Decizia penală nr. 717/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ /a9
DECIZIA PENALĂ NR. 717/R/2013
Ședința publică din 23 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : A. | D. L., judecător |
JUDECĂTORI | : M. | R. |
: M. | B. | |
G.: L. | A. | S. |
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C.
reprezentant prin Doru Dobocan, procuror
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații N. A. I.
, A. R. S. , G. I., G. V. și V. I. C. împotriva încheierii penale f. nr. din data de 14 mai 2013, pronunțată în dosar nr._ al T. ui Maramureș, având ca obiect menținerea stării de arest a acestora.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpata N.
A. I., în stare de arest, inculpatul A. R. S., în stare de arest, asistat de avocat Zedler Iulia-A. în substituirea apărătoarei desemnate din oficiu, avocat C. Manuela, ambele din Baroul Cluj, cu delegații la dosar ( f. 15, 16 ), inculpatul G. I., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Dumbrăveanu Diana-C., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 12 ), inculpatul G. V., în stare de arest și inculpatul V. I. C., în stare de arest, lipsă fiind apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului V. I. C., avocat Capătă A. Domițian M., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 11 ), apărătoarea desemnată din oficiu a inculpatei N. A. I., avocat Chilea M. I., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 13 ), apărătoarea desemnată din oficiu a inculpatului G. V., avocat Cuibuș C., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 17 ) și apărătoarea din oficiu a
inculpatului G. I., avocat Cătineanu I. a, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 18 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care,
Apărătoarea inculpatului A. R. S., depune la dosar un memoriu.
Se aduce la cunoștința inculpaților conținutul procesului-verbal încheiat de către grefierul-șef de secție cu ocazia informării apărătorilor aleși cu privire la acest termen de judecată, care au comunicat că vor depune motive de recurs fără să se prezinte în susținerea lor.
Inculpații N. A. I., A. R. S., G. I., G. V. și V. I.
C., întrebați fiind, arată că își mențin recursurile formulate și se declară de acord cu asistența judiciară asigurată prin apărătorii desemnați din oficiu.
Instanța, raportat la lipsa apărătorilor desemnați din oficiu, în baza dispozițiilor art. 104 alin. (13) din Regulamentul de ordine interioară al
instanțelor judecătorești, va striga din nou această cauză.
La cea de-a două strigare a cauzei se prezintă inculpata N. A. I., în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu, avocat Chilea M. I., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 13 ), inculpatul A. R. S., în stare de arest, asistat de avocat Zedler Iulia-A. în substituirea apărătoarei desemnate din oficiu, avocat C. Manuela, ambele din Baroul Cluj, cu delegații la dosar ( f. 15, 16 ), inculpatul G. I., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Cătineanu I. a, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 18 ), inculpatul G. V., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Cuibuș C., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 17
) și inculpatul V. I. C., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Capătă A. Domițian M., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 11 ).
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătoarea din oficiu a inculpatei N. A. I. , solicită, admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțate în data de 14 mai 2013 de către Tribunalul Maramureș, revocarea măsurii arestului preventiv și punerea de îndată în libertate a acesteia.
În subsidiar, solicită revocarea măsurii arestului preventiv și înlocuirea acesteia cu o măsură mai puțin privativă de libertate, respectiv aceea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Susține că prin încheierea atacată s-a menționat în drept pentru menținerea și prelungirea măsurii arestului preventiv prevederile art. 148 lit. f Cod de procedură penală. Astfel, raportat la teza I a acestuia articol arată că în mod indubitabil această condiție persistă pe întreg parcursul procesual, pedeapsa pentru faptele reținute în sarcina acesteia fiind mai mare de 4 ani. În privința pericolului social concret pentru ordinea publică, consideră că această condiție trebuie evaluată și reevaluată constant de către instanța de judecată pe întreg parcursul procesual astfel încât apreciază că la acest moment procesual nu mai subzistă având în vedere că dosarul pe fond al cauzei în care inculpata este cercetată se află în stadiul final, respectiv a mai rămas de audiat un singur
inculpat, precum și ultimii martori urmează să fie aduși cu mandat de aducere. În consecință, apreciază că se impune raportarea la faptul că inculpata a dat declarații sincere, de recunoaștere și de colaborare constantă cu organele de cercetare penală, respectiv la fila nr. 194 din dosar se evidențiază faptul că inculpata a recunoscut în integralitate faptele reținute în sarcina sa, astfel încât nu există dubii în privința faptului că inculpata ar putea să zădărnicească în vreun fel buna administrare a actului de justiție prin influențarea martorilor sau prin orice modalitate de sustragere de la buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea, solicită a se avea în vedere faptul că inculpata se află în stare de arest de mai mult de un an de zile și consideră că se impune analizarea acestei mențineri și prelungiri a stării de arest preventiv prin prisma analizei unui termen rezonabil, pentru care se poate dispune față de aceasta luarea măsurii privării de libertate. Mai arată că inculpata se află alături de alte 11 persoane inculpate în cauză, însă numai 5 aflate în stare de arest preventiv, sens în care face trimitere și la principiul egalității de tratament juridic. Totodată, învederează faptul că inculpata nu are antecedente penale și apreciază că acest aspect trebuie luat în considerare de către instanță pentru evaluarea măsurii care se impune a fi luată pe viitor cu privire la aceasta.
