Decizia penală nr. 30/2013. Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.30/A/2013
Ședința nepublică din 11 februarie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: L. M., judecător JUDECĂTORI: ANA C.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin procuror V. TRĂISTARU
S-au luat spre examinare apelurile declarate de către inculpatul D. T.
C. și părțile responsabile civilmente D. I. și D. T. împotriva sentinței penale nr.156 din_ a T. ui B. N., pronunțată în dosarul nr._
, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.183 C.pen., cu aplic.art.99 și urm.C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul D. T. C., asistat de apărătorul desemnat din oficiu av.Andrașoni D. din cadrul Baroului
C., cu delegația la dosar și apărător ales av.Sălăgean Dan I., din cadrul Baroului B. N., cu delegația la dosar, părțile responsabile civilmente D.
I. și D. T. și apărătorul părților civile N. A. M., N. E. T. și N.
L. M., lipsă fiind părțile civile S. J. de U. B., S. J. de
A. B. N., părțile civile N. A. M., N. E. T. și N. L. M., prin reprezentat legal N. A. M. și S. de P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul D. T. C. solicită a se constata că mandatul său a încetat prin prezența apărătorului ales al inculpatului și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.
Părțile responsabile civilmente D. I. și D. T. depun la dosar motivele apelului declarat în cauză.
Apărătorul părților civile N. A. M., N. E. T. și N. L. M. depune la dosar concluzii scrise.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea apelurilor.
Apărătorul ales al inculpatului D. T. C. susține că a atacat sentința primei instanțe atât sub latura penală cât și civilă a cauzei.
În ce privește latura penală, susține că în mod greșit prima instanță a dispus executarea pedepsei în regim de detenție, având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, scopul pedepsei putând fi atins și prin suspendarea condiționată a executării acesteia.
În acest sens face trimitere la motivarea hotărârii primei instanțe, care reține că inculpatul nu a acționat cu intenția de a provoca moartea victimei ci doar din dorința de a-i aplica o corecție în ideea ca aceasta să nu relateze organelor de poliție incidentul petrecut la bar. Este real că modul în care a acționat până la urmă inculpatul a avut o consecință tragică, respectiv moartea victimei, consecință pe acesta o regretă.
Învederează împrejurarea că inculpatul a dat dovadă de sinceritate în stabilirea stării de fapt, aceasta fiind stabilită pe baza declarațiilor sale sincere, unele aspecte esențiale cauzei desfășurându-se fără a fi prezenți alți martori.
În abordarea soluției primei instanțe și anume dispunerea ca pedeapsa aplicată să se execute prin privare de libertate, se face referire la o adresă a postului de poliție al comunei M., precum și la referatul de evaluare întocmit în cauză. Se rețin anumite aspecte care aparent sunt nefavorabile inculpatului. De exemplu, se arată împrejurarea că în timp ce era elev la în clasa VI-a, i-a fost scăzută nota la purtare la 9, datorită unui comportament necorespunzător față de profesori, însă această împrejurare a avut loc cu trei ani înainte de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat. Se mai reține că nu este cunoscut ca o persoană care să fi provocat scandal și că asculta de părinți.
De asemenea, în referatul de evaluare se arată că inculpatul este elev la Grupul Școlar G. M. il, acesta a fost perceput ca un tânăr cinstit, muncitor și respectuos, care nu a dat dovadă de violență sau tulburare de comportament. In ceastă situație, apreciază că în speță se poate face aplicarea art.81 C.pen., privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, scopul pedepsei putând fi atins și prin această modalitate.
În ce privește latura civilă a cauzei, critică hotărârea primei instanțe în ce privesc cheltuielile de înmormântare în sumă de 6.300 lei, la care a fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente. La stabilirea acestui cuantum, în mod greșit prima instanță procedează la efectuarea unei medii aritmetice între sumele indicate de martori. În opinia sa, această modalitate de calcul nu este o modalitate juridică.
Apreciază că cele două depoziții ale martorelor Viski Susana și Orban Olga, care au apreciat cheltuielile de înmormântare la suma de 12.000 lei trebuie înlăturate. Dacă se face o medie a meniului pe persoană, raportat la susținerile celor două martore, ar rezulta costul unui meniu de circa 70 lei/persoană, ceea ce este exagerat.
În acest sens, a depus la dosar oferta unei societăți comerciale care organizează astfel de evenimente, din care rezultă că un meniu pentru astfel de evenimente se ridică la suma de 21 lei/persoană. Prin urmare, depozițiilor acestor martore trebuie înlăturate sub aspectul cuantumului indicat. De asemenea, solicită a se avea în vedere depoziția martorei Salak I. care a apreciat contravaloarea mesei la circa 3.000 lei, raportat la împrejurarea că în urmă cu un an de zile a suportat costul unei înmormântări.
In aceste condiții, susține că suma apreciată de apărare este dovedită.
Sub aspectul daunelor morale, apreciază că un cuantum de câte 10.000 euro pentru fiecare dintre părțile civile ar fi suficient.
O ultimă critică adusă se referă la cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocațial în sumă de 2.000 lei care a fost acordat în întregime părții civile N. A. M. .
În opinia sa, având în vedere că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de fond și că a fost de acord în anumite limite cu plata despăgubirilor civile, apreciază că instanța de fond admițând în parte constituirea de parte civilă, se impunea să acorde și plata parțială a cheltuielilor de judecată.
În această situație, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate în sensul arătat, atât în ce privește latura penală cât și latura civilă a cauzei.
Solicită obligarea părților civile la plata cheltuielilor de judecată.
Părțile responsabile civilmente D. I. și D. T. solicită reducerea despăgubirilor civile conform memoriului depus la dosar.
Apărătorul părților civile N. A. M., N. E. T. și N. L. M. solicită respingerea ca nefondate a apelurilor declarate de inculpat și părțile responsabile civilmente, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
Insistă asupra laturii civile a cauzei arătând că din punctul său de vedere instanța de fond a administrat un vast material probator pe baza căruia a reținut judicios starea de fapt, vinovăția inculpatului, încadrarea juridică a infracțiunii și, pe cale de consecință, tratamentul penal aplicat inculpatului.
Din interpretarea disp.art.183 C.pen., în speță moartea victimei s-a produs datorită unei acțiuni praeterintenționate care caracterizează de altfel această infracțiune de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Cu toate acestea, aplicând numeroase lovituri cu pumnii și picioarele asupra capului, cu intensitate deosebită încât a determinat în final moartea victimei, apreciază că inculpatul ar fi putut reprezenta producerea rezultatului letal.
Susține că prejudiciile care au rezultat din săvârșirea faptei reținute în sarcina inculpatului trebuie reparate indiferent de natura acestora.
Invocă prevederile art.180-181 C.civ., care prevăd în mod expres că orice prejudiciu dă dreptul la reparație, iar acest drept se naște din ziua cauzării prejudiciului chiar dacă acesta nu poate fi valorificat imediat. Intr-adevăr în sistemul de drept român nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care ia notă de consecințele pe orice plan și trebuie să aprecieze o sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.
Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.
