Decizia penală nr. 325/2013. Vătămare corporală din culpă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
DECIZIA PENALĂ Nr. 325/R/2013
Ședința publică din 25 Septembrie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: L. -A. C.
Judecător: R. M. Judecător: L. F. Grefier: Dan-P. O.
S-a luat spre examinare recursul formulat în cauză de asiguratorul SC EUROINS R. A. R. SA împotriva sentinței penale nr. 279/_ a Judecătoriei D., cauza privind pe părțile civile R. M. I., S. C. J. DE URGENTA C. N. DE O. SI T., partea responsabil[ civilmente C. DE M. DE C. S., și pe inculpatul P. A., cauza având ca obiect soluționarea laturii civile decurgând din săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă (art. 184 C.p.).
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: D. MĂCIUCĂ PRODAN.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. Abrudan I. P. ța în substituirea apărătorului ales al părții civile R. M. I., av. B. Octavian M. cu delegație la dosar, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța întreabă participanții dacă au cereri de formulat ori excepții de invocat.
Atât apărătoarea părții civile cât și reprezentanta Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj arată că nu au cereri de formulat sau excepții de ridicat.
Față de împrejurarea că nu sunt cereri de formulat ori excepții de invocat, tribunalul constată că recursul este în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a acestuia.
Apărătorul părții civile solicită respingerea recursului formulat în cauză ca nefondat și menținerea soluției pronunțate de instanța de fond, apreciind că aceasta este legală și temeinică sub toate aspectele. Consideră că în mod corect au fost acordate daunele civile raportat la suferințele avute de către partea civilă. Solicită respingerea recursului formulat, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului formulat ca nefondat, apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică.
T R I B U N A L U L
Prin sentința penală nr. 279/_ a Judecătoriei D. s-a luat act de renunțarea părții civile R. M. I. la judecarea capătului de cerere privind plata sumei de 34670 lei, reprezentând contravaloare reparații autoturism;
- în temeiul art.14 rap. la art.346 din C.p.p rap. la art.1357 și art.1373 din C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă R. M. I.
, și a fost obligat inculpatul P. A., în solidar cu partea responsabilă civilmente
C. M. DE C. S.R.L., cu sediul în D., str. S. Bărnuțiu, nr.1, ap.4, jud. C., la plata sumei de 4552,68 lei, reprezentând daune materiale și la plata sumei de 6.000 de euro, reprezentând daune morale;
s-a constatat că pentru autovehiculul marca RENAULT, cu nr. de înmatriculare_, condus de către inculpatul P. A. la data de 12 martie 2012, a fost încheiată polița de asigurare RCA seria RO/16/H16/DV nr.2000477379 la data de_ și valabilă începând cu data de_ până la data de_, emisă de către asiguratorul S.C. Euroins R. A. R. S.A. București, societate care va răspunde în calitate de asigurător în condițiile legii și în limita plafonului legal;
s-a constatat că S. C. J. de Urgență C. -N., cu sediul în C. -N.
, str. C. ilor nr.3-5, jud. C., nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;
în baza art. 193 rap. la art.191 din C.p.p. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 2.000 lei către partea civilă R.
M. I., reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariul avocatului;
- în baza art. 191 al. 1 și 3 din C.p.p. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sentința penală nr.378/2012 pronunțată de Judecătoria Dej în dosar nr._, s-a dispus condamnarea inculpatului P. A. la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin.1 și 3 Cod penal, executarea a fost suspendată pe o durată de 2 ani și 4 luni, termen de încercare, stabilit în condițiile art.82 C.pen. Cererea prin care partea vătămată R.
M. I. a solicitat plata sumelor de 6.100 lei, reprezentând daune materiale, 34.670 lei, reprezentând contravaloare reparații autoturism, 15.000 euro, reprezentând daune morale, a fost disjunsă, formându-se prezentul dosar nr. _
.
Din analiza coroborată a materialului probatoriu administrat în cauză, văzând că inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii cauzatoare de prejudicii, constând în faptul că, la data de 12 martie 2012, în jurul orei 13,10, în timp ce conducea autoturismul marca Renault, cu nr. de înmatriculare_, pe str. Văii din D., din direcția Ocna D. spre Gherla, ajungând într-o curbă la stânga, a circulat pe sensul opus de mers, intrând în coliziune cu autoturismul marca Ford, cu nr. de înmatriculare_, condus de către partea vătămată R. M. I., în urma accidentului rezultând vătămarea corporală a părții vătămate, care a necesitat pentru vindecare 30-35 de zile de îngrijiri medicale, potrivit raportului de expertiză medico legală, emis de I.M.L. C. -N. sub nr.3132/II/b/_, instanța de fond, în lumina dispozițiilor art. 1357 din C.civ., a constatat întrunite în persoana acestuia condițiile angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta ilicită proprie săvârșită în dauna victimei amintite.