Pentru toate considerentele expuse solicită analizarea noțiunii de pericol social al faptei prin prisma elementelor anterior redate și nu a pericolului social al faptelor reținute în sarcina inculpatei.
În consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și, în subsidiar, să se aibă în vedere o măsură neprivativă de libertate, respectiv a interdicției de a părăsi localitatea. Cu onorariu din FMJ.
Apărătoarea inculpatului A. R. S. , în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală coroborat cu art. 3002Cod de procedură penală raportat la art. 160bCod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale recurate și, în consecință, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate, în speță, o măsură prevăzută de art. 145 sau 1451 Cod de procedură penală, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau de a nu părăsi țara.
În susținerea recursului solicită a se avea în vedere faptul că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă în continuare, iar instanța de fond nu a indicat temeiuri noi care să sprijine în continuare menținerea măsurii arestului preventiv. Astfel, solicită a se avea în vedere faptul că inculpații se află în stare de arest de aproape un an și 2 luni de zile și consideră că durata rezonabilă a fost cu mult depășită. În concret, susține că inculpatul A. R. S. s-a prevalat de prevederile art. 3201 Cod de procedură penală, a avut o atitudine sinceră și cooperantă cu organele de cercetare penală și cu instanța de judecată. Mai mult, arată că în cauză au fost deja audiați martori și inculpați și consideră că judecarea cauzei cu inculpatul în stare de libertate nu ar impieta asupra bunei desfășurări a procesului penal.
De asemenea, solicită a se avea în vedere și faptul că inculpatul A. R.
se află la prima abatere, respectiv la prima confruntare cu legea penală și că nu are antecedente penale.
Pentru motivele expuse solicită admiterea recursului.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului G. I. , susține recursul declarat împotriva încheierii penale din 14 mai 2013 a T. ui Maramureș și solicită admiterea acestuia, desființarea încheierii atacate și, rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat. Apreciază că la acest moment nu mai subzistă temeiurile pe care instanța le-a avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Astfel, susține că instanța a avut în vedere, ca și temei al măsurii arestului preventiv, dispozițiile art. 148 lit. f din Codul de procedură penală, însă solicită a se observa că în prezenta cauză nu mai subzistă acest temei față de inculpatul G. I. . În acest sens, confirmă că inculpatul este cercetat pentru fapte penale sancționate cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, însă pericolul social concret pentru ordinea publică nu mai există în privința acestuia. De asemenea, solicită a observa că instanța, la analizarea menținerii măsurii arestului preventiv nici nu a motivat, practic, pentru niciunul dintre inculpați, în ce constă pericolul concret pe care fiecare îl prezintă pentru ordinea publică, menționând că de fapt pericolul social concret rezultă din natura și gravitatea presupuselor fapte și apreciază că instanța era obligată să analizeze în ce măsură, față de inculpatul G. I., subzistă pericolul concret. Totodată, solicită a se avea în vedere și perioada de timp scursă de la luarea măsurii arestului, pentru că, dacă la momentul luării măsurii arestului preventiv exista un pericol concret al inculpatului, acesta s-a estompat prin trecerea timpului.
Raportat la scopul măsurii arestării preventive, solicită a se avea în vedere dacă în prezenta cauză se mai impune menținerea acestei măsuri având în vedere că desfășurarea procesului penal nu este împiedicată în ipoteza în care inculpatul
s-ar afla în stare de libertate și arată că nu există la dosar riscul că inculpatul s- ar sustrage de la judecată sau că ar putea influența martorii sau alte persoane implicate în cauză, în condițiile în care se mai impune audierea unui singur inculpat, fiind audiați un număr mare de martori și de părți vătămate, cu precizarea că, din declarațiile existente la dosar, unele dintre martore nu confirmă faptul că inculpații s-ar face vinovați de faptele pentru care sunt cercetați.