Apreciază că în speță este vorba de repararea unui prejudiciu de afecțiune, care trebuie reparat de către persoana culpabilă. Face referire la rezoluția Comitetului de Miniștri nr.75 adoptată la_ în materia prejudiciului corporal, care statuează expres că "în caz de deces, reparația cu un prejudiciu de afecțiune trebuie acordată părinților, soțului și copiilor victimei"; pentru că doar în aceste cazuri reparația este supusă condiției ca aceste persoane să fi avut legături de afecțiune strânsă cu victima în momentul decesului, fapt ce a fost dovedit pe deplin în speță.
Apreciază că despăgubirile solicitate sunt întemeiate, astfel cum în mod corect a apreciat și instanța de fond, întrucât au scopul de a alina suferința pricinuită soției și fiicelor victimei.
Susține că s-a dovedit mai presus de orice dubiu faptul că părțile civile au suferit o traumă psihică de excepție determinată de fapta săvârșită de către inculpat, astfel că daunele morale în cuantum de 20.000 euro pentru fiecare membru de familie reprezintă compensarea prejudiciului afectiv cauzat acestora.
Prin stabilirea daunelor morale la suma precizată anterior, apreciază că soluția este conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene. În concluzie, existând raport de cauzalitate între activitatea infracțională a inculpatului și prejudiciul nepatrimonial cauzat părții civile, apreciază că soluția atacată este corespunzătoare principiilor răspunderii civile delictuale stabilite atât prin dreptul intern cât și prin exigențele art.3 din protocolul nr.7 al CEDO.
De asemenea, hotărârea primei instanțe este temeinică și legală și din punct de vedere al poziției procesuale a inculpatului care, la termenul de judecată din 12 septembrie 2012, a declarat că înțelege să se prevaleze de disp.art.320/1 C.pr.pen., recunoscând în totalitate faptele reținute în actul de sesizare al instanței, solicitând ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate în fază de urmărire penală.
Referitor la constituirea de parte civilă, subliniază faptul că inculpatul a fost de acord cu admiterea în parte a acesteia, criticând în principal daunele materiale legate de înmormântare. Apreciază că raportat la ajutorul primit de la consăteni, se impune a fi subliniat faptul că deși a fost primit un ajutor fără a se preciza cuantumul efectiv al acestuia, acesta trebuie înapoiat în conformitate cu obiceiul locului, astfel încât atât timp cât nu s-a făcut dovada efectivă a acestui cuantum și ajutorul nu afectează obligația autorului de a acoperi integral prejudiciul cauzat, este justă acordarea acestui cuantum.
În ce privește daunele morale, apreciază că au fost acordate în mod justificat și oportun întrucât evident se impun a fi achitate pentru a compensa suferințele pricinuite de fiecare membru de familie, care depindea financiar de activitatea prestată de către defunct.
De asemenea, în mod corect instanța de fond a reținut faptul că la determinarea întinderii prejudiciului nu se are în vedere situația persoanei păgubite și nici a persoanei responsabile de producerea acestuia, ci esențial este echivalentul pagubei suferite care trebuie acoperită integral.
Raportat la motivele expuse pe larg în concluziile scrise depuse la dosar, apreciază că se impune respingerea apelurilor declarate în cauză ca fiind nefondat, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
R. ul M. ui P. solicită respingerea apelurilor declarate în cauză atât de inculpat cât și de părțile responsabile civilmente și menținerea dispozițiilor primei instanțe atât în ceea ce privește latura civilă cât și în ce privește latura penală a cauzei.
În opinia sa, această cauză ar fi pus problema încadrării juridice a faptei într-o infracțiune de omor, însă având în vedere că nimeni nu și-a pus această problemă niciodată și că doar inculpatul și părinții săi au declarat apel, nu va face referire la acest aspect.
Solicită a se reține că elementele activității infracționale a inculpatului denotă o faptă gravă. De altfel, instanța a și evaluat din această perspectivă, în final cuantificând pedeapsa pornind de la aceste premise și stabilind modalitatea de executare privativă de libertate din perspectiva elementelor nefavorabile inculpatului sub aspectul personalității sale.
Consideră că aceste circumstanțe sunt reale și justifică atât cuantumul pedepsei cât și modalitatea de executare din perspectiva apelantului, deoarece s- a dovedit că inculpatul a generat moartea victimei ca urmare a aplicării mai multor lovituri în zone vitale în condițiile descrise pe larg de instanță, respectiv după ce incidentul minor inițial tot violent a degenerat și inculpatul chiar a așteptat victima în scopul aplicării de lovituri într-un loc retras, după care, manifestând o nepăsare total nespecifică pentru vârsta acestuia, nici măcar nu a făcut referiri la faptul că victima se afla rănită într-un loc, continuând activitățile serii respective ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic.
De asemenea, instanța a reținut corect elementele ce caracterizează persoana inculpatului, în genere în cauzele cu minori. Aspectele legate de personalitatea unui adult în formare și celelalte împrejurări legate de caracteristicile specifice minorilor, conduc la o atitudine a instanțelor mai specială legată de posibilitățile de reeducare. În speță însă, consideră că prima instanță a privit această speță sub aspectul elementelor grave, fiind justificată de probațiunea administrată în cauză. Are în vedere faptul că instanța a reținut corect circumstanțele activității infracționale dar și elementele legate de personalitatea inculpatului. Instanța a analizat corect chiar și inadvertențele vădit pro cauza din referatul de evaluare deoarece în cauză unele împrejurări arătate favorabile în acest referat, sunt contrazise de chiar împrejurările comiterii
faptei. S-a subliniat că inculpatul nu consumă băuturi alcoolice decât ocazional și alte aspecte negative din personalitatea sa nu ar fi reale.
Solicită a se observa că fapta a fost comisă de către inculpat aflat într-un local public unde se consumau băuturi alcoolice și martorii confirmă că a și făcut acest fapt.
Prin urmare, apreciază că sancțiunea în cuantum de 3 ani reflectă toate elementele reținute de prima instanță iar modalitatea de executare este o consecință directă și temeinică a împrejurărilor la care s-a făcut referire.
În ce privește latura civilă, consideră că nici una din criticile aduse nu sunt pertinente pentru că instanța a uzat de criteriile generice de evaluare a unor aspecte din perspectiva probațiunii administrate în cauză care au relevat aspecte esențiale aceste cheltuieli de înmormântare iar sub aspectul daunelor morale s-a făcut proba din diverse perspective a consecințelor substanțial grave și în această privință asupra familiei victimei, prejudicii de natură morală care așa cum a arătat și apărătorul părților civile are un raport de cauzalitate direct cu acțiunile inculpatului și grevează fără îndoială aspectele nepatrimoniale dintr-un prejudiciu ce se impune a fi reparat de către inculpat.
Nu consideră necesar ca instanța să cenzureze onorariul avocațial al părții civile pentru că din perspectiva procedurii penale o astfel de instituție nu este prevăzută și ea ar putea fi acceptată doar pentru acea parte teoretică a onorariului care viza latura civilă din perspectiva procedurii civile, dispozițiile legale nefiind întrunite deoarece o astfel de cenzură poate fi realizată de către instanță însă doar dacă onorariul stabilit ar fi vădit raportat la complexitatea cauzei și alte aspecte care implică diligențele apărătorului angajat care și-a stabilit un onorariu disproporționat. Ori, în cauză suma acordată de instanță conform probelor din dosar, nu prezintă aceste caracteristici, fiind o sumă corectă, cauza având un caracter vădit complex sub aspectul probațiunii civile și din perspectiva parcurgerii și derulării procesului penal.