Partea civilă a avut în mod cert de suferit de pe urma faptei inculpatului, interesând în primul rând puternica traumă fizică și psihică, consecință a leziunilor
corporale produse în urma accidentului, constând în fractură cominutivă rotulă, ce a necesitat operație, cu imposibilitatea de deplasare pe picior timp de șase săptămâni, cu tratament de specialitate în vederea recuperării și recomandare de evitare a eforturilor fizice mari o lună, cu reluarea progresivă a mobilizării și gimnastică recuperatorie. În urma leziunilor suferite, partea civilă a fost internată în spital în perioada_ -_, iar după externare a rămas în concediu medical până în luna mai 2012. Situația trăită i-a zdruncinat victimei grav viața sufletească și-n egală măsură i-a fost afectată negativ participarea în continuare la viața socială și de familie, pe fondul unui efort suplimentar fizic și psihic, în raport de starea de lucruri existentă anterior vătămării produse prin fapta ilicită a inculpatului, motiv pentru care se impune ca acesta să-i repare prejudiciul material și moral cauzat.
În ceea ce privește despăgubirile materiale solicitate, în cuantum de 6.100 lei, instanța de fond a constatat întrunite cumulativ în persoana inculpatului condițiile angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie ilicită, relativ la vătămarea corporală a părții civile, vinovăția exclusivă și raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și pagubele materiale rezultate, interesând aici cheltuielile cu tratamentele medicale aplicate, precum și cele de deplasare la unitățile medicale și cele de tratament, inclusiv sub aspectul transportului la și de la unitățile medicale, beneficiul nerealizat ca urmare a imposibilității de a presta muncă.
Instanța a reținut însă că pentru a da naștere dreptului la reparație, prejudiciul cauzat prin activitatea ilicită a inculpatului trebuie să fie unul cert, atât sub aspectul existenței sale, cât si sub aspectul întinderii acestuia, să fie actual, direct și personal, precum și să nu fi fost reparat. Ca urmare, despăgubirile materiale sunt supuse unei riguroase probațiuni, sarcina probei căzând în sarcina părții civile.
Instanța de fond a constatat astfel că înscrisurile depuse la dosarul cauzei și constând în chitanțe, atestă certitudinea prejudiciului pentru suma de 123 lei, sub aspectul unor tratamente medicale aplicate contra cost. În ceea ce privește suma de 1000 lei, reprezentând prețul îmbrăcămintei distruse, așa cum rezultă și din declarațiile martorilor audiați, instanța apreciază că este rezonabilă suma de 800 lei, raportat la distrugerea unei geci, a unui trening și a unei perechi de adidași de firmă. În ceea ce privește beneficiul nerealizat, instanța de fond a constatat că acesta reprezintă un prejudiciu actual în sensul legii civile, direct și personal al cărui cuantum este egal cu venitul realizat în mod normal de partea civilă, venit de care a fost privat pe perioada recuperării. Așadar, conform adeverinței de venit aflată la dosarul cauzei, partea vătămată realiza un venit net mediu de 658,2 lei, iar potrivit declarației martorei Szucs E. ia C. a, partea vătămată mai presta activități la magazinul acesteia, media fiind de circa 10 zile într-o lună, pentru 5 lei/oră, astfel că instanța de fond a apreciat ca fiind justificat cuantumul de 2.779,68 lei, adică 1579,68 lei + 1.200 lei, ca beneficiu nerealizat în cele 3 luni, în care a fost în
imposibilitate de a presta muncă.
În ceea ce privește costurile deplasărilor D. - C. -N., în vederea asigurării de către familie a celor necesare pe perioada internării, precum și în vederea investigațiilor și îngrijirilor post-operatorii, instanța de fond a apreciat că suma de 850 lei corespunzătoare unui număr de 14 zile de internare, respectiv 3 zile de deplasări ulterioare externării, la control, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, precum și din declarația martorei, este rezonabilă, având în vedere și
expertiza medico-legală și biletele medicale de trimitere, care atestă o parte din acele deplasări, precum și bonurile fiscale depuse la dosar.
În ceea ce privește capătul de cerere privind plata sumei de 34670 lei, reprezentând contravaloare reparații autoturism, instanța de fond a luat act de renunțarea părții civile la aceste pretenții.
Ca urmare, instanța de fond a constatat că se impune acordarea unor despăgubiri în cuantum de 4552,68 lei, reprezentând daune materiale.
În ceea ce privește daunele morale solicitate, instanța de fond a reținut faptul că inculpatul are obligația acoperirii integrale a prejudiciului, iar prejudiciul suferit de partea civilă în urma accidentului are și o componentă de ordin psihic.
Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc în baza unei evaluări a instanței penale.
În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate (Secția penală, I., Decizia 2617/9 iulie 2009).
Având în vedere suferințele fizice prin care partea vătămată a trecut, aceasta fiind nevoită să stea în poziție orizontală timp de 6 săptămâni, ca urmare a fracturii la membrul inferior, urmată de intervenție chirurgicală, instanța trebuie să rețină existența clară a unui prejudiciu de ordin corporal. Totodată, s-a reținut și suferințele produse în perioada de recuperare, raportat la faptul că partea vătămată a fost imobilizată la pat, având nevoie de o îngrijire medicală specială, regim alimentar și tratamente de recuperare timp de aproximativ 3 luni.
Ca urmare, ținând cont de intensitatea suferințelor psihice și fizice, instanța de fond a apreciat existența unui prejudiciu moral estimat prin despăgubiri în sumă de 6.000 euro, la plata cărora urmează a fi obligat inculpatul.
În privința părții responsabile civilmente C. de M. de C. S., raportat la prev.art.1373 din Codul civ., văzând contractul de muncă de la dosar, declarațiile inculpatului și ale martorilor, din cuprinsul cărora rezultă faptul că inculpatul era angajat la data producerii accidentului la această societate, efectuând chiar la acel moment un transport în interes de serviciu, instanța de fond, constatând calitatea de parte responsabilă civilmente a societății menționate a dispus obligarea inculpatului la plata daunelor materiale și morale stabilite de către instanță în solidar cu aceasta. Instanța de fond a apreciat că susținerile privind lipsa calității procesuale, ca urmare a faptului că inculpatul nu s-ar fi aflat în timpul serviciului, la data producerii accidentului, dată fiind natura contractului de muncă, unde se stipulează un număr de 2 ore de muncă pe zi, precum și declarațiile unui martor, respectiv Apostol Dan M. - care are calitatea de soț al administratoarei societății, sunt neîntemeiate, a luat în considerare împrejurarea că inculpatul conducea autoturismul proprietate a societății, iar la data accidentului transporta gresie, societatea având ca obiect livrarea materialelor de construcții. Totodată, din declarațiile martorilor audiați rezultă și faptul că inculpatul venea la muncă atunci când era solicitat, fără a exista un interval orar clar stabilit anterior.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 1357 și art. 1373 din C.civ. instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă R. M. I., cu consecința obligării inculpatului P.
A., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. M. de C. S.R.L., la plata sumei de 4552,68 lei, reprezentând daune materiale și la plata sumei de 6.000 de euro, reprezentând daune morale.
Instanța de fond a constatat, raportat la prev. art. 48 și 54 alin.4 din Legea 136/1995 modificată, că pentru autovehiculul marca Renault, cu nr. de înmatriculare_, condus de către inculpatul P. A. la data de 12 martie 2012, a fost încheiată polița de asigurare RCA seria RO/16/H16/DV nr.2000477379 la data de_ și valabilă începând cu data de_ până la data de_, emisă de către asiguratorul S.C. Euroins R. A. R. S.A. București, care va răspunde în calitate de asigurător în condițiile legii și în limita plafonului legal.
Instanța de fond a constatat totodată și faptul că S. C. J. de Urgență
C. -N., legal citat, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs asiguratorul S.C. Euroins
R. A. R. S.A., declarația fiind depusă la poștă la data de_ și înregistrată la Judecătoria Dej la data de_ .
În motivarea recursului se arată că hotărârea instanței de fond este netemeinică sub aspectul daunelor morale l-a care a fost obligat inculpatul, ținând seama de practica instanțelor de judecată și de particularitățile cauzei, ce reies din faptul că partea vătămată și-a revenit complet, nu a rămas cu vreo infirmitate iar afecțiunile suferite nu au afectat în mod major viața părții civile.
T. ul constată că recursul a fost promovat în termenul de 10 zile prev. de art. 3853al. 1 Cod Procedură Penală, termen ce a curs pentru recurentul asigurator care a lipsit atât la dezbaterea judiciară a cauzei cât și a pronunțarea soluției, de la data comunicării copiei de pe minuta sentinței recurate, comunicare ce s-a realizat la data de_ .