În subsidiar, în ipoteza în care se va aprecia că se impune luarea unei măsuri preventive față de inculpat, solicită luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, cu stabilirea în sarcina acestuia a obligațiilor prev. de art. 145, iar în
cazul în care vor fi încălcate se va putea dispune rearestarea inculpatului. Cu onorariu FMJ.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului G. V. , solicită admiterea recursului formulat de inculpat și, în baza art. 160balin. 2 Cod procedură penală, să se constate că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestului preventiv față de inculpat. De asemenea, precizează că nu se indică și nu există temeiuri noi care să justifice în continuare privarea de libertate și solicită să se dispună revocarea arestului preventiv și punerea de îndată în libertate a inculpatului, respectiv cercetarea acestuia în continuare, în stare de libertate.
Precizează că măsura arestului preventiv s-a luat față de inculpat în data de 27 martie 2012, respectiv de peste 1 an de zile și consideră că instanța a reținut în mod greșit că durata arestului preventiv se încadrează și în prezent în limitele unui termen rezonabil. Astfel, consideră că inculpatul nu este vinovat de faptul că cercetarea judecătorească a fost demarată doar la termenul de judecată din data de 19 decembrie, conform aspectelor reținute în încheierea atacată.
De asemenea, solicită a se avea în vedere scopul prevăzut pentru luarea măsurii arestării preventive, respectiv pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului, sau o eventuală influență și apreciază că cercetarea judecătorească se poate realiza în continuare și fără privarea de libertate a inculpatului.
Mai arată că inculpatul nu are antecedente penale și apreciază că menținerea în continuare a măsurii arestului preventiv în acest moment ar echivala cu o antepronunțare, având în vedere că deja a trecut un termen destul de îndelungat.
Astfel, solicită a se avea în vedere faptul că martorii care se referă la activitatea infracțională a inculpatului au fost audiați, motiv pentru care acesta nu ar putea influența în vreun fel audierile sau desfășurarea în continuare a procesului penal. De asemenea, susține că a fost audiată și partea vătămată cu care acesta a locuit.
În concluzie, solicită a se avea în vedere și faptul că inculpatul are probleme de sănătate și o vârstă înaintată și, în măsura în care se va considera că se impune luarea vreunei măsuri față de acesta, solicită să fie aceea a obligării de a nu părăsi țara, pentru a se putea prezenta în continuare la toate termenele de judecată.
Pentru considerentele expuse, solicită revocarea măsurii arestului preventiv și cercetarea în continuare a inculpatului în stare de libertate. Cu onorariu din fondul M. ui Justiției.
Apărătorul din oficiu al inculpatului V. I. C. , în temeiul art. 38515pct. 2 din Codul de procedură penală raportat la art. 3002din Codul de procedură penală coroborat cu art. 160bdin Codul de procedură penală, solicită admiterea recursului declarat de către inculpat, casarea încheierii penale din 14 mai 2013 a
ui Maramureș, revocarea măsurii arestării preventive și punerea acestuia, de îndată, în libertate.
Raportat la temeiul de arestare preventivă a inculpatului, respectiv art. 148 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală, apreciază că se impune verificarea de către instanță a circumstanțelor concrete al speței pentru a vedea în ce măsură există un interes real, care fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție, are în concret o importanță mai mare decât regula generală a judecării inculpatului V.
I. C. în stare de libertate. Astfel, învederează, pe de o parte, faptul că termenul rezonabil al măsurii arestării preventive în speță a fost depășit în privința inculpatului, măsura fiind dispusă la data de_, iar pe de altă parte, deși pericolul social abstract al infracțiunilor de trafic de minori, proxenetism și de aderare și sprijinire la grup infracțional organizat, este foarte mare, cel concret, din speță, nu impune arestarea inculpatului V. I. C., mai cu seamă cu cât acesta are un copil minor în întreținere.
Având în vedere presupunerea că inculpatul V. I. C. a supravegheat și a căutat clienți părților vătămate arată că la dosarul cauzei, ca probă în acuzare, există doar o singură declarație, respectiv a părții vătămate G. A.
D., declarație care însă nu se coroborează cu alte probe din dosar. Astfel, executând presupuse acte de supraveghere și racolare de clienți, față de o singură persoană, respectiv numita G. A. D., apreciază ca fiind dificil de presupus că cetățenii s-ar simți în nesiguranță prin lăsarea în libertate a inculpatului și, respectiv că aceștia ar fi indignați. Mai arată că în speță sunt 11
inculpați, dintre care doar 5 dintre ei se află în stare de arest preventiv.
În consecință, față de aspectele evidențiate, solicită admiterea recursului promovat de către inculpat, iar în subsidiar, solicită să se dispună o altă măsură neprivativă de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea de domiciliu, în speță localitatea Satu-M. . Cu onorariu FMJ.