Prin urmare, consideră că soluția primei instanțe este legală și temeinică și solicită a fi menținută ca atare.
Inculpatul D. T. C. , având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.156 din_ a T. ui B. N., pronunțată în dosarul nr._ În temeiul disp. art 345 alin. 2 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul D. T. C. , fiul lui I. și T., născut la data de_ în M., jud. B. - N., domiciliat în comuna M., nr. 142, jud. B.
- N., cetățean român, elev, fără antecedente penale, posesor al CI seria XB nr.
2., CNP.1., pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal, cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal și art. 320 indice 1 Cod procedură penală la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. 2 Cod penal rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal referitoare la pedepsele accesorii.
În conformitate cu art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
În temeiul disp. art. 14 alin. 1, alin. 2 alin. 3 lit. b Cod procedură penală, art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, rap. la art. 1349 alin. 1 și 2 Cod civil, art. 1372 Cod civil, art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, modificată, a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente D. I. și D. T., să
plătească părții civile S. J. de U. B. -N. suma de 2.862 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
S-a constatat că S. J. de A. B. -N. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul disp.art. 14 alin. 1 și alin. 5 Cod procedură penală, art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, rap. la art. 1391 alin. 2 Cod civil, art. 1372 alin. 1 Cod civil, a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente D.
I. și D. T., la plata daunelor morale în cuantum de câte 20.000 euro sau echivalentul în lei la data plății către părțile civile N. A. -M., N. E. -T. și
N. L. M. .
În conformitate cu art. 14 alin. 1, alin. 3 lit. b Cod procedură penală, art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, art. 1392 și art. 1372 Cod civil, a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente D. I. și D. T., la plata sumei de 6.300 lei cu titlu de despăgubiri civile materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare ale defunctului N. Andras către soția supraviețuitoare parte civilă N. A. -M. .
În conformitate cu disp. art. 1390 Cod civil, rap. la art. 499 alin. 1 și 3 Cod civil, art. 529 Cod civil, art. 1372 Cod civil, a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente D. I. și D. T., la plata unei rente lunare în cuantum de câte 130 lei în favoarea minorelor N. E. -T. , născută la 18 iunie 2007 și N. L. M. , născută la 7 octombrie 2011, începând cu 30 martie 2012 și până la majoratul fiecărei minore.
În temeiul disp. art. 191 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente D. I. și D. T. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de 440 de lei, din care 400 lei la urmărirea penală și 40 lei la fond.
În conformitate cu art. 193 alin. 1 și alin. 3 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul și părțile responsabile civilmente D. I. și D. T., în solidar, la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă N. A. M. în cuantum de 2.000 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. B. -N. nr. 473/P/ din 18 mai 2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. T. C. pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal, cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal.
La termenul de judecată din 12 septembrie 2012 inculpatul D. T. C.
, asistat de apărătorul ales a declarat că înțelege să se prevaleze de disp. art. 320 indice 1 Cod procedură penală, că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare al instanței și că solicită ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate la urmărirea penală, pe care le cunoaște și le însușește.
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv: procesul verbal de sesizare din oficiu f.2, ordonanța procurorului din_ de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 182 alin. 1 și 2 Cod penal în infracțiunea prev.de art. 183 Cod penal, cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal, f.5, constatările preliminarii cu ocazia autopsiei victimei N. Andras întocmite de S.
J. de Medicină L. ă B. -N. la_, f.15, raportul de constatare medico-legală întocmit de S. J. de Medicină L. ă B. -N. nr. 721/III/114/_ întocmit cu ocazia autopsierii medico-legale a victimei(f. 16 și urm.), constatările preliminarii întocmite de S. J. de Medicină L. ă B.
-N. la_ cu ocazia examinării victimei și a actelor medico-legale întocmite până la acea dată(f.30), actul de identitate al victimei(f. 32), procesul verbal de cercetare la fața locului, inclusiv planșele fotografice aferente(f. 39-47 și f. 51-57, 59-60),procesul verbal de examinare criminalistică(f. 48, 49), procesul verbal de
conducere în teren, inclusiv planșele fotografice aferente(f. 61-68), declarațiile martorilor Darlaczi Arpad Attila(f. 69, 70 și f. 71-73), Darlaczi Levente(f. 74-77),
N. Francisc(f. 78-82), Darlaczi Iancsi(f. 83-85), N. I. (f. 86-88), Encian D. (f. 89-91), D. T. (f. 92-93), adresa nr. 2630/2 mai 2012 a S. ui J. de U.
B. de constituire ca parte civilă(f. 98), cazierul judiciar al inculpatului(f. 101), toate la urmărirea penală, cererea de constituire de parte civilă a soției supraviețuitoare N. A. -M. și a minorelor N. E. T. și N. L. M. (f.15), certificatul de deces al victimei(f.16), certificatul de căsătorie al victimei/f.17), certificatele de naștere al copiilor victimei(f. 18,19), adresa nr. 2000/_ emisă de S. de A. J. B. -N., prin care acesta a precizat că nu se constituie parte civilă în cauză(f. 26), adresa emisă de Postul de Poliție M. cu privire la persoana inculpatului D. T. C. (f. 31), răspunsul dat de părțile responsabile civilmente cu privire la constituirea de parte civilă(f. 32), adeverințele de salarizare a părților responsabile civilmente(f. 33,34) emise de
S.C. L. i S.R.L B., adeverința nr. 1206/_ emisă de Primăria comunei M. cu privire la evidențele din registrul agricol a familiei D. I. (f. 35), adeverința emisă de ANAF, Administrația Finanțelor P. e Lechința din_ referitoare la veniturile impozabile a părții responsabile civilmente D. I. (f. 36), adeverința nr. 1807/_ eliberată de Raiffeisen Bank cu privire la creditul acordat părții responsabile civilmente D. T. (f. 37), adeverința nr.1806/_ eliberată de Raiffeisen Bank cu privire la creditul acordat părții responsabile civilmente D.
I. (f. 38), notele de ședință ale inculpatului, prin avocat, Dan Sălăgean(f.39) cu privire la constituirea de parte civilă a moștenitorilor defunctului N. Andras, concluziile referatului de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă T.
B. -N. (f. 46 și urm.), declarațiile martorilor Viski Susana(f. 50, 51), Orban Olga(f. 52,53), adresa Parohiei Reformate M. nr. 45/2012(f.60), declarațiile martorilor Moriczi Gertrude(f. 64), Salak I. (f.65), adresa S.C. Vraja Mării Com.
S.R.L. Beclean reprezentând oferta de preț pentru un meniu obișnuit(f. 76), toate la cercetarea judecătorească, coroborate cu declarațiile date de D. T. C. în calitate de învinuit la urmărirea penală, la_ (f.7-10) și la_ (f. 12-13), instanța a reținut în fapt următoarele :
Inculpatul D. T. C. și victima N. Andras au fost consăteni, ambii locuind în localitatea M., județul B. -N. . În martie 2012 inculpatul era în vârstă de 16 ani și 8 luni și era elev în clasa a IX- a la Grupul Școlar G. M. il
B., județul B. -N. .
