Decizia penală nr. 329/2013. Cerere de liberare conditionata
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
DECIZIA PENALĂ Nr. 329/R/2013
Ședința publică din 25 Septembrie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: L. -A. C.
Judecător: R. M. Judecător: L. F. Grefier: Dan-P. O.
S-a luat spre examinare recursul formulat în cauză de petentul condamnat N.
I. împotriva sentinței penale nr.1096/_ a Judecătoriei G., cauza având ca obiect cerere de liberare condiționată (art.450 C.p.p., art.55 ind.1 și următoarele C.p.) La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, aflat în stare de deținere, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av. Toadere I. cu delegație
la dosar.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: D. MĂCIUCĂ PRODAN.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, la întrebarea instanței, petentul arată că își menține recursul formulat în cauză și că este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Apărătorul petentului depune la dosarul cauzei o serie de acte medicale ale acestuia.
La întrebarea instanței, petentul arată că dorește ca actele depuse să rămână la dosar, chiar dacă printre ele se află și originalele.
La întrebarea instanței, petentul arată că mâine, va intra în Comisia pentru liberări condiționate din cadrul locului de deținere.
La întrebarea instanței, părțile arată că nu au cereri de formulat ori excepții de invocat.
Față de împrejurarea că nu sunt cereri de formulat ori excepții de invocat, tribunalul acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cauzei.
Apărătorul petentului solicită admiterea recursului formulat, casarea hotărâri penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună admiterea cererii de liberare condiționată formulată arătând că acesta a avut o conduită bună pe perioada detenției, expirându-i amânarea dată inițial. Solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului formulat ca nefondat arătând că acesta a fost înaintat raportat la o sentință penală prin care s-a admis excepția autorități de lucru judecat.
Solicită respingerea recursului formulat și obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Petentul având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului formulat, arătând că este foarte bolnav și că a executat amânarea dată.
T R I B U N A L U L
Prin sentința penală nr.1096/_ a Judecătoriei G., a fost admisă excepția autorității de lucru judecat și, în consecință, a respins cererea de liberare condiționată formulată de petiționarul N. I., născut la data de_, codul numeric personal
1., domiciliat în comuna Tăuții Măgheruș, satul Tăuții Măgheruș, numărul 67 A, județul Maramureș, în prezent deținut în Penitenciarul Gherla.
A fost obligat petiționarul să achite 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorar pentru apărătorul din oficiu, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției, doamnei avocate Ștef R. .
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
Prin cererea formulată de petiționarul N. I., s-a solicitat liberarea condiționată, petiționarul arătând în motivarea cererii sale că a depășit fracția prevăzută de lege.
La termenul din data de_, instanța de fond a ridicat din oficiu excepția de autoritate de lucru judecat a prezentei cauze față de sentința penală numărul 1541/2012 a Judecătoriei G. .
Prin sentința penală numărul 1541/2012 a Judecătoriei G. (filele 4-5) s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de petiționarul N. I. . S-a stabilit ca petiționarul să poată introduce o nouă cerere de liberare condiționată, după data de_ . Sentința este definitivă prin respingerea recursului.
Având în vedere faptul că problematica autorității de lucru judecat nu are o reglementare amănunțită în legislația procesual penală și nici în literatura de specialitate procesual penală sau în practica judiciară procesual penală nu s-au formulat opinii ferme în legătură cu acest aspect, instanța va apela și la dispozițiile de procedură civilă și la practica judiciară procesual civilă, în temeiul articolului 2 alineatul 2 din codul de procedură civilă nou și articolului 4 alineatul 2 din Legea numărul 303/2004.
Conform articolului 248 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, (1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Conform articolului 430 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului …are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. Potrivit articolului 431 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, ca efect al autorității de lucru judecat, (1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
Conform articolului 432 din Codul de procedură civilă, Excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs.