Reprezentantul M. ui P. solicită, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de către inculpați împotriva încheierii penale din data de 14 mai 2013 a T. ui Maramureș, prin care a fost menținută măsura arestării preventive pentru următoarele motive:
Consideră că încheierea penală recurată este legală, temeinică și judicios motivată. Susține că instanța de fond a constatat în mod corect că temeiurile care au determinat inițial luarea măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă în continuare în cauză și că nu au intervenit elemente care să justifice revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive. Astfel, în mod corect, instanța de fond a reținut că sunt întrunite cumulativ atât condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există indicii și probe că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată, cât și condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumat a fi săvârșite de către inculpați, este mai mare de 4 ani închisoare, iar judecarea lor în stare de libertate, în acest moment, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește indiciile și probele care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată solicită a se avea în vedere că au fost analizate în repetate rânduri, atât de către instanța fondului, cu ocazia luării, prelungirii și menținerii măsurii arestării preventive, dar și de către instanța de control judiciar, Curtea de Apel C., care în mod constant a respins recursurile formulate de către inculpați împotriva încheierilor penale pronunțate.
În ceea ce privește dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, arată că, în mod evident, prima condiție este realizată, pedeapsa prevăzută de lege pentru
fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina fiecăruia dintre inculpați, este mai mare de 4 ani închisoare.
Cu privire la pericolul concret pe care l-ar prezenta judecarea în stare de libertate a inculpaților, arată că, în mod evident, instanța de fond a apreciat, în mod corect, că el subzistă și dincolo de gravitatea infracțiunilor prezumat a fi săvârșite de către inculpați, materializată în limitele mari de pedeapsă ale normei de incriminare, datorită amplorii activităților infracționale pe care le-au săvârșit inculpații, în primul rând ca grup, aceste fapte provocând un impact negativ major în conștiința membrilor comunității, dar și raportat la circumstanțele reale ale cauzei, respectiv profitând de starea materială și psihică precară a unora dintre părțile vătămate.
În cele din urmă, solicită a se avea în vedere și pericolul pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză, respectiv că în încheierea din data de 14 mai 2013, în care s-au consemnat mersul dezbaterilor la fond, la pagina nr. 5 se menționează starea de tulburare a părții vătămate în momentul în care a intrat în sala de judecată și i-a văzut pe inculpați. În acest context, nu s-a putut consemna declarația părții vătămate G. A., care nu a acceptat să fie audiată nici prin videoconferință și a părăsit în grabă sala de ședință, fără să poată fi găsită nici de către jandarmii care asigurau paza instituției.
Mai mult, arată că nu este vorba despre audierea unui inculpat, fiind citate pentru termenul următor mai multe părți vătămate, care nu au fost audiate, din care cel puțin șase cu mandat de aducere, precum și patru martori cu mandat de aducere, urmând și alții, aspecte care sunt consemnate în încheierea menționată.
Ca urmare, susține că există o temere foarte serioasă în sensul că, judecați în stare de libertate, inculpații ar putea zădărnici aflarea adevărului în cauză, aceasta reprezentând unul din cele patru motive care pot justifica menținerea unei stări de arest față de o persoană bănuită de a fi săvârșit o faptă sancționată de legea penală, conform jurisprudenței C.E.D.O.
În ceea ce privește durata rezonabilă a măsurii arestării preventive, apreciază ca fiind evident că, raportat la numărul de 11 inculpați, numeroase părți vătămate și mulți martori, cauza prezintă o complexitate deosebită, iar durata rezonabilă trebuie apreciată prin prisma aceleiași jurisprudențe C.E.D.O. și a complexității cauzei, respectiv a dificultăților de instrumentare, atât de către organul de urmărire penală, cât și de către instanța fondului, inclusiv dificultăți tehnico-administrative.
Pentru toate motivele expuse solicită respingerea recursurilor.
Inculpata N. A. I., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate și arată că toată familia sa se află în stare de arest.
Inculpatul A. R. S., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate raportat la faptul că șase dintre coinculpați sunt în stare de libertate și că, personal, se află în stare de arest de 1 an și două luni de zile.
Inculpatul G. I., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate și solicită a se avea în vedere faptul că partea vătămată invocată de către procuror a părăsit sala de ședință fiindu-i rușine să declare cele susținute în faza de urmărire penală. Precizează faptul că părțile vătămate practică și în prezent prostituția, chiar prin anunțuri în ziar la rubrica "mica publicitate";, iar unii dintre inculpați au avut o contribuție mai mare în comiterea faptei, respectiv cei care au propus unora dintre acestea să părăsească împreună țara și anume să se deplaseze în Franța contra unui beneficiu de 500 de euro. De asemenea, mai arată că una din părțile vătămate este cercetată într-un dosar penal pentru prostituție.
Inculpatul G. V., având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate, cu precizarea că în data de 20 iunie va împlini vârsta de 70 de ani.