În seara zilei de_, în jurul orelor 23,00, inculpatul s-a deplasat la barul S.C. Geodovan S.R.L. din localitatea M., împreună cu Darlaczi Kuti Zoltan. La scurt timp acesta din urmă a plecat, inculpatul rămânând în local. În timp ce inculpatul stătea cu fundul pe colțul unei mese, a observat că în local se aflau și victima N. Andras și vărul acestuia, N. Francisc. Potrivit variantei oferite de inculpat, cei doi au început să se certe, inculpatul intervenind între ei, din acest motiv victima N. Andras a aruncat cu un pahar după inculpat, însă nu l-a nimerit. Potrivit variantei martorului N. Francisc, victima a aruncat cu paharul după inculpat fără să poată preciza vreun motiv(nu susține împrejurarea că s-ar fi certat cu victima, martorul fiind vărul victimei). După acest incident, inculpatul s-a deplasat spre victimă, a prins-o de piept, dar nu a lovit-o, pentru că a intervenit barmanul Darlaczi Arpad Attila și i-a scos afară din local. Cei doi nu s-au depărtat de local, martorul Darlaczi Levente, care s-a aflat și el în local până în jurul orelor 23,00, când a plecat să-și conducă prietena și s-a reîntors în jurul orelor 23,30 surprinzându-i pe inculpat și victimă în fața barului, acesta a văzut cum inculpatul lovea pe N. Andras cu piciorul, fără să vadă, cu exactitate, în ce zonă a corpului. Apoi, același martori a observat cum cei doi au reintrat în bar.
După aproximativ 5 minute cât a durat incidentul observat de Darlaczi Levente, victima a reintrat în bar, imediat după victimă intrând și inculpatul. Potrivit declarației barmanului, inculpatul l-a lovit cu pumnul pe N. Andraș care a căzut în mijlocul barului. Din nou, barmanul a intervenit și l-a scos afară din bar pe inculpat, victima rămânând în local până la ora închiderii.
Potrivit declarației date de barman, victima a plecat ultima din bar, împreună cu N. Francisc, fiind în stare avansată de ebrietate. De altfel, după ce a reintrat în bar, victima și ceilalți consumatori au mai stat aproximativ 10.15 minute, până la închiderea localului.
N. Francisc, aflat și el în stare avansată de ebrietate, a plecat acasă.
După ce a fost scos din bar de către martorul Darlaczi Arpad Attila, inculpatul l-a așteptat pe N. Andras în spatele clădirii unde se colectează laptele, până ce acesta a ieșit din local.
Inculpatul a susținut că a dorit să-i aplice o corecție victimei pentru că l-a amenințat că-l va reclama la poliție pentru gestul de a-l fi prins de piept, această susținere a victimei nu a fost confirmată de nici un alt martor audiat în cauză.
Potrivit declarației date de martorul Darlaczi Levente, prezent și el în local până la ora închiderii, în fața barului inculpatul D. T. C. și victima N. Arpad s-au lovit reciproc cu pumnii și picioarele și victima a căzut la pământ, apoi s-a ridicat și a fugit după clădirea în care se află barul.
În continuare, victima fugit peste un podeț care trece peste pârâul din apropiere, după ce a trecut podețul a fost ajuns din urmă de inculpat, care i-a aplicat o lovitură cu pumnul peste ceafă și victima a căzut la pământ. Pe când încerca să se ridice de la pământ, inculpatul a lovit-o din nou cu piciorul după cap, victima căzând din nou. Apoi, inculpatul a plecat, iar N. Andras a rămas în locul în care a fost lovit, cu fața în jos.
Inculpatul a revenit după aproximativ 10 minute(în aprecierea martorului Darlaczi Levente) în fața localului fără să spună ceva despre cele întâmplate sau despre faptul că victima a rămas căzută la pământ și l-a întrebat pe martorul Darlaczi Levente dacă nu este de acord să meargă la B. la un alt bar, propunere pe care martorul a acceptat-o. Împreună cu acest martor, cu Darlaczi Ianci și Piștu Echei, inculpatul s-a deplasat la B., fără ca pe drum să ofere amănunte despre bătaie, rămânând în barul din B. până în jurul orelor 3,30, când s-au reîntors acasă.
În dimineața zilei de_, victima a fost găsită în locul în care căzuse de către martorul Darlaczi Iancsi care a anunțat ulterior pe N. I. și N. Francisc, cel din urmă anunțând-o pe asistenta E. D., care s-a deplasat la fața locului, a anunțat organele de poliție și S. de ambulanță, rămânând cu N. Arpad până la sosirea acestora.
Victima a fost transportată la S. J. de U. B. unde a fost internată, decedând la_ .
În urma examinării medico-legale preliminare s-a stabilit de către S. J. de Medicină L. ă B. -N. că N. Andras prezenta la_, cu ocazia examinării actelor medicale, leziuni corporale traumatice care s-au putut produce prin mecanismul de lovire-cădere sau cădere în cursul unei auto sau hetero propulsii, că leziunile necesită 85-90 de zile de îngrijiri medicale și întrunesc caracteristicile medico-legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții, putând data din cursul nopții de 23/_ (f. 30 dos. urm.pen.). Raportat la aceste concluzii preliminare, urmărirea penală s-a început pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 1 și 2 Cod penal. Ulterior, deoarece victima a decedat, la_ s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal.
Potrivit raportului de constatare medico-legală(f.16 și urm.), moartea victimei a fost violentă; se datorează hematomului masiv epidural și subdural și hemoragiei leptomeningiene difuze, cu compresiune și dilacerare cerebrală consecutive uni traunmatism cranio-cerebral cu fractură de calotă craniană. S-a stabilit totodată că, leziunile traumatice tanatogeneratoare descrise la pct. 1-9 a capitolului Examen extern al cadavrului-semne de violență și cele de la capitolul Examen intern al cadavrului - extremitatea cefalică s-au putut produce prin mecanismul de lovire-cădere în condițiile stabilite de organele de anchetă și au legătură de cauzalitate directă cu decesul victimei. Totodată, s-a concluzionat că moartea poate data din_, dar în raport de leziunile constatate, tabloul morfologic pledează pentru o vechime de 5/6 zile, astfel că leziunile traumatice au putut fi produse în cursul nopții de 23/_ .
S-a reținut, totodată, că potrivit declarațiilor martorilor audiați la urmărirea penală Darlaczi Arpad Attila(f.71), N. Francisc(f. 79) și declarației inculpatului, victima se afla în stare avansată de ebrietate.
În ce-l privește pe inculpat, acesta a declarat că nu se afla sub influența băuturilor alcoolice atunci când a comis fapta(f. 13 verso), în schimb, martorul Darlaczi Levente a declarat că și inculpatul era în stare de ebrietate, probabil acesta fiind și motivul pentru care cei doi s-au bătut(f. 75).
În drept, fapta inculpatului D. T. C. de a-i aplica lovituri victimei N. Andras cu pumnul, determinând-o să cadă, iar apoi, cât timp victima era căzută, cu picioarele, cauzându-i leziuni grave, în urma cărora victima a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 183 Cod penal. S-a reținut că inculpatul nu a acționat cu intenția de a-l ucide pe N. Andras, intenția sa fiind aceea de a-i aplica o corecție, în sensul de a-l determina să nu-l mai reclame la poliție pentru incidentul din bar.
