.
Apărătoarea inculpatului cere instanței să analizeze dacă măsura privativă de libertate mai subzistă și se mai impune sau dacă există temeiuri noi, lăsând la aprecierea instanței soluția. Cere obligarea la plata onorariului pentru apărare din oficiu.
Procurorul pune concluzii de respingerea recursului promovat în cauză ca fiind nefondat și menținerea măsurii arestării preventive ca fiind legală, deoarece inculpatul a comis infracțiunile fiind în stare de recidivă postcondamnatorie. Cere obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul solicită admiterea recursului său și judecarea în stare de libertate.
T R I B U N A L U L
Prin incheierea penala din data de_ a Judecatoriei Z., in baza art.3001alin.1 Cod procedură penală s-a constat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse prin încheierea 20/A din data de_ în dosarul_ al Judecătoriei Z. față de inculpatul M. SA, fiul lui I. și L., născut la data de_, în localitatea Z., jud.Sălaj, cetățean român, studii - 8 clase, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, stagiul militar neîndeplinit, recidivist,
domiciliat în municipiul Z., lipsă spațiu, jud.Sălaj, CNP 1., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 17/J din_ emis de Judecătoria Zalău pe o perioadă de 29 de zile de la data de_ până la data de_ .
În baza art. 3001alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului M. SA .
S-a constat stabilit termen de judecată a cauzei pentru data de_ .
În baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut urmatoarele
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosar 678/P/2013, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul M. SA pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată și tâlhărie prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e, g și i C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen, art. 75 alin. 1 lit. c C.pen. și art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 211 alin. 2 lit. c și alin. 2¹ lit. a C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. și art. 75 lit. c C.pen, totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
Cauza a fost înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de_ sub nr._ acordându-se primul termen de judecata la data de_ .
Faptele reținute în sarcina inculpatului în actul de sesizare al instanței constau, în esență, în aceea că:
La data de_, pe timp de zi, inculpatul M. SA, împreună cu Groza A. și Groza E., minore în vârstă de 13, respectiv 11 ani, în urma unei înțelegeri prealabile având ca scop obținerea de bani, s-au deplasat la barul Bistrițeana de pe str. Sf. Vineri din mun. Z. . În fața barului cele două minore au abordat-o pe partea vătămată Frank Vasile, aflat în stare de ebrietate și l-au întrebat dacă nu dorește să întrețină relații sexuale contra cost.. Acesta a refuzat, însă pentru a arăta că refuzul nu este din cauza banilor, a scos din buzunar suma de 1800 de lei, sumă pe care o deținea asupra sa întrucât cu puțin timp înainte își ridicase salariul de la un ATM, și a arătat-o făptuitoarelor, după care a introdus-o la loc în buzunar. În acel moment Groza A. a băgat mâna în buzunarul părții vătămate pentru a-i lua banii, însă aceasta s-a opus, astfel că au intervenit inculpatul M. SA și minora Groza E., care au imobilizat partea vătămată pentru ca Groza A. să îi poată lua banii.
De față la producerea evenimentului au fost și martorii Varga Ionuț Aron și
K. Iuliu, care au declarat că au văzut momentul în care inculpatul, împreună cu făptuitoarea Groza E. au imobilizat-o pe partea vătămată, fiecare ținând-o de câte o mână, timp în care făptuitoarea Groza A. i-a sustras banii din buzunar.
Cei trei au fugit cu banii astfel obținuți în stația de taxi de la Spitalul Municipal, unde s-au urcat într-un taxi cu care s-au deplasat la restaurantul
"Imbis";. La scurt timp, organele de poliție, sesizate de partea vătămată, au ajuns la restaurantul "Imbis";, unde i-au surprins pe inculpat și cele două făptuitoare minore având asupra lor sumele de bani sustrase.
2. În perioada_ -_, inculpatul M. SA, în baza unei rezoluții infracționale unice, a săvârșit 5 acte materiale care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat.