Inculpatul V. I. C., având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate și confirmă susținerile anterior expuse de către procuror despre părăsirea sălii de ședință de către partea vătămată, dar arată că acest aspect s-a derulat în momentul citirii declarației anterioare, respectiv datorită sentimentului de rușine și nu datorită exercitării unor eventuale amenințări. Mai arată că se află în stare de arest de 1 an și 2 luni de zile.
C U R T E A
Prin încheierea penală din 14 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ s-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara formulate de inculpata N. A. I. .
S-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea formulate de inculpatul G. I. .
S-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpatul G. V. .
S-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpatul A. R. S. .
S-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpatul V. I. C. .
În temeiul art. 3002și art. 160bCod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților N. A. I. (nume anterioare DESTI și A., fiica lui C. și V., născută la 3 octombrie 1972 în Satu M., județul Satu M., CNP 2., arestată preventiv, aflată la Penitenciarul Gherla ), A. R. S. (fiul lui E. și A. I., născut la 2 noiembrie 1989 în B. M., județul Maramureș, CNP 1., arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla), G. I. (fiul lui I. și M., născut la 20 septembrie 1972 în B. M., CNP 1., județul Maramureș, arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla), G. vasile (fiul lui D. și M., născut la 20 iunie 1944 în comuna Băița de sub Codru, județul Maramureș, CNP 1.
, arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla), V. I. C. (fiul lui I. și E.
, născut la 18 aprilie 1979 în B. S., județul Maramureș, CNP 1., arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla) și, în consecință, s-a menținut arestarea preventivă a acestora.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit la 18 mai 2012 în dosarul nr. 43/D/P/2011 D.I.I.C.O.T. - Biroul teritorial Maramureș a dispus trimiterea în judecată alături de alți 6 inculpați a inculpaților N. A. I. (pentru infracțiunile prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen., de prostituție prev.de art. 328 C.pen. cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen. și de proxenetism prev.de art. 329 alin.1,2 C.pen. cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen. toate cu aplic.art. 75 alin.1 lit.c C.pen. și a art. 33 lit.a C.pen.), A. R. S. (pentru infracțiunile prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen., toate cu aplic.art. 75 alin.1 lit.c C.pen. și a art. 33 lit.a C.pen.), G. I. (pentru
infracțiunile prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen. și de proxenetism prev.de art. 329 alin.1,2 C.pen. cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen. toate cu aplic.art. 37 lit.b C.pen. și a art. 33 lit.a C.pen.), G. V. (pentru infracțiunile prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen. și de proxenetism prev.de art. 329 alin.1,2 C.pen. cu aplic.art. 41
alin.2 C.pen. toate cu aplic.art. 33 lit.a C.pen.) și V. I. C. (pentru infracțiunile prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 ambele cu aplic.art. 75 alin.1 lit.c C.pen. și a art. 33 lit.a C.pen.).
La această instanță s-a format dosarul nr._, cauza fiind în prezent în faza de judecată.
Procedând la verificarea din oficiu a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a celor cinci inculpați mai sus menționați, precum și la examinarea cererilor acestora de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a acestei măsuri cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea (aceasta din urmă fiind formulată de inculpații N. A. și G. I. ) și țara (formulată de
inculpații N. A., A. R., V. I. C. și G. V. ), tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr. 168 din 27 martie 2012 a T. ui Maramureș s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților N. A. I., A. R. S. ,
G. I., G. V., V. I. C. pe o perioadă de 29 de zile (_ -_ inclusiv), în temeiul art. 148 lit.f C.pr.pen.
În considerentele încheierii s-a reținut, în esență, că există indicii temeinice în sensul că inculpata N. A. I. a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat având ca obiectiv traficarea de tinere minore (preponderent), dar și majore în scopul exploatării sexuale pe raza mai multor localități din județele Maramureș și Satu M., grupul funcționând până în cursul lunii martie 2012 când activitatea sa a fost întreruptă prin intervenția organelor de urmărire penală. După ce a fost cooptat în grupul infracțional organizat de către inculpata N. A. I., inculpatul A. R. S. a participat activ la exploatarea sexuală a victimelor având un rol determinat în exploatarea sexuală a acestora, fiind folosit la depistarea de tinere minore și la ademenirea acestora sub pretextul de relații sentimentale. Inculpatul G. I., cooptat fiind de inculpata
N. A. I. în grupul infracțional organizat, oferea găzduire victimelor și le exploata împreună cu aceasta, convingându-le de necesitatea acceptării practicării prostituției, motivând că, altfel, nu există surse de subzistență și căutând și racolând clienți cu care părțile vătămate să întrețină relații contra cost. Inculpatul G. V. a sprijinit grupul infracțional organizat constituit de inculpata N. A. I., executând acte materiale repetate specifice infracțiunilor de trafic de minori și proxenetism, facilitând exploatarea sexuală a mai multor tinere atât în perioada în care acestea erau minore, cât și după ce au devenit majore, beneficiind de sumele de bani obținute în acest mod (în concret a pus la dispoziția inculpatei N. apartamentul său situat în municipiul B. M.