Cum în urma coroborării probelor administrate în cauză, rezultă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii ce i s-a reținut în sarcină, în temeiul disp. art. 345 alin.2 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal, cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal și art. 320 indice 1 Cod procedură penală.
La stabilirea cuantumului pedepsei aplicate s-a ținut seama de criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, respectiv: de natura și gravitatea faptelor săvârșite, reflectate în limitele de pedeapsă, reduse în conformitate cu art. 109 Cod penal(la jumătate) și în conformitate cu disp. art. 320 indice 1 alin.
7 Cod procedură penală(cu o treime), de împrejurările în care fapta s-a comis(profitând de starea de avansată ebrietate a victimei, de faptul că inculpatul a așteptat și urmărit victima pentru a o bate, cu toate că i-a aplicat lovituri și anterior, atât în local, cât și în afara acestuia), de atitudinea de vădită nepăsare manifestată de inculpat, după aplicarea loviturilor care au condus la decesul victimei, față de soarta acesteia, părăsind-o ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, de urmările faptei, de persoana inculpatului care avea 16 ani și 8 luni la data comiterii faptei și nu este cunoscut cu antecedente penale.
S-a avut în vedere și comportamentul inculpatului, anterior săvârșirii faptei care, în ciuda lipsei antecedentelor penale, la vârsta de 16 ani frecventează localurile, consumă alcool, până la ore târzii, martorii audiați declarând cu privire la acest aspect că: este predispus "să facă scandal, așa îi e felul";(f. 70-Darlaczi Arpad Attila), " mai consumă alcool, din când în când și pe acest fond se apucă de scandal";(f. 75- Darlaczi Levente).
Din adresa înaintată de Postul de Poliție al comunei M. (f. 31 dosar fond) rezultă că anturajul fratelui inculpatului, D. I. D., are influență și asupra comportamentului acestuia, pe perioada cât a frecventat Școala generală( clasele
V-VIII) din M., inculpatul a avut un comportament necorespunzător față de unii profesori, din această cauză în cursul anului 2009 fiindu-i scăzută nota la purtare, că atât pe perioada cât a urmat cursurile școlii generale din M. cât și în prezent, la finele săptămânii, inculpatul frecventează localurile publice, fiind predispus să consume alcool, din proprie inițiativă sau la îndemnul anturajului.
Potrivit referatului de evaluare întocmit în cauză(f. 46) rezultă că inculpatul este în prezent elev în clasa a X-a a Grupului Școlar "G. M. il"; B., profil mecanic, are note medii la învățătură și se achită de sarcinile specifice, fără să creeze probleme disciplinare, nu a dat dovadă de manifestări de violență fizică sau verbală.
S-a mai consemnat în același referat că inculpatul este perceput ca fiind un tânăr liniștit, muncitor, respectuos, care nu a dat dovadă de manifestări de violență și nici de probleme de comportament în public, nu obișnuiește să consume alcool(decât în cantități reduse) și nu frecventează cluburile(decât sporadic).
Față de fapta săvârșită s-a consemnat că acesta manifestă regret și este afectat de repercursiunile ei cu privire la propria persoană și cu privire la familia din care provine.
S-a concluzionat că evoluția comportamentală a inculpatului ar putea fi una pozitivă în condițiile în care ar beneficia de o intervenție specializată pentru dezvoltarea abilităților de evitare și gestionare a situațiilor de risc, în paralel cu exercitarea în continuare a unei supravegheri parentale adecvate, finalizarea cursurilor școlare și accesarea unui loc de muncă stabil pe viitor și promovarea unei conduite dezirabile pe viitor, în paralel cu menținerea stabilității afective și morale în familie.
Pentru individualizarea pedepsei aplicate s-au avut în vedere toți factorii menționați anterior și toate actele indicate mai sus, inclusiv referatul de evaluare întocmit de organul de specialitate din cadrul tribunalului, apreciindu-se prin prisma acestora că aplicarea unei pedepse mai reduse sau cu privire la care să se dispună suspendarea condiționată sub supraveghere nu ar fi de natură să asigure reeducarea inculpatului, să conducă la conștientizarea de către el a gravității faptei săvârșite și mai ales a gravității urmărilor acesteia pentru membrii familiei victimei, totodată, nu ar asigura îndeplinirea scopului pedepsei, astfel cum este el reglementat de art. 51 Cod penal.
În cauză s-a făcut aplicarea și a dispozițiilor art. 71 Cod penal, rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, referitoare la pedepsele accesorii, acestea fiind aplicabile și minorilor, prin prisma deciziei nr. 51/2007 a I.C.C.J., în soluționarea recursului în interesul legii.
Conform cu disp. Legii nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
În ce privește latura civilă s-au reținut următoarele :
În cauză s-a constituit parte civilă, în termenul prevăzut de lege, prin adresa nr. 2630/_ S. J. de U. B. -N. cu privire la suma de 2.862 de lei, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând cheltuielile de spitalizare ale victimei(f.98 dos. urm. pen,), astfel că, în temeiul disp. art, 14 alin.1, alin. 2, alin. 3 lit. b Cod procedură penală, art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, rap. la art. 1349 alin. 1 și 2 Cod civil, art. 1372 Cod civil, art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, modificată, s-a apreciat cererea ca întemeiată și în consecință, s-a dispus obligarea inculpatului, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata despăgubirilor civile solicitate.
Totodată, raportat la răspunsul S. ui de A. al Județului B. -N. nr. 2000/_ (f. 26 dosar fond), instanța a constatat că acesta nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Soția supraviețuitoare a victimei, N. A. M. și copiii acesteia: N. E.
T. și N. L. M., prin reprezentantul lor legal și mandatarul acestora, s-au constituit, în termenul prevăzut de lege, părți civile cu suma de 12.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare(efectuate de soția supraviețuitoare) și cu suma de câtre 20.000 euro daune morale pentru fiecare parte civilă.
Totodată, s-a solicitat și o rentă în cuantum de 800 lei lunar pentru minore, începând cu data decesului,_ și până la majorat.
În motivarea cererii de constituire de parte civilă(f. 15), s-a arătat că soția supraviețuitoare a suportat cheltuielile de înmormântare și pe cele legate de parastase, conform obiceiului locului, cheltuieli ce s-au ridicat la suma de
12.000 lei.
În ce privește cuantumul rentei solicitate, s-a precizat că acesta se impune a fi stabilit la nivelul întreținerii lunare pe care defunctul o acorda minorelor, respectiv a venitului realizat de victimă în cuantum de 800 lei lunar, iar acordarea s-a apreciat că trebuie să vizeze perioada cuprinsă între decesul tatălui minorelor și majoratul acestora.
Cuantumul daunelor morale solicitate a fost raportat la vârsta victimei, la vârsta minorelor și a soției supraviețuitoare, lipsite de sprijinul moral al soțului și tatălui, în perioada în care aveau cea mai mare nevoie de acesta.
