Decizia penală nr. 604/2013. Vătămare corporală din culpă
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.604/R/2013
Ședința publică din 30 aprilie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE | : L. | H., judecător |
JUDECĂTORI | : I. | M. |
: V. | V. A. | |
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin PROCUROR -
SEBASTIAN DOBRESCU
S-au luat spre examinare recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Șimleu Silvaniei, inculpatul C. C. și partea civilă E. P., împotriva sentinței penale nr.7/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Șimleu Silvaniei, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din_, dosar nr.275/P/2012, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art. 184 alin.2 și 4 C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. C. personal, asistat de apărător ales, av.Teodor Rădulescu, din cadrul Baroului S., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind părțile civile E. P., S.
J. de Uregnță S., S. J. de A. S. și asiguratorul Omniasig Vieenna Insurance Group SA București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța, din oficiu, invocă excepția tardivității recursului părții civile E. P., excepție pe care o unește cu fondul cauzei și nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Reprezentantul Parchetului, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea a cărei executare să fie suspendată condiționat. Astfel, consideră că în principal, culpa în producerea accidentului aparține inculpatului întrucât acesta a circulat cu o viteză cu mult peste limita legală. Instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului și circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.a C.penal, respectiv conduita bună înainte de comiterea infracțiunii, singurul argument al reținerii acestei circumstanțe fiind faptul că inculpatul nu are antecedente penale. Apreciază că o conduită bună înainte de comiterea infracțiunii nu se rezumă doar la lipsa antecedentelor penale și că aceasta trebuie susținută și de alte dovezi. Mai mult, inculpatul a avut o poziție nesinceră schimbându-și declarația inițială și negând impactul cu bicicleta părții civile ori, acest fapt fiind contrazis de concluziile raportului de expertiză. Cu privire la excepția tardivității recursului părții civilie, solicită admiterea ei cu mențiunea că pe fondul recursului, acesta ar fi fost de admis.
Apărătorul inculpatului, referitor la recursul parchetului, solicită respingerea lui ca neîntemeiat iar în ceea ce privește recursul părții civile, respingerea lui ca tardiv. Cu privire la recursul inculpatului, solicită admiterea lui, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună în principal,
achitarea inculpatului iar în subsidiar, menținerea soluției primei instanțe. Astfel, având în vedere că inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție iar probele referitoare la vinovăția acestuia nu sunt certe ci există o îndoială, se aplică principiul "in dubio pro reo";. Din probele de la dosar nu rezultă cu certitudine că între cele două vehicule avut loc un impact. De altfel, în lipsa unor martori oculari, instanța trebuia să examineze și să se orienteze după probele materiale administrate, respectiv după procesul verbal de cercetare la fața locului și fotografiile judiciare efectuate din analiza cărora rezultă că nu au fost evidențiate urme care să confirme un contact material între autoturism și bicicletă. Singura urmă de violență s-a evidențiat pe mânerul ghidonului însă și aceasta pe partea opusă căderii. La instanța de fond a solicitat completarea raportului de expertiză tehnică și a raportului de constatare medico legală. Prima instanță a ignorat împrejurarea că victima s-a angajat în traversarea axului drumului, venind pe contrasens, fapt care l-a surprins pe conducătorul auto, acesta neavând posibilitatea să prevadă o asemenea manevră. Acest comportament culpabil al victimei este confirmat de raportul de expertiză din care rezultă că starea de pericol a fost creată de victima care s-a angajat în traversarea drumului fără să se asigure în totalitate. Acest aspect se coroborează și cu declarația martorei E.
E. care a declarat că victima a traversat strada pe bicicletă. Pentru toate acestea, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris.
Inculpatul C. C., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 7 pronunțată la data de 14 ianuarie 2013 de Judecătoria Șimleu Silvaniei, în baza art.184 alin.2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a și b C. pen. rap la art. 76 lit. e C. pen., s-a dispus condamnă pe inculpatului C. C., fiul lui Gavril și Floare, născut la data de_ în Valcău de Jos jud.S., domiciliat în sat L. nr.75 comuna Valcău de Jos jud.S.
, căsătorit, studii medii,operator la SC Schela Petrom SA, stagiul militar satisfăcut, CI seria SX nr. 1. eliberat de SPCLEP Simleu Silvaniei, fără antecedente penale, CNP 1., la pedeapsa de 600 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.
În baza art.14 Cod procedură penală, raportat la art.1357 Cod civil, coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă E. P., domiciliată în Comuna Ip, Sat Z., nr. 380, S. și a fost obligat inculpatul C. C., alături de asigurătorul Omniasig Vienna Insurance Group Sa., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către partea civilă în cuantum de 702,216 lei și la plata de despăgubiri morale în cuantum de
25.000 lei.