În noaptea de_, inculpatul M. SA, pentru a face rost de bani, s-a hotărât să caute autovehicule ale căror portiere nu sunt închise și să sustragă bunuri, pe care să le valorifice ulterior. În acest scop, inculpatul s-a deplasat pe str. Meteorologiei din mun. Z., unde a sustras din autoutilitara marca VW LT, aparținând părții vătămate Crișan V., un CD player și un grilaj ornamental din plastic. În aceeași zi, în jurul orei 23, inculpatul l-a rugat pe martorul Dragoș Cristian să îl ajute să vândă CD playerul. Martorul a vândut dispozitivul martorului Sima Vlad Cosmin contra sumei de 50 lei. În urma identificării autorului, CD playerul a fost ridicat de la martorul Sima și, împreună cu grilajul ornamental sustras, au fost predate părții vătămate pe bază de dovadă, astfel încât aceasta nu se constituie parte civilă în procesul penal.
În perioada 25.03 -_, inculpatul M. SA, pentru a face rost de bani, a căutat din nou autovehicule uitate deschise de proprietari pentru a sustrage bunuri din interior. Pe str. Armoniei din mun. Z., acesta a găsit deschis portbagajul unui autoturism Audi aparținând părții vătămate Gheți D. iel. Din interiorul portbagajului inculpatul a sustras o trusă de scule având inscripția STERN și o pompă de aer în valoare de aproximativ 150 de lei. Bunurile au fost ridicate din posesia inculpatului și predate părții vătămate pe bază de dovadă, astfel încât aceasta nu se constituie parte civilă în cauză.
În aceeași perioadă, prin același mod de operare, inculpatul a sustras dintr-un autoturism marca Mercedes aparținând părții vătămate Herța V. un CD player marca VIETA, mai multe CDuri și un compresor auto cu inscripția Smart în valoare totală de aproximativ 400 de lei. Inculpatul a vândut CD playerul martorului Csepei Janos Lorand, care l-a vândut, la rândul său, martorului Baidoc Alin C., iar compresorul de aer l-a vândut martorului P. I. . Bunurile sustrase și înstrăinate de inculpat au fost recuperate și predate pe bază de dovadă părții vătămate, care nu se constituie parte civilă în cauză.
La data de_, prin același mod de operare, inculpatul a sustras din autoturismul marca Audi aparținând părții vătămate Gînțe A. Raluca un CD player marca Sony. Din interiorul portbagajului a mai luat o geantă din piele în care se aflau piese auto, însă a abandonat-o lângă autoturism. În aceeași seară, inculpatul a vândut CD playerul martorului Ciurar I., care l-a predat organelor de poliție.
În noaptea de 03.04 -_, inculpatul M. SA și făptuitoarea Groza A. au pătruns, prin escaladarea uni gard și forțarea unei uși de acces, într-un imobil în construcție, situat pe str. Torentului nr. 7B, aparținând părții vătămate Florean Mircea, de unde au sustras țevi de cupru pentru instalația de încălzire în valoare de 2300 lei. Bunurile sustrase au fost transportate în blocul C3 din cartierul Dumbrava, la locuința inculpatului, unde cei doi au distrus o parte din piesele sustrase pentru a le putea valorifica la centrele de recuperare a materialelor refolosibile. O parte din aceste piese au ascuns-o în baia comună a blocului. A doua zi inculpatul s-a deplasat cu o parte din materialele de cupru sustrase la centrele de colectare a materialelor refolosibile, reușind să predea la S.C. Rematex
S.R.L. 12 kg de cupru pe numele șoferului de taxi Fărcaș Dorel Teodor, obținând în schimb suma de 194 lei. Piesele ascunse în baia blocului C3 au fost găsite de martorul M. Augustin, care, neștiind că provin din furt, le-a dat martorului
Banciu Mugurel, care le-a predat la S.C. Dropsystem S.R.L. contra sumei de 89 lei. Prejudiciul nu a fost recuperat.
Inculpatul a fost reținut la data de_ ora 19.30 de către Poliția municipiului Z. pentru 24 de ore, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosar nr.873/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. c și alin. 21lit. a C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. și art. 75 alin.1 lit. c C.p.
Măsura arestării preventive a inculpatului a fost dispusă de către Judecătoria Zalău prin încheierea nr. 20/A din data de_ dosar_, pe o durata de 29 zile, începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.