, B-dul București, nr.34A/6, apartament ce era folosit în vederea întreținerii de relații sexuale contra cost, încasând o parte din sume). După cooptarea sa de către inculpata N. A. I., inculpatul V. I. C. a avut ca rol exploatarea victimelor, supravegherea acestora în timpul exploatării lor, găsirea de clienți și însușirea sumelor de bani rezultate.
Această încheiere a fost menținută prin decizia penală nr. 540/R/2012 a Curții de Apel C. .
Prin încheierea penală nr. 220 din 23 aprilie 2012 a T. ui Maramureș s-a prelungit cu 30 zile perioada arestului preventiv a celor cinci inculpați mai sus menționați (25 aprilie 2012-24 mai 2012 inclusiv) - soluție menținută prin încheierea penală nr. 639/R/2012 a Curții de Apel C. .
Raportat la ansamblul probelor aflate la dosar (o analiză a lor detaliată în această fază a procesului penal nefiind posibilă), văzând și faptul că cei cinci inculpați au fost trimiși în judecată pentru presupusele fapte pentru care au fost arestați preventiv, tribunalul a apreciat că, în speță, există indicii în sensul celor prev.de art. 143 C.pr.pen. Există astfel indicii în sensul că inculpata N. A.
I. a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat având ca și scop traficarea de tinere (minore și majore) în vederea exploatării lor sexuale, că inculpatul A. R. S. a fost cooptat în acest grup de inculpata N. A. I.
, a fost folosit la depistarea de tinere minore și la ademenirea lor sub pretextul întreținerii unor relații de prietenie. Se presupune că inculpatul G. I. a oferit găzduire victimelor și le-a exploatat împreună cu inculpata N. A. I., convingându-le de necesitatea acceptării practicării prostituției cu motivarea că altfel nu există surse de subzistență, căutând clienți cu care părțile vătămate să întrețină relații intime în schimbul unor sume de bani. Se prezumă că inculpatul
G. V. a facilitat exploatarea sexuală a mai multor tinere, beneficiind de sumele obținute astfel (i-a pus inculpatei N. A. I. la dispoziție apartamentul său din B. M., B-dul București, nr. 34A/6 pentru întreținerea de relații intime în schimbul unor sume de bani, beneficiind de o parte din acestea). Inculpatul V. I. C. se presupune că le-a supravegheat pe victime, le-a căutat clienți și a beneficiat de sumele de bani obținute.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru presupusele fapte pentru care acești inculpați au fost arestați preventiv este închisoare mai mare de 4 ani și lăsarea lor în libertate prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, acesta rezultând din natura și gravitatea presupuselor fapte (dată de modalitatea mai sus descrisă în care se presupune că au fost comise și din caracterul lor repetat), chiar dacă inculpații N. A. I., A. R. S., G. V. și V.
I. C. nu au antecedente penale (inculpatul G. I. a suferit anterior mai multe condamnări pentru infracțiuni de furt calificat și o tâlhărie, ultima condamnare fiind din anul 2001). Raportat la acest grad ridicat de pericol social al acestora, luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate nu este suficientă.
S-a respins și apărarea inculpatei N. A. I. potrivit căreia nu are intenția de a se sustrage și de a influența probele, a inculpatului G. I. că nu va influența aflarea adevărului, a inculpatului V. I. C. că nu se va sustrage în condițiile în care nici nu au fost arestați preventiv și în temeiul art. 148 lit. a,b Cod procedură penală.
Întrucât măsura arestării preventive a inculpaților s-a luat cu respectarea dispozițiilor legale existente în această materie, iar temeiul care a stat la baza luării ei se menține, s-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de toți inculpații, cerințele prev.de art. 139 alin.2 C.pr.pen. nefiind îndeplinite.
Durata arestării preventive a celor cinci inculpați s-a apreciat că se încadrează și în prezent în limitele unui termen rezonabil dată fiind complexitatea cauzei și incidentele de ordin procedural care nu au permis demararea cercetării judecătorești până la termenul de judecată din 19 decembrie 2012. De asemenea, cercetarea judecătorească se află spre finalul ei (s-a emis mandat de aducere pentru unul din inculpații rămași neaudiați, iar celălalt inculpat reaudiat s-a obligat să se prezinte în instanță, s-au emis pentru termenul următor mandate de aducere pentru restul părților vătămate neaudiate, s-au citat restul martorilor
neaudiați, iar pentru patru din ei s-au emis mandate de aducere; cu privire la reaudierea părții vătămate G. A. tribunalul urmând a se pronunța la termenul viitor).