În baza art.313 din Legea nr.95/2006 coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr. 136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a admis acțiunea civilă formulată de S. J. DE U. Z. și a fost obligat inculpatul C. C., alături de asigurătorul S.C. Omniasig Vienna Insurance Group SA., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S.
J. de U. Z., în cuantum de 3911,47 lei, actualizată cu dobânda oficială a
B.N.R. până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată E. P. .
În baza art.313 din Legea nr.95/2006 coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr. 136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a admis acțiunea civilă formulată de S. J. DE A. S. și a fost obligat inculpatul C. C., alături de asigurătorul S.C. Omniasig Vienna Insurance
Group SA., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S.
J. de A. S., în cuantum de 494,40 lei, reprezentând cheltuieli de transport pentru partea vătămată E. P. .
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1850 lei cheltuieli judiciare către stat (1500 lei contravaloare raport expertiză tehnică auto, 63 lei - raport constatare medico-legală)
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales - av. Rădulescu Teodor.
În baza art. 193 alin. 2 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 440 lei reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea părții vătămate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de 21 mai 2011, orele 07,45 organele de poliție din cadrul Poliției orașului Simleu Silvaniei au fost sesizate telefonic prin intermediul serviciului apel unic de urgență 112 despre faptul că pe DN 19 B în localitatea Z. jud.S. s-a produs un accident de circulație. Organele de poliție s-au deplasat la fața locului, ocazie cu care s-a constatat faptul că accidentul s-a soldat cu rănirea unei persoane și că în accident au fost implicați inculpatul C. C., conducător al autoturismului cu nr.de înmatriculare_ și partea civilă E. P.
, care la acel moment circula pe SN 19B cu bicicleta.
In fapt, inculpatul C. C. este posesor al permisului de conducere valabil pentru categoriile B și TR și proprietar al autoturismului cu nr.de înmatriculare_ .In dimineața zilei de 21 mai 2011, s-a urcat la volanul autoturismului și a pornit din localitatea L., unde domiciliază, cu intenția de a se deplasa în localitatea Suplacu de Barcău jud.Bihor, circulând pe DN 19B.In jurul orelor 6,50 inculpatul circula pe raza localității Z. .
Partea vătămată E. P., în dimineața aceleiași zile a ieșit din curtea locuinței sale din localitatea Z. și a urcat pe bicicletă, traversând DN 19 B cu intenția de a se deplasa în centrul localității Z., circulând pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers Nușfalău-Ip.
Inculpatul C. C., care circula tot pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers Nușfalău-Ip, a observat-o pe partea civilă că traversează strada pe bicicletă, a claxonat și a acționat frâna trăgând în același timp de volan spre dreapta, însă între autoturismul condus de către inculpat și bicicleta părții civile a avut loc un impact soldat cu căderea părții civile de pe bicicletă și proiectarea acesteia pe acostamentul din partea dreaptă a drumului în sensul de mers Nușfalău-Ip.
Inculpatul a oprit mașina iar partea civilă s-a ridicat de jos și a dus bicicleta în curte. Inculpatul a întrebat-o pe partea civilă dacă este rănită și dacă trebuie să o ducă la spital însă aceasta nu acuza dureri la acel moment. După ce a ajuns în casă, partea civilă a resimțit dureri în zona piciorului stâng și a fost anunțată ambulanța și poliția care s-au deplasat la fața locului.
In cauză a fost efectuată o expertiză auto potrivit căreia accidentul putea fi evitat de către inculpat în situația în care circula cu viteza legală pe aceea porțiune de drum, respectiv de 50 Km/h și de asemenea putea fi evitat de către partea civilă în situația în care se asigura mai temeinic la traversarea carosabilului.
Din raportul de expertiză rezultă că inculpatul circula cu viteza de 86 Km/h la momentul apariției stării de pericol.
In momentul producerii accidentului inculpatul nu a respectat prevederile legale pentru activitatea de conduce pe drumurile publice a unui autovehicul, respectiv obligația de a conduce pe raza localităților cu o viteză de maxim 50 km/h.
Potrivit expertizei tehnice auto accidentul putea fi evitat de către ambele părți în situația în care respectau dispozițiile legale.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului rezultă din următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului (f.49-50,54-55,104), declarațiile părții civile (f.56-58,59-61,105), declarații martori(f.62-63, 64-65,127-129,133-134), raport de expertiză tehnico auto (f.26-39), proces verbal de cercetare la fața locului și fotografii judiciare (f.9-23), raport de constatare medico legală și completare la raportul de constatare medico legală (f.44-46).