Referitor la constituirea de parte civilă, inculpatul, prin mandatarul său, a arătat că este de acord cu admiterea în parte a acesteia, cu precizarea că daunele materiale legate de înmormântare sunt apreciate la un cuantum de 1.000 lei, cu precizarea că parastase nu s-au ținut, iar masa de înmormântare s-a organizat cu produse alimentare obținute de la consăteni, conform obiceiului locului(f. 39).
Cu privire la renta lunară ce urmează a se stabili în favoarea celor două minore, s-a arătat că trebuie avut în vedere venitul minim pe economie și cota de 1/3-a parte din acesta, aferentă întreținerii a doi copii minori.
Cu privire la daunele morale, inculpatul s-a arătat de acord cu plata unor asemenea despăgubiri, dar a apreciat că aceasta trebuie să se facă întrun cuantum rezonabil, apreciind că cel solicitat este exagerat. Nu s-a precizat care este cuantumul apreciat ca fiind rezonabil al daunelor morale.
Părțile responsabile civilmente D. I. și D. T., prin mandatarul lor justificat cu delegația anexată, au exprimat același punct de vedere cu al inculpatului cu privire la constituirea de parte civilă formulată în cauză(f. 32), cu precizarea, în privința rentei lunare că sunt de acord cu plata unei rente de câte 100 lei pentru fiecare minoră. S-a solicitat ca la stabilirea rentei să se aibă în vedere venitul minim pe economia națională și posibilitățile de plată ale părților responsabile civilmente.
Pentru dovedirea cheltuielilor de înmormântare, a daunelor morale solicitate de părțile civile, precum și a veniturilor obținute de defunct, s-au administrat probe testimoniale, atât la propunerea părților civile, cât și la propunerea inculpatului și a părților responsabile civilmente.
Martora Viski Susana(f.50 și urm.) a apreciat cheltuielile de înmormântare și priveghiul la 10.000-12.000 lei în total, precizând că s-au pregătit 170 de porții de mâncare, la înmormântare participând aproximativ 150 de persoane. Sicriul s-a apreciat la valoarea de 800-1.000 lei.
Ea a mai precizat că defunctul era singura persoană care aducea un venit în casă, deoarece soția victimei se ocupa de creșterea și îngrijirea copiilor ce aveau vârste fragede și că anterior decesului victima a lucrat la un solar, fiind plătit cu 8.00 de lei pe lună(pentru paza și încălzirea solarului).
De asemenea, s-a declarat că între defunct și familia sa era o relație armonioasă, victima înțelegându-se bine cu soția și își iubea mult copiii.
Martora a participat efectiv la pregătirea și servirea mesei de înmormântare, precizând că s-au cumpărat aproape integral produsele necesare mesei de înmormântare și înmormântării.
Și martora Orban Olga(f. 52 și urm.) a apreciat că totalul cheltuielilor de înmormântare se ridică la 12.000 lei, deoarece s-a cumpărat sicriu, îmbrăcăminte și pomene.
Martora a participat la pregătirea mesei de înmormântare la care au participat în jur de 150 de persoane, la masă participând tot satul, deoarece mortul a fost om tânăr. Pentru parastase nu s-au făcut cheltuieli, dată fiind religia defunctului și pentru preot s-a achitat doar contribuția anuală restantă și nu altă sumă de bani.
Martora a apreciat și că defunctul a fost om bun și harnic, și-a întreținut familia și a fost afectiv legat de aceasta, realizând venituri lunare în jur de 800-
1.000 lei, din munca prin sat cu ziua, venituri pe care victima le realiza cu regularitate.
Martora a mai precizat că și concetățenii au contribuit, conform obiceiului local, cu ajutor de înmormântare, dar că acesta a fost insuficient pentru pregătirea mesei de pomenire, trebuind a fi cumpărate: ulei, zahăr, orez, carne de porc, băutură, bere, familia defunctului trebuind să asigure mâncarea inclusiv pentru femeile ce au gătit(10 femei) și cei 4 gropari care au săpat groapa 2 zile.
Referitor la ajutorul de înmormântare, martora a arătat că cei care-l primesc trebuie să-l întoarcă, la rândul lor.
Martora Moriczi Gertrude(f. 64), a precizat că la înmormântare s-a acordat ajutor din localitate atât în produse, cât și în bani, după posibilități, că deși a participat și la înmormântare și la masă, nu poate aprecia cuantumul efortului financiar făcut de familie. Pentru serviciul religios a declarat că nu se plătește decât taxa de contribuție anuală care, în cazul victimei, nu a fost achitată la zi și s-a achitat din urmă.
Martora Salak I. (f. 65) a apreciat cheltuiala făcută pentru înmormântarea lui N. Andraș la 30 și ceva de milioane bani vechi, fără costul băuturii, confirmând că la masă au participat aproximativ 150 de persoane. A indicat această sumă pentru că a avut și ea înmormântare în familie, în urmă cu un an și a cheltuit suma indicată.
Martora nu a participat la pregătirile pentru masa de înmormântare.
Cu ocazia concluziilor formulate de apărătorul inculpatului și părților responsabile civilmente, după epuizarea probațiunii în cauză, s-a apreciat că totalul cheltuielilor legate de înmormântare se pot ridica la 4.000 lei maxim.
La dosar, în acest sens, s-a depus și o ofertă de meniu de la o societate comercială(f. 76), potrivit căreia meniul pentru o persoană costă 21 de lei, în meniu fiind inclusă ciorbă, friptură de pui, cartofi și pâine(fără băutură).
Raportat la probele administrate pe parcursul cercetării judecătorești cu privire la cheltuielile de înmormântare ale victimei, deoarece potrivit probelor testimoniale, sumele indicate au fost diferite, instanța a procedat la efectuarea unei medii aritmetice între sumele precizate de martori și apărătorul inculpatului și părților responsabile civilmente( 12.000+_ =19.000 ; 19.000: la 3 = 6.300), în temeiul disp. art. 14 alin. 1, alin. 3 lit. b Cod procedură penală, art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, art. 1392 și art. 1372 cod civil dispunând obligarea inculpatului în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 6.300 lei, cu titlu de cheltuieli de înmormântare către soția supraviețuitoare N. A. -
M. .
Sub aspectul ajutorului primit de către aparținătorii defunctului din sat, conform obiceiului locului, ajutor pe care familia defunctului trebuie să-l înapoieze, în conformitate cu același obicei, s-a reținut că, pe de o parte, nu s-a
făcut o dovadă efectivă a mărimii ajutorului, iar pe de altă parte, acest ajutor nu afectează obligația autorului, care trebuie să acopere integral prejudiciul cauzat prin fapta sa. Numai în măsura în care cei ce au acordat ajutorul au înțeles să gratifice pe autorul obligației, plătind în locul lui, cei prejudiciați nu mai pot pretinde o altă despăgubire, decât eventual diferența neacoperită din prejudiciu. Ori, în speță, nu s-a făcut dovada că ajutorul de înmormântare ar fi fost acordat
"în contul inculpatului"; și nu al victimei( a se vedea dec. T. ui Suprem secția penală nr. 638/89). S-a reținut totodată că, în speță, partea civilă a solicitat acordarea despăgubirilor de înmormântare în măsura în care acestea s-au dovedit necesare și nu și a celor ce exced tradiției și obiceiului local, astfel că, ele nu pot fi apreciate ca exagerate și nejustificate.