Verificându-se hotărârea atacată, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei și prin prisma temeiurilor de recurs, se apreciază că într-adevăr, în privința cuantumului daunelor morale la care a fost obligat inculpatul în favoarea părții civile, prima instanță a pronunțat o soluție greșită. Astfel, jurisprudența instanțelor de judecată a decantat criteriile ce sunt avute în vedere în momentul în care sunt cuantificate daunele morale cuvenite unei părți. Unul dintre acestea este numărul zilelor de îngrijiri mediale ce este necesare pentru vindecarea celui vătămat. Ori nu putem să nu observăm că în prezenta cauză acest număr este relativ redus, apropiat de minimul de 10 zile prevăzut de norma incriminatoare. De asemenea este de subliniat faptul că partea civilă R. M. I. nu a rămas cu nicio infirmitate, iar vindecarea acestuia a fost completă și nesechelară. De asemenea, calitatea vieții părții civile nu a suferit o deteriorare atât de mare încât să justifice suma acordată de prima instanță.
Așa cum sublinia recurentul, este de remarcat că în cauze similare s-au acordat sume mult mai mici cu titlu de daune morale, iar o analiză a sumelor acordate de instanțele din R. este efectuată de Ghidul de Soluționare a Daunelor Morale publicat în 2012 și publicat pe site-ul Fondului de Protecție a Victimelor Străzii. Acest instrument a luat naștere folosindu-se doar informații publice, aflate
pe portalul Jurindex - Indexul jurisprudenței naționale, disponibil pe pagina web: http://www.jurisprudenta.org/. Peste 2300 de decizii ale Curților de Apel din R. au fost utilizate pentru crearea acestui ghid, aspect ce face ca acesta să fie un instrument demn de a fi folosit și de a fi aplicat.
Conform acestui ghid, ținându-se cont de numărul de zile de îngrijiri medicale de care a avut nevoie partea civilă pentru însănătoșire, ghidul indică o despăgubire medie în valoare de 16.590 lei (35 zile x 474 lei) - pg. 28.
Raportat și la practica acestui complet de recurs, care obișnuia ca la infracțiunile din culpă să acorde circa 200 de lei pentru fiecare zi de îngrijiri medicale, cu titlu de daune morale, apreciem că despăgubiri în cuantum de 2.000 euro, ar reprezenta o despăgubire rezonabilă aptă să suplinească înlăturarea tuturor consecințelor de ordin psihic resimțite de partea vătămată ca urmare a accidentului rutier suferit.
Pentru considerentele mai sus arătate, tribunalul, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod Procedură Penală va admite recursul declarat de asiguratorul S.C. "Euroins R.
A. R. "; S.A. împotriva sentinței penale nr. 279/_ a Judecătoriei D., pe care o va casa cu privire la cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul
P. A. în solidar cu partea responsabilă civilmente și rejudecând în aceste limite: Va reduce cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul P. A.
, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. "C. de M. de C. "; S.R.L., de la suma de 6.000 euro la suma de 2.000 euro, în favoarea părții civile R.
M. I. .
Se vor menține toate celelalte dispoziții din sentința penală recurată.
În temeiul art. 192 al. 3 Cod Procedură Penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 193 al. 6 Cod Procedură Penală va respinge cererea părții vătămate de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că recursul promovat a fost admis.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În temeiul art. 38515pct. 2 lit.d Cod Procedură Penală admite recursul declarat de asiguratorul S.C. "EUROINS R. A. R. "; S.A., cu sediul în com. Voluntari, Șoseaua București Nord nr. 10, Global City Business Park, Clădirea 023, et. IV, jud. Ilfov (vechea adresă fiind în București, B-dul. Dimitrie Pompeiu nr.10 A, Clădirea CONECT 3, sector 2) cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat A. M. n situat în C. -N., str. Onisifor Ghibu nr. 1, ap. 8, jud.
C., împotriva sentinței penale nr. 279/_ a Judecătoriei D., pe care o casează cu privire la cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul P. A. în solidar cu partea responsabilă civilmente și rejudecând în aceste limite:
Reduce cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul P. A., domiciliat în D., str. M. cel Bătrân nr. 5, bl. N2, ap. 29, jud. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. "C. DE M. DE C. "; S.R.L., cu sediul în D., str. S. Bărnuțiu nr. 1, ap. 4, jud. C., de la suma de 6.000 euro la suma de
2.000 euro, în favoarea părții civile R. M. I., domiciliat în D., str. Crângului nr. 30, bl. Z1, sc. B, ap. 21, jud. C. .
Menține toate celelalte dispoziții din sentința penală recurată.
În temeiul art. 192 al. 3 Cod Procedură Penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
În baza art. 193 al. 6 Cod Procedură Penală respinge cererea părții vătămate de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
L. -A. C. | R. | M. | L. F. |
GREFIER Dan P. O.
Red. 2 ex./L.A.C./D.M.
_
Jud.fond: D. R. C.
| ← Decizia penală nr. 1334/2013. Vătămare corporală din culpă | Decizia penală nr. 1572/2013. Vătămare corporală din culpă → |
|---|