Prin rezoluția din data de_ s-a dispus conexarea dosarului 873/P/2013 la dosarul 862/P/2013, iar prin ordonanța procurorului din data de_ au fost conexate dosarele 678/P/2013, 799/P/2013, 832/P/2013, 874/P/2013 și 862/P/2013 sub numărul unic 678/P/2013 și schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului Markosan SA în infracțiunile de furt calificat în formă continuată și tâlhărie prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e, g și i C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen, art. 75 alin. 1 lit. c C.pen. și art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 211 alin. 2 lit. c și alin. 2¹ lit. a C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. și art. 75 lit. c C.pen, totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
Temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii măsurii arestării preventive a inculpatului au fost cele prevăzute de art.148 alin.1 lit. d) și f) Cod procedură penală. La momentul luării măsurii arestării preventive, având în vedere faptul că inculpatul M. SA a mai fost condamnat anterior la 4 pedepse cu închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și i-au fost aplicate 5 măsuri educative și 4 sancțiuni administrative pentru același gen de infracțiuni, ultima dată fiind liberat condiționat în data de_ cu un rest neexecutat de 328 zile și că mai este cercetat în dos.nr.862/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în acest dosar fiind începută urmărirea penală, prin rezoluția organelor de cercetare penală din data de_, confirmată de procuror la data de_, s-a reținut că este incident temeiului prevăzut de art.148 alin.1 lit.d) Cod procedură penală. Motivat de faptul că inculpatul nu are loc de muncă și nu realizează venituri din care să-și asigure principalele mijloace de existență, a fost recent liberat condiționat din executarea unei pedepse cu închisoarea aplicară tot pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fapta pentru care este cercetat a fost săvârșită în timpul în care inculpatul era cercetat în alt dosar penal pentru infracțiuni contra patrimoniului, că a atras în activitatea infracțională minori care nu răspund penal, instanța a apreciat ca din toate acestea rezultă în mod rezonabil presupunerea că inculpatul va încerca sustragerea de la judecată, pregătește săvârșirea unor infracțiuni similare iar lăsarea in libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publica.
Potrivit art.3001alin.1 Cod procedură penală, "după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și
temeinicia arestării preventive";, iar conform art.3001alin.3 Cod procedură penală,
"când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în
continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.";
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de temeiurile de drept avute în vedere la momentul dispunerii măsurii arestării preventive, instanța constată că măsura arestării preventive a inculpatului este temeinica si legala, corespunzând și scopului prevăzut de art.136 Cod procedură penală, constând în buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea instanța constată că temeiurile avute in vedere la luarea acestei masuri, respectiv cele prevăzute de art.143 Cod procedură penală, art. art.148 alin.1 lit. d și f Cod procedură penală, subzistă si justifică in continuare privarea de libertate a inculpatului M. SA .
Astfel, instanța apreciază că exista suficiente indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabila că inculpatul M. SA a săvârșit faptele pentru care a fost trimis in judecata. Starea de fapt expusă în actul de sesizare a fost reținută prin coroborarea declarațiilor de recunoaștere ale inculpatului cu declarațiile părților vătămate, precum și cu cele ale martorilor audiați în cauză, procesele verbal de cercetare la fața locului, cu rapoartele de constatare tehnico științifică, dovezile de ridicare bunuri de la inculpa. mijloacele materiale de probă. Instanța reține că probele sau indiciile temeinice în baza cărora se poate lua măsura arestării preventive nu trebuie să aibă greutatea celor care ar justifica trimiterea în judecată și cu atât mai puțin a celor care ar motiva o condamnare (c. Murray c. Regatului Unit), acestea trebuie să fie suficiente pentru a crea o suspiciune întemeiată obiectiv.
În aceste condiții, raportat la cele expuse anterior, instanța apreciază că în cauză sunt suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpatul M. SA a comis faptele pentru care este trimis în judecată, respectiv infracțiunea de tâlhărie și infracțiunea de furt calificat în formă continuată.