În ce privește cheltuielile de întreținere a persoanelor aflate în întreținerea victimei, acestea trebuie acordate, astfel cum s-a solicitat, copiilor minori ai victimei, aflați în întreținerea ei. Probele administrate au făcut dovada că la data decesului lui N. Andras cele două minore primeau efectiv întreținere de la acesta, ele erau întreținute în fapt de către tatăl lor, singurul ce realiza venituri în familie. Totodată, s-a apreciat că întreținerea acordată prezenta un caracter de stabilitate, care justifică presupunerea că ar fi fost acordată și în viitor.
Deoarece s-a făcut dovada testimonială că victima realiza, cu caracter de stabilitate(regularitate) venituri de cel puțin 800 lei lunar, urmărindu-se a se asigura minorelor rămase fără tată aceeași stare materială pe care ar fi avut-o dacă victima trăia, întinderea despăgubiri fiind determinată de principiul reparării integrale a prejudiciului, în conformitate cu disp. art. 1390 Cod civil rap. la art. 499 alin. 1 și 3 Cod civil, art. 529 Cod civil și art. 1372 Cod civil, instanța a obligat inculpatul și părțile responsabile civilmente, în solidar, la plata unei rente lunare în cuantum de câte 130 lei în favoarea minorelor N. E. T. ,
n. la 18 iunie 2007 și N. L. M., n. la 7 octombrie 2011, începând cu 30 martie 2012, data decesului victimei și până la majoratul fiecărei minore.
În ce privește cuantumul daunelor morale acordate, în conformitate cu art. 14 alin. 1 și 5 Cod procedură penală, art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, art. 1391 alin. 2 Cod civil, art. 1372 alin. 1 Cod civil, situate la nivelul la care s-au solicitat, de câte 20.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, s-a apreciat că ele se impun pentru alinarea(compensarea) suferinței pricinuite prin moartea victimei, de care părțile civile, soție și copii minori, erau legate afectiv și de care, de altfel, depindeau integral din punct de vedere material.
Legătura afectivă dintre victimă și persoanele care au pretins despăgubiri morale s-a făcut prin probele testimoniale administrate.
În determinarea prejudiciului nu se are în vedere situația materială a persoanei păgubite sau a celei responsabile, ceea ce interesează este echivalentul pagubei suferite, care trebuie achitată(acoperită) integral.
Raportat la soluția de condamnare a inculpatului, în conformitate cu disp. art. 191 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, s-a dispus obligarea inculpatului, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, în cuantum de 440 lei (400 lei la urmărirea penală și 40 lei la fond).
Potrivit art. 193 alin. 1 și 3 Cod procedură penală inculpatul și părțile responsabile civilmente D. I. și D. T. au fost obligați, în solidar, la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă N. A. M. în valoare de
2.000 lei, reprezentând onorariu de avocat, justificate cu chitanța anexată, f. 66.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal inculpatul D. T.
C. și părțile responsabile civilmente D. I. și D. T., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de 11 februarie 2013, prin apărător ales, inculpatul apelant D. T. C. a solicitat admiterea apelului și suspendarea condiționată a executării pedepsei, reducerea daunelor morale la nivelul de câte
10.000 euro pentru fiecare parte civilă, reducerea daunelor materiale la suma de
3.000 lei și reducerea onorariului avocațial, având în vedere faptul că inculpatul a fost de acord cu admiterea în parte a pretențiilor civile.
S-a arătat că inculpatul a dat dovadă de sinceritate în stabilirea stării de fapt, aceasta fiind stabilită pe baza declarațiilor sale sincere, unele aspecte esențiale cauzei desfășurându-se fără a fi prezenți alți martori.
S-a făcut referire la adresa postului de poliție al comunei M., precum și la referatul de evaluare întocmit în cauză.
În latura civilă a cauzei s-a criticat hotărârea primei instanțe în ce privește cheltuielile de înmormântare în sumă de 6.300 lei, arătând că potrivit ofertei unei societăți comerciale care organizează astfel de evenimente, un meniu se ridică la suma de 21 lei/persoană, iar martora Salak I. a apreciat contravaloarea mesei la circa 3.000 lei, raportat la împrejurarea că în urmă cu un an de zile a suportat costul unei înmormântări.
Sub aspectul daunelor morale s-a apreciat că un cuantum de câte 10.000 euro pentru fiecare dintre părțile civile ar fi suficient.
Consideră inculpatul că nu trebuiau acordate cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocațial în sumă de 2.000 lei, întrucât a recunoscut săvârșirea faptei atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de fond și a fost de acord în anumite limite cu plata despăgubirilor civile, astfel că se impunea acordarea doar în parte a cheltuielilor de judecată.
Părțile responsabile civilmente au depus în scris motive de apel, solicitând reducerea cuantumului daunelor materiale și morale la plata cărora au fost obligați în solidar cu inculpatul minor.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.378 Cod procedură penală, curtea constată că apelurile inculpatului D. T. C. și al părților responsabile civilmente D. I. și D. T.
, sunt fondate în partea, în latura civilă a cauzei, în ce privește cuantumul daunelor morale acordate părților civile minore N. E. T. și N. L. M. și în aceste limite vor fi admise, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală, susținută de probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale, probe ce nu au fost contestate de inculpat, care a solicitat ca judecata să aibă loc în procedura reglementată de art.320/1 Cod procedură penală privind recunoașterea vinovăției.
A rezultat din ansamblul probator că la data de_, în jurul orei 23,30, după o ceartă cu victima N. Andras, inculpatul apelant D. T. C. a așteptat-o în spatele unei clădiri din localitate M. și i-a aplicat o lovitură cu pumnul peste ceafă, victima căzând pe sol, și o nouă lovitură cu piciorul după cap, când victima încerca să se ridice, după care a plecat de la locul faptei, victima fiind găsită a doua zi și transportată la spital, unde, la data de_, a survenit decesul acesteia.
Analiza obiectivă a probelor administrate în cauză în cursul urmăririi penale relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpatului D. T. C. în comiterea acesteia, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepsei aplicate, atât ca și cuantum, cât și ca modalitate de executare.
Prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptelor comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal.
Astfel, potrivit art.52 Cod penal pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni trebuie privită în sens larg, respectiv descurajarea și a altor persoane în săvârșirea de noi infracțiuni și nu doar a inculpatului.
Ori un astfel de scop - prevenția generală în săvârșirea de noi infracțiuni - nu poate fi atins dacă pentru fapte deosebit de grave îndreptate împotriva vieții persoanelor s-ar aplica pedepse modice.
Individualizarea pedepsei are ca scop determinarea aplicării unei pedepse juste, corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și din punctul de vedere al nevoii de reeducare a inculpatului.
În această manieră, sancțiunea justă realizează și scopul pedepsei, cel de prevenție generală și specială
Analiza criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal este obligatorie și trebuie făcută cumulativ, iar instanța de fond s-a conformat acestor cerințe.