În prezentul dosar și în cel anterior, s-a formulat aceeași cerere, de către aceeași persoană și pentru aceleași motive. Starea de fapt nu s-a modificat de la data
depunerii cererii până la pronunțarea sentinței. Prin urmare, există tripla identitate, de părți, de obiect și de cauză.
Așa cum s-a arătat în practica judiciară, ,,esențial fiind ca să nu se ajungă la două hotărâri contradictorii, în sensul că drepturile recunoscute prin prima hotărâre să nu fie contrazise prin hotărârea ulterioară, ceea ce trebuie să se verifice este dacă prin noua acțiune reclamantul nu urmărește același scop, ca în primul proces.’’(T. ul Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1457/1957, în I. Mihuță, A. Lesviodax, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a T. ului Suprem și a altor instanțe judecătorești pe anii 1952-1969, Editura Științifică, București, 1970, pagina 876). Este evident că petiționarul urmărește același scop în ambele dosare, respectiv liberarea sa condiționată.
Având în vedere cele arătate și în temeiul articolului 10 litera j) din Codul de procedură penală, văzând și dispozițiile articolului 343 alineatul 3, articolului 357 alineatul 2 litera f) și articolului 460 alineatele 5 și 6 din Codul de procedură penală, s-a admis excepția autorității de lucru judecat și, în consecință, s-a respins cererea condamnatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, petentul- condamnat N. I., solicitând instanței admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate și rejudecând cauza, admiterea cererii de liberare condiționată, apreciind ca fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 59 alin. 1 C.pen., dar și raportat la starea de sănătate a petentului care ar fi incompatibilă cu detenția.
Analizând recursul declarat de petentul-condamnat N. I. pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate și din oficiu, prin prisma normelor și dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată că acesta este nefundat.
Astfel, în mod judicios prima instanță a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul-recurent anterior expirării termenului impus în mod definitiv prin sentința penală nr. 1541/2012 a Judecătoriei G., termen stabilit tocmai pentru a acorda acestuia posibilitatea să facă dovada îndeplinirii tuturor condițiilor legale impuse de textul art. 59 alin. 1 C.pen.. Termenul astfel stabilit avea caracter imperativ, nefiind admisibilă eludarea lui prin formularea unei noi cereri de liberare condiționată anterior expirării acestuia.
Pe de altă parte, starea de sănătate invocată de petentul-recurent nu constituie temei pentru obținerea beneficiului liberării condiționate, putând eventual justifica incidența unei alte instituții, respectiv a întreruperii executării pedepsei, în condițiile art. 455 C.pr.pen., rap. la art. 453 C.pr.pen.
Nefiind identificate motive de nelegalitate sau de netemeinicie ale sentinței penale atacate, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.pr.pen., se va respinge ca nefondat recursul declarat de petentul-condamnat N. I. , fiul lui I. și M., născut la data de_, CNP 1., în prezent aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr.1096/_ a Judecătoriei G. .
Văzând și dispozițiile art. 189 alin. 1, art. 192 alin. 2 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE M. IVE
ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :
În temeiul art.385/15 al.1 pct.1 lit.b Cod Procedură Penală, respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul N. I. , fiul lui I. și M., născut la data de_, CNP 1., în prezent aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr.1096/_ a Judecătoriei G. .
În temeiul art.189 Cod procedură penală stabilește onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnat, în sumă de 100 lei care se avansează din Fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului Cluj - av. Toadere I. .
În baza art.192 al.2 Cod Procedură Penală obligă condamnatul recurent să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 200 lei, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25 septembrie 2013.
Președinte | Judecător | Judecător | |||
L. -A. C. | R. | M. | L. | F. |
Grefier Dan-P. O.
Red.L.F./C.B.
3 ex./_
Jud. fond: G. I.
| ← Decizia penală nr. 95/2013. Cerere de liberare conditionata | Decizia penală nr. 129/2013. Cerere de liberare conditionata → |
|---|