În ce privește incidența cazului prevăzut de art.148 lit. d) Cod procedură penală instanța constată că la momentul la care se reține săvârșirea infracțiunii de tâlhărie inculpatul era cercetat pentru infracțiuni de furt calificat în dosarele 678/P/2013, 799/P/2013, 832/P/2013 și 862/P/2013 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău fiind audiat în calitate de făptuitor, iar în dosarul 862/P/2013 fiind începută urmărirea penală prin rezoluția procurorului din data de_ . De asemenea potrivit fișei de cazier judiciar a inculpatului rezultă că a acesta a fost condamnat definitiv anterior pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, faptele care fac obiectul prezentului dosar au fost săvârșite după liberarea condiționată a inculpatului la data de_ din executarea unei pedepse privative de libertate de 2 ani și 6 luni închisoare, cu un rest neexecutat de 328 zile. În acest caz raportat și la prevederile art. 143 C.p.p. există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune după ce a fost condamnat definitiv și era cercetat în mai multe dosare pentru alte infracțiuni similare.
În mod legal și temeinic s-a reținut de instanță că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 alin. f) C.p.p în sensul ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute in sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar din probele existente la dosar reiese că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul public concret reprezentat de lăsarea
inculpatului în libertate subzistă în continuare, la aprecierea acestuia instanța are în vedere următoarele considerente:
În lipsa unei definiții legale a noțiunii de pericol social concret, practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar potrivit căruia pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență, astfel că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de lăsarea în libertate a inculpatului este apreciat astfel pe de o parte prin raportare la gravitatea faptelor faptele față de care instanța constată că există indicii temeinice în ce privește săvârșirea cestora de către inculpat. Pericolul social rezultă din săvârșirea unor fapte pentru care legiuitorul a stabilit limite foarte mari de pedeapsă, dar și din modalitatea concretă de săvârșire a faptelor: pe timp de noapte, prin violență, din loc public și prin efracție, angrenarea în activitatea infracțională a doi minori cu vârsta sub 14 ani profitând de naivitatea acestora dar și de faptul că nu li se poate angaja răspunderea penală, numărul mare de fapte săvârșit într-un interval foarte scurt de timp ( în decurs de o lună 6 fapte). Față de momentul luării măsurii arestării preventive când judecătorul s-a raportat la o singură faptă în aprecierea pericolului social, la acest moment instanța apreciază că sunt temeiuri suplimentare care susțin periculozitatea inculpatului, având în vedere reținerea în sarcina acestuia a altor 5 fapte de furt calificat.
Raportat la persoana inculpatului, instanța reține perseverența infracțională extrem de crescută a acestuia, în special în săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, faptele fiind săvârșite in stare de recidiva postcondamnatorie, anterior a fost condamnat, încă din timpul minorității, în mai multe rânduri tot pentru săvârșirea de infracțiuni de furt calificat, iar gravitatea faptelor săvârșite de acesta a crescut în timp trecând de la infracțiuni de furt la infracțiuni contra patrimoniului cu violență. Nu este de neglijat faptul că inculpatul a săvârșit faptele în timp ce era cercetat pentru infracțiuni contra patrimoniului, toate acestea denotă periculozitatea crescută a persoanei inculpatului, lipsa de respect a acestuia față de normele legale și valorile sociale ocrotite de acestea. Existența pericolului social concret pentru ordinea publică este relevat și de faptul că aplicarea mai multor pedepse cu închisoarea executate în loc de detenție nu și-au atins scopul de reeducare și prevenție, inculpatul a continuat să comită infracțiuni persistând mai ales în intenția de a pune în aplicare rezoluția infracțională de a săvârși fapte penale în dauna patrimoniului, mai mult a trecut și la utilizarea violențelor îndreptate contra persoanei pentru a-și pune în aplicație rezoluția infracțională. Pe lângă toate aceste având în vedere că inculpatul nu are un loc de muncă și nici o sursă de câștigare în mod licit a existenței, în mod justificat se poate reține că pentru inculpat sustragerea de bunuri este un mod de a-și asigura existența, existând un risc real ca acesta odată pus în libertate să aducă atingere valorilor sociale protejate de legea penală, patrimoniul și integritatea corporală și libertatea persoanelor.