Primele două criterii - dispozițiile părții generale ale Codului penal și limitele de pedeapsă fixate în partea specială a acestuia - vizează legalitatea operațiunilor de individualizare judiciară, iar celelalte criterii și anume gravitatea faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală vizează temeinicia acestor operațiuni, toate aceste criterii având ca scop aplicarea unor pedepse juste, echitabile, atât pentru inculpat cât și pentru societate.
Analiza ultimelor trei criterii generale amintite trebuie efectuată, de asemenea, cumulativ, întrucât ele se intercondiționează reciproc, fără a da o pondere mai mare aspectelor care conturează personalitatea inculpatului sau, dimpotrivă, celor care caracterizează fapta săvârșită.
Gradul de pericol social al faptei săvârșite trebuie analizat în mod deosebit, dar nu în detrimentul celorlalte criterii de individualizare, iar instanța de fond a reflectat această analiză în considerentele hotărârii judecătorești pronunțate.
E. luarea gravității faptei nu se poate realiza în absența unei analize serioase a vinovăției inculpatului, a atitudinii psihice a acestuia față de fapta comisă și urmările acesteia.
Gravitatea concretă a faptei este influențată și de mobilul și scopul acesteia, iar analizarea acestora apare ca deosebit de utilă în procesul de individualizare judiciară a pedepselor aplicate.
Cel mai important mijloc de probă ce poate fi utilizat ca bază de analiză a acestui criteriu de individualizare îl reprezintă referatul de evaluare întocmit de serviciul de probațiune, care poate oferi cele mai complete informații care să circumstanțieze persoana infractorului, ca și nevoia sa de reeducare și posibilitatea de reinserție socială după executarea unei sancțiuni de drept penal; starea psiho-fizică a infractorului, particularitățile psihice ale acestuia, mediul social în care a crescut și a trăit, sfera relațiilor sale pe diverse planuri, comportamentul infractorului înainte și după săvârșirea infracțiunii reprezintă elemente care trebuie avute în vedere în scopul unei juste dozări a pedepsei.
În prezenta cauză a fost întocmit un referat de evaluare pentru inculpatul
D. T. C. de către S. de P. de pe lângă T. B. -N., referat ce a fost corect valorificat de instanța de fond în procesul de individualizare a pedepsei.
În mod corect instanța de fond a reținut că infracțiunea comisă de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, dedus atât din pedeapsa prevăzuta de
legiuitor pentru sancționarea acesteia, cât și din modul de concepere și punere în operă a planului infracțional, din împrejurările concrete de săvârșire a faptei.
Raportat la caracterul imprevizibil al comportamentului uman, riscul repetării unor fapte similare este crescut dacă pentru fapte de o extremă gravitate și violență sancțiunea aplicată ar fi una modică.
În cazul concret reconsiderarea modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului apelant D. T. C. în sensul suspendării condiționate sau sub supraveghere a executării acesteia nu se impune, deoarece ar fi afectat justul echilibru dintre gravitatea faptei și pedeapsa aplicată.
În ce privește latura civilă a cauzei se constată că instanța de fond a analizat corect probele administrate pentru dovedirea daunelor materiale, stabilind în mod rezonabil suma de 6.300 lei.
Chiar inculpatul și părțile responsabile civilmente au acceptat că meniul pentru masa de înmormântare putea costa 21 lei/persoană (oferta firmei de catering) și că la înmormântare au participat 150 persoane, ceea ce semnifică o cheltuială de 3.150 lei. Însă în această sumă nu este inclus și costul băuturilor alcoolice, al sucurilor, al apei servite la înmormântare, al cozonacilor, al cheltuielilor cu groparii, cu plata contribuției la preot, nici cele legate de costul sicriului, al hainelor de înmormântare.
Toate cheltuielile mai sus menționate au fost dovedite ca fiind efectuate, iar costul lor se putea ridica la suma medie de 6.300 lei.
În ce privește daunele morale curtea constată că în mod judicios a fost acordată soției supraviețuitoare a victimei suma de 20.000 euro, aceasta fiind cea care a resimțit în ceea mai mare măsură șocul pierderii la o vârstă tânără a unui soț muncitor, iubitor, tatăl celor doi copii.
În ce privește sumele acordate minorelor N. E. T., născută la data de_, în vârstă așadar de aproape 5 ani la data decesului și N. L. M., născută la data de_, în vârstă de 5 luni la data decesului, curtea apreciază că față de vârsta fragedă a acestora, suferința resimțită nu este comparabilă cu cea a unui adult și că sumele de câte 10.000 euro pentru fiecare daune morale sunt suficiente pentru a compensa trauma ce le-a fost cauzată. Curtea are în vede și faptul că inculpatul a acceptat un astfel de cuantum cu titlu de daune morale.
Referitor la onorariul avocațial în sumă de 2.000 lei acordat de instanța de fond, curtea reține că în mod corect a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata integrală a acestor cheltuieli de judecată, ținând seama de specificul procesului penal, în care apărarea părților civile privește atât latura civilă, cât și latura penală a cauzei.
Pentru considerentele prezentate, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală se vor admite apelurile declarate de inculpatul D. T. C. și părțile responsabile civilmente D. I. și D. T., toți cu domiciliul în comuna M. nr.142, județul B. -N. împotriva sentinței penale nr. 156 din_ a T. ui B. N., care va fi desființată în parte, în ce privește cuantumul daunelor morale acordate părților civile minore N. E. T. și N. L. M. .
Pronunțând o nouă hotărâre, în limitele de mai sus, se va reduce cuantumul daunelor morale acordate părților civile minore N. E. T. și N. L.
M. de la câte 20.000 euro sau echivalentul în lei la data plății la câte 10.000 euro sau echivalentul în lei la data plății.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art.193 Cod procedură penală se va respinge cererea părților civile de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs, raportat la soluția dată apelurilor formulate și constatând în cauză au calitatea de părți civile N. A.
M., N. E. T. și N. L. M., iar chitanța de la f.36, ce atestă plata onorariului avocațional, a fost eliberată pe numele N. M. .
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av.Andrașoni D., sumă ce se va avansa din FMJ.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
În baza art. 379 pct.2 lit.a Cod procedură penală admite apelurile declarate de inculpatul D. T. C. și părțile responsabile civilmente D. I. și D.
T., toți cu domiciliul în comuna M. nr.142, județul B. -N. împotriva sentinței penale nr. 156 din_ a T. ui B. N., pe care o desființează în parte, în ce privește cuantumul daunelor morale acordate părților civile minore
N. E. T. și N. L. M. .
Pronunțând o nouă hotărâre, în limitele de mai sus, reduce cuantumul daunelor morale acordate părților civile minore N. E. T. și N. L. M. de la câte 20.000 euro sau echivalentul în lei la data plății la câte 10.000 euro sau echivalentul în lei la data plății.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art.193 Cod procedură penală respinge cererea părților civile de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs.
În baza art.189 Cod procedură penală stabilește suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av.Andrașoni D., sumă ce se va avansa din FMJ.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și părțile responsabile civilmente și de la comunicare cu celelalte părți.
Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||
L. M. | ANA C. | M. | B. |
Red.L.M./dact.L.C.C.
3 ex./_
Jud.fond: B. D. la
| ← Decizia penală nr. 152/2013. Loviri sau vătămări cauzatoare... | Decizia penală nr. 139/2013. Loviri sau vătămări cauzatoare... → |
|---|