Inculpatul a avut o atitudine relativ sinceră pe parcursul procesului, declarațiile sale fiind nereale în ceea ce privește viteza de deplasare. De asemenea, în faza de judecată inculpatul a susținut că nu a atins bicicleta părții vătămate și că aceasta s-ar fi speriat când a fost claxonată și ar fi căzut, nu ca urmare a impactului, ci ca urmare a dezechilibrării cauzate de sperietură.
Nu aceasta a fost poziția inculpatului în fața organelor de poliție când a declarat (f. 49 verso) următoarele :« când am observat-o am acționat frâna de serviciu și am tras de volan înspre dreapta dar totuși nu am reușit să evit impactul ».
Instanța de fond a înlăturat declarația inculpatului dată în faza de judecată și a ținut cont de declarația dată de inculpat în faza de urmărire penală, aceasta coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză. De asemenea, a ținut cont de faptul că este luată imediat după producerea accidentului și că exprimă adevărul.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ȘIMLEU SILVANIEI, inculpatul C. C. și partea civilă E. P. solicitând admiterea acestora, casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei.
Parchetul a solicitat condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, a cărei executare să fie suspendată condiționat arătând în motivarea recursului că în raport de numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea părții vătămate, modul de comitere a faptei, persoana și conduita inculpatului, pedeapsa a fost greșit individualizată prin reținerea circumstanței atenuate prev. de art. 74 lit. a Cod penal.
Inculpatul a solicitat, în principal, achitarea sa, cu motivarea că nu există probe certe de vinovăție, că există o îndoială care trebuie să profite inculpatului, că prima instanță a ignorat că partea vătămată s-a angajat în traversarea drumului, fără să se asigure și că inculpatul nu putea evita producerea accidentului. În subsidiar, inculpatul a solicitat menținerea hotărârii instanței de fond.
Partea civilă E. P. a solicitat admiterea în întregime a cererii de constituire de parte civilă, în sensul obligării inculpatului alături de asigurator la 11.831,13 lei daune materiale și 203.850 lei daune morale.
Recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ȘIMLEU SILVANIEI și de inculpatul C. C. sunt nefondate, iar recursul declarat de partea civilă E. P. este tardiv.
În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpatului fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
Culpa inculpatului reținută de instanța de fond în proporție de 40 % este aceea că a condus pe raza localității autoturismul având o viteză de 86 km/h., depășind cu mult limita maximă prevăzută de lege (maxim 50 km./h.), motiv pentru care nu se poate susține că în cauză există o îndoială, un dubiu în ce privește vinovăția acestuia.
Este real că o culpă importantă la producerea accidentului a avut și partea vătămată E. P. care a traversat drumul, deși acesta era marcat cu linie
continuă, instanța de fond reținând în mod legal și temeinic culpa acesteia în proporție de 60 %.
Or, în raport de condițiile concrete de producere a accidentului, de procentul de culpă, nu se poate susține că pedeapsa aplicată inculpatului a fost greșit individualizată în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal.
Mai mult, instanța de fond reținut în mod temeinic și legal în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a Cod penal, din probele administrate în cauză rezultând conduita bună a inculpatului înainte de producerea accidentului.
Potrivit art. 385/3 rap. la art. 363 și urm. C.pr.penală, termenul de recurs este de 10 zile și curge pentru partea care a fost prezentă la dezbateri de la pronunțarea hotărârii.
Pentru partea civilă E. P., care a fost prezentă la dezbaterea cauzei, termenul de 10 zile curge de la pronunțarea hotărârii (14 ianuarie 2013), astfel că recursul acesteia din 31 ianuarie 2013 a fost introdus peste termenul legal prevăzut de lege.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. a și b C.pr.penală, Curtea va respinge recursurile parchetului și inculpatului ca nefondate, iar recursul părții civile ca tardiv, obligându-i, potrivit art. 192 alin. 2 C.pr.penală, pe inculpat și partea civilă la câte 400 lei cheltuieli judiciare în recurs în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ȘIMLEU SILVANIEI si inculpatul C. C. împotriva sentintei penale nr. 7 pronunțată la 14 ianuarie 2013 de Judecătoria Șimleu Silvaniei, ca nefondate.
Respinge ca tardiv recursul declarat de partea civilă E. P. împotriva aceleiași hotărâri.
Obligă pe inculpatul C. C. si pe partea civila E. P. la câte 400 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 30 aprilie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||||
L. | H. | I. | M. | V. | V. | A. |
GREFIER,
L. C.
Red.V.V.A./_ .
Daact.H.C./4 ex./_ . Jud.fond: M. -A. D. .
| ← Decizia penală nr. 95/2013. Vătămare corporală din culpă | Decizia penală nr. 117/2013. Vătămare corporală din culpă → |
|---|