Pentru toate aceste motive s-a menținut starea de arest preventiv a acestora.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpații N. A. I., A.
R. S., G. I. și V. I. C. solicitând casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, în principal, revocarea măsurii arestării preventive și punerea lor de îndată în libertate, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
S-a arătat în motivarea recursurilor (în esență, motivele fiind aceleași pentru toți inculpații) că în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, pericolul concret pentru ordinea publică a lăsării inculpaților în libertate nefiind dovedit, și chiar dacă a existat la începutul urmăririi penale, acesta s-a estompat odată cu trecerea timpului în care aceștia au fost arestați și o dată cu demararea cercetării judecătorești care se apropie de final.
Analizând încheierea atacată ,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea constată nefondate recursurile în cauză, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Inculpații recurenți sunt judecați în dos. nr._ al T. ui Maramureș pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, trafic de minori prev. de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen., toate cu aplic. art. 75 alin.1 lit.c C.pen., iar inculpatul G. I. și pentru proxenetism prev. de art. 329 alin.1,2 C.pen. cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen. și cu aplic. art. 37 lit.b C.pen.
Arestarea inculpaților s-a dispus la 27 martie 2012 prin încheierea penală nr.168/2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș temeiurile arestării fiind cele prev. de art.143 rap. la art.148 alin.1 lit.f C.pr.pen., ulterior, măsura fiind prelungită și, respectiv, menținută succesiv după sesizarea instanței la 22 mai 2012.
Și la termenul din 14 mai 2013, ca și la termenele anterioare, instanța învestită cu soluționarea fondului cauzei, procedând din nou la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților recurenți în virtutea dispoz. art.300/2 rap. la art.160/b C.pr.pen., în mod întemeiat a menținut măsura preventivă.
Aceasta deoarece, în mod corect s-a constatat că subzistă indiciile temeinice în sensul art.68/1 C.pr.pen., respectiv, date din care rezultă presupunerea rezonabilă a comiterii de către inculpați a faptelor pentru care au fost arestați și, ulterior trimiși în judecată, constând în aceea că, inculpata N.
A. I. a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat având ca obiectiv traficarea de tinere minore (preponderent), dar și majore în scopul exploatării sexuale pe raza mai multor localități din județele Maramureș și Satu M., grupul funcționând până în cursul lunii martie 2012, când activitatea sa a fost întreruptă prin intervenția organelor de urmărire penală. După ce a fost cooptat în grupul infracțional organizat de către inculpata N. A. I., inculpatul A. R. S. a participat activ la exploatarea sexuală a victimelor având un rol determinat în exploatarea sexuală a acestora, fiind folosit la depistarea de tinere
minore și la ademenirea acestora sub pretextul de relații sentimentale. Inculpatul G. I. , cooptat fiind de inculpata N. A. I. în grupul infracțional organizat, oferea găzduire victimelor și le exploata împreună cu aceasta, convingându-le de necesitatea acceptării practicării prostituției, motivând că, altfel, nu există surse de subzistență și căutând și racolând clienți cu care părțile
vătămate să întrețină relații contra cost. Inculpatul G. V. a sprijinit grupul infracțional organizat constituit de inculpata N. A. I., executând acte materiale repetate specifice infracțiunilor de trafic de minori și proxenetism, facilitând exploatarea sexuală a mai multor tinere atât în perioada în care acestea erau minore, cât și după ce au devenit majore, beneficiind de sumele de bani obținute în acest mod (în concret a pus la dispoziția inculpatei N. apartamentul său situat în municipiul B. M., B-dul București, nr.34A/6, apartament ce era folosit în vederea întreținerii de relații sexuale contra cost, încasând o parte din sume). După cooptarea sa de către inculpata N. A. I.
, inculpatul V. I. C. a avut ca rol exploatarea victimelor, supravegherea acestora în timpul exploatării lor, găsirea de clienți și însușirea sumelor de bani rezultate.
Aceste indicii rezultă din probele avute în vedere cu ocazia luării măsurii arestării preventive a inculpaților, precum și cele administrate ulterior în cursul urmăririi penale și al judecății.
Apoi, în mod întemeiat, judecătorul a constatat că subzistă și condițiile prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că inculpații sunt acuzați de a fi comis infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar
lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, instanța a avut în vedere în mod justificat, atât gravitatea acuzațiilor aduse inculpaților (gravitate dată de modalitatea în care se susține că acestea au fost comise, perioada și amploarea activității infracționale, numărul persoanelor implicate), precum și amploarea ce a luat-o în ultima vreme acest fenomen privind traficul de persoane și exploatarea acestora, astfel că luarea de măsuri preventive față de persoane bănuite de comiterea unor astfel de infracțiuni grave la momentul oportun este de natură de a induce în sânul societății un sentiment de securitate și de percepere ca eficientă a reacției autorităților statului. Nu în ultimul rând, noțiunea de pericol pentru ordinea publică trebuie raportată și la circumstanțele reale ale cauzei, respectiv faptele au fost comise profitându-se de starea materială și psihică precară a unora dintre părțile vătămate.