Având în vedere natura și gravitatea faptelor săvârșite, perseverența infracțională crescută, lăsarea în libertate a inculpatului s-a reținut în mod corect că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul comunității locale, dar și un sentiment de neîncredere în capacitatea autorităților de a reacționa prompt și eficient în cazul săvârșirii unor fapte grave ce imprimă o stare de temere colectivă . Durata arestului preventiv a inculpatului nu a fost în măsură să ducă la estomparea reacției publice față de faptele acestuia.
Instanța va analiza și dacă pericolul reprezentat de inculpat, așa cum a fost analizat anterior poate fi contracarat prin măsuri preventive mai puțin restrictive și limitative decât arestarea preventivă. În acest sens instanța are în vedere și dispozițiile art.5 din CEDO care prevede nu numai dreptul de a fi judecat intr-un interval rezonabil și de a fi eliberat in cursul procesului, ci și ca eliberarea poate fi condiționată de existenta unor garanții ca acuzatul se va prezenta la proces. Având în vedere jurisprudența a CEDO în acest sens (c. Khudoyorov c. Rusiei) chiar dacă inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală și a recunoscut faptele, tocmai în acest context, inculpatul poate prefigura iminența aplicării unei pedepse și pentru a evita acest lucru există posibilitatea să se sustragă de la judecată și executarea unei eventuale pedepse. O asemenea presupunere este susținută și de atitudinea procesuală a inculpatului care deși inițial a recunoscut faptele, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, încercând a trece întreaga răspundere făptuitoarelor minore Groza E. și Groza A., cunoscând faptul că acestora nu le poate fi angajată răspunderea penală.
Instanța apreciază că nici recunoașterea parțială a faptelor, nici perioada de arest preventiv efectuată și nici faptul că a fost încheiată urmărirea penală nu sunt de natură a duce la schimbarea temeiurilor avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive, lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, iar măsurile preventive alternative la detenție ar fi insuficiente pentru a înlătura această stare de pericol și pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal. Având în vedere că faptele au fost săvârșite în comunitatea locală în care inculpatul locuiește, fac ca ecoul faptelor acestuia să nu se fi stins, să persiste starea de temere a locuitorilor pentru siguranța bunurilor acestora, iar o măsură preventivă mai puțin restrictivă precum obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara nu este în măsură să înlăture starea de pericol reprezentată de lăsarea inculpatului în libertate. Totodată, buna desfășurare a procesului penal impune așa cum am arătat anterior luarea unei măsuri preventive privative de libertate, conform art.136 alin.1 Cod procedură, existând riscul sustrageri inculpatului de la judecată..
Pentru toate aceste considerente legate de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, având în vedere și criteriile de individualizare prev. de art. 136 alin.8 C.p.p judecătorul apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, iar măsurile preventive alternative la detenție ar fi insuficiente pentru a înlătura această stare de pericol și insecuritate socială.
În conformitate cu disp.art.3001alin.3 Cod procedură penală, în baza actelor
dosarului, pentru considerentele avute în vedere atât la momentul dispunerii măsurii arestării preventive a inculpatului, cât și pentru considerentele de mai sus,
instanța constată că subzistă temeiurile concrete avute în vedere de instanța la momentul luării măsurii arestării preventive, temeiuri care rezultă din modalitatea de săvârșire a faptelor, urmările produse, persoana inculpatului, sentimentul de insecuritate creat în rândul comunității locale, iar aceste temeiuri impun pe mai departe privarea de libertate a inculpatului.
Instanța constată că asistența juridică obligatorie a inculpatului a fost asigurată de către apărătorul desemnat din oficiu av.Gog Doinița, iar în temeiul art. 189 alin.1 C.p.p. va dispune avansarea din fondurile Ministrului Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul M. SA
solicitând judecarea sa în stare de libertate.
Examinând motivele de recurs formulate tribunalul a reținut că recursul declarat este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente
Potrivit dispozițiilor art.300/2 cpp în cauzele în care inculpatul este arestat preventiv,instanța legal sesizata este datoare să verifice din oficiu ,în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive ,procedând potrivit dispozițiilor art.160/b cpp.