În mod concret, la acest moment se poate vorbi și de existența unei potențiale zădărniciri a aflării adevărului în cauză, deoarece în încheierea din data de 14 mai 2013, în care s-au consemnat mersul dezbaterilor la fond, la pagina nr. 5 se menționează starea de tulburare a părții vătămate G. A. în momentul în care a intrat în sala de judecată și i-a văzut pe inculpați. În acest context, nu s-a putut consemna declarația acesteia, care nu a mai acceptat să fie audiată nici prin videoconferință și a părăsit în grabă sala de ședință, fără să poată fi găsită nici de către jandarmii care asigurau paza instituției.
Mai mult, nu este vorba despre finalizarea cercetării judecătorești constând doar în audierea unui inculpat, fiind citate pentru termenul următor mai multe părți vătămate, care nu au fost audiate, din care cel puțin șase cu mandat de aducere, precum și patru martori cu mandat de aducere, urmând și alții, aspecte care sunt consemnate în încheierea menționată.
Ca urmare, se poate aprecia că există și o temere foarte serioasă în sensul că, judecați în stare de libertate, inculpații ar putea zădărnici aflarea adevărului în cauză, acesta reprezentând unul din cele patru motive care pot justifica menținerea unei stări de arest față de o persoană bănuită de a fi săvârșit o faptă sancționată de legea penală, conform jurisprudenței C.E.D.O.
Circumstanțele personale sau apărările invocate de inculpați (atitudinea procesuală ori lipsa antecedentelor penale - inculpații A. și V. ), chiar reale fiind, nu sunt de natură a determina o schimbare a temeiurilor arestării, care
subzistă și s-a arătat, de ce impun în continuare, privarea de libertate a inculpaților.
În ceea ce privește depășirea duratei rezonabile a unei detenții provizorii, se apreciază neîntemeiată critica recurenților, prin raportare și la jurisprudența CEDO, care a statuat că termenul rezonabil este stabilit în funcție de mai mulți factori - complexitatea cauzei, comportamentul autorităților și a părților, în speță neidentificându-se un comportament imputabil autorităților sau părților, care să fi determinat prelungirea în timp a procedurii judiciare și, implicit, a sării de arest.
Potrivit art.6 pct.1 din Convenția europeană a drepturilor omului, orice persoană învinuită de săvârșirea unei infracțiuni are dreptul să obțină, într-un termen rezonabil, o "decizie definitivă"; cu privire la temeinicia și legalitatea acuzației ce i se aduce. Instanța europeană a făcut sublinierea, de principiu, că scopul acestui text al Convenției este ca persoanele aflate în această situație "să nu rămână multă vreme, nejustificat, sub o asemenea acuzație";. ( cauza Eckle c. Germaniei din 27 iunie 1968).
Ori, văzând complexitatea deosebită a cauzei, numărul mare de părți, modul în care s-a desfășurat procedura judiciară până în prezent, urmărirea penală fiind finalizată și cercetarea judecătorească în curs avansat de derulare, apreciem că autorităților judiciare naționale nu li se poate imputa nimic sub aspectul diligențelor depuse până la acest moment, pentru desfășurarea conformă a procedurilor.
Pentru toate aceste considerente, constatând că nu există motive de nelegalitate sau de netemeinicie a încheierii atacate, recursurile declarate în cauză sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare în baza art. 385/15 pct.1 lit.b C.p.p.
Va stabili în favoarea Baroului C. suma de câte 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărătorii din oficiu (av.
C. Manuela, Cătineanu I. a, Cuibus C., Chilea M. I. și Capătă A. Domițian M. ).
Va obliga pe recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial, pentru fiecare inculpat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații N. A. I. ,
R. S., G. I., G. V., V. I. C. deținuți în Penitenciarul Gherla împotriva încheierii penale din 14 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ .
Stabilește în favoarea Baroului C. sumele de câte 100 lei reprezentând onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu (av. C. Manuela, Cătineanu I. a, Cuibus C., Chilea M. I. și Capătă A. Domițian M. ).
Obligă inculpații la suma de 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei reprezentând onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. L. M. R. M. B.
G.
L. A. S.
Red.A.D.L./dact.L.C.C.
3 ex./_ Jud.fond: B. C.
| ← Decizia penală nr. 59/22. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 275/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