Conform art.160 /b alin 3 cpp când instanță constata că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate ,instanța dispune ,prin încheiere motivată ,menținerea arestării preventive.
Prin încheierea atacată instanță de fond ,constatând că aceste dispoziții procedurale sunt aplicabile în cauză,pentru că există motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat,,iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică,a dispus menținerea măsurii arestării preventive.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată și tâlhărie prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e, g și i C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen, art. 75 alin. 1 lit. c C.pen. și art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 211 alin. 2 lit. c și alin. 2¹ lit. a C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. și art. 75 lit. c C.pen, totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
S-a reținut în fapt că în data de_, pe timp de zi, inculpatul M. S.
A., împreună cu Groza A. și Groza E., minore în vârstă de 13, respectiv 11 ani, în urma unei înțelegeri prealabile având ca scop obținerea de bani, s-au deplasat la barul Bistrițeana de pe str. Sf. Vineri din mun. Z. . În fața barului cele două minore au abordat-o pe partea vătămată Frank Vasile, aflat în stare de ebrietate și l-au întrebat dacă nu dorește să întrețină relații sexuale contra cost.. Acesta a refuzat, însă pentru a arăta că refuzul nu este din cauza banilor, a scos din buzunar suma de 1800 de lei, sumă pe care o deținea asupra sa întrucât cu puțin timp înainte își ridicase salariul de la un ATM, și a arătat-o făptuitoarelor, după care a introdus-o la loc în buzunar. În acel moment Groza A. a băgat mâna în buzunarul părții vătămate pentru a-i lua banii, însă aceasta s-a opus, astfel că au intervenit inculpatul M. SA și minoră Groza E., care au imobilizat partea vătămată pentru că Groza A. să îi poată lua banii,iar în perioada _
-_, inculpatul M. SA, în baza unei rezoluții infracționale unice, a săvârșit încă 5 acte materiale de furt.
Referitor la măsura arestării preventive luată prin încheierea penală nr.20/A din data de 11.04. pe o durată de 29 de zile și menținută de către judecătorie în prezența cauza ,se reține, că potrivit dispozițiilor art.5 paragraf 1 lit c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,, se exceptează de la dreptul de a nu putea fi lipsit de libertate și cel care a fost arestat sau reținut în vederea aducerii sale în fata autorităților judiciare competente, sau când există motive verosimile de a bănui că a comis o infracțiune ori când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia,,
Pe de altă parte, art 20 din Constituția României prevede ca dispozițiile constituționale vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului ,cu pactele și tratatele la care România este parte,iar dacă există neconcordanta intre pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne,au prioritate reglementările internaționale.
În raport cu aceste reglementări internaționale,privarea de libertate trebuie să se realizeze numai în formele și în procedura prevăzută de legislația internă.
Instanță de fond a procedat,în mod corect la verificarea temeiurilor de arestare,dacă acestea s-au schimbat sau dacă subzistă și în prezent, constatând că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin în continuare,motiv pentru care s-a menținut și măsura arestării preventive .
T. a constatat că, raportat la modul de concepere a activității infracționale, de implicare în câmpul infracțional și a persoanelor minore,a împrejurărilor cauzei, a scopului urmărit (de a sustrage de bunuri și bani în moduri ilegale), de urmările acesteia (punerea în pericol a vieții persoanei) lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol social concret pentru ordinea publică ,prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în bună desfășurare a actului de justiție.
Pe de altă parte, asemenea fapte neurmate de o ripostă ferma a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorului impresia că poate persista în sfidarea legii.
Pentru aceste considerente în baza art.385/15 pct.1 lit.b cpp se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin 2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inc. M. SA împotriva încheierii penale din_ a Judecătoriei Z. .
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de
100 lei reprezentând onorar avocațial din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de avocați Sălaj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la sediul instanței azi,_ . Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M. S. H. I. T. C. O. I. -M.
Red.TC/_
Dact.IMO/_ / 3 ex.
Jud.fond: M. D. E.
| ← Decizia penală nr. 1050/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 1762/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
