Decizia penală nr. 333/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.333/R/2013

Ședința publică din 11 martie 2013 Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: ANA C., judecător JUDECĂTORI: L. M.

M. Ș.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror VIOLETA TRĂISTARU

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul S. V.

A. împotriva sentinței penale nr.13 din data de 25 ianuarie 2013 a Judecătoriei Huedin, pronunțată în dosarul nr._, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 și art.89 al.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic.art.33 lit.a C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul S. V. A., asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.N. Andra B. și apărător ales av.A. I., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul S. V. A., solicită a se constata că mandatul său a încetat prin prezența apărătorului ales al inculpatului și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.

De asemenea, se constată că la dosar s-au depus motivele privind recursul declarat de către inculpat.

Întrebat fiind de către instanță, inculpatul S. V. A., arată că își însușește recursul formulat de către apărătorul său.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpatului S. V. A. , solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza a se dispune, în principal, achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a și art.10 al.1 lit.b C.pr.pen., pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002, și în baza art.11 al.2 lit.a rap.la art.10 al.1 lit.b c.pr.pen., achitarea inculpatului pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului prev.de art.89 al.1 din OUG nr.195/2002.

În subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special prevăzut de lege iar ca modalitate de executare a se face aplicarea art.81 C.pen., privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În susținerea recursul arată că în cauză a fost efectuată o expertiză de recalculare a alcoolemiei, stabilindu-se două variante respectiv una în care alcoolemia este de 0,78 gr./l alcool pur în sânge și a doua în care alcoolemia este la 0,2 gr./l, astfel încât oricare dintre variante am alege, alcoolemia este

mult sub limita admisă de lege. Așa fiind, susține că motivarea instanței de fond în sensul că nu poate fi avută în vedere expertiza efectuată în cauză, nu este reală deoarece inculpatul a arătat că a consumat alcool, a fost supus testului poligraf care nu a infirmat acest aspect iar în al doilea rând, martorii au declarat că acesta mirosea a alcool.

Susține că în speță există un dubiu care este bazat pe o opinie științifică și care trebuie să profite inculpatului.

Cu privire la infracțiunea de părăsire a locului accidentului, susține că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni întrucât lipsește intenția inculpatului de a se sustrage, acesta părăsind locul faptei datorită șocului hipoglicemic în care a intrat, având nevoie de o doză de insulină pentru a-și reveni și a putea relata organelor de poliție ceea ce s-a întâmplat.

In acest sens, solicită a se observa declarația martorei Merca I. D., care l-a însoțit pe inculpat și a arătat că acesta se afla în stare de șoc, ulterior întorcându-se împreună la locul accidentului.

Pentru aceste motive, consideră că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Referitor la solicitarea subsidiară, arată că instanța de fond nu a luat în considerare criteriile de individualizare a pedepselor și a aplicat dispozițiile art.86 C.pen. într-un mod mult prea drastic.

Solicită a se avea în vedere gradul de pericol social concret produs prin săvârșirea infracțiunii, împrejurarea că nu a existat nici o victimă iar autoturismele avariate au fost reparate.

Totodată solicită a se avea în vedere că inculpatul este o persoană integrată în societate, este singurul întreținător al familei sale și are nevoie de permisul de conducere pentru a-și putea exercita profesia.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Reprezentantul M. ui P. , solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.

In ce privește infracțiunea prev.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002, consideră că prima instanță a făcut o analiză pertinentă a probațiunii, din perspectiva art.63 C.pr.pen., a acordat valoarea corespunzătoare și a interpretat corect rezultatele științifice din cele două rapoarte de expertiză privind calculul retroactiv al alcoolemiei, pornind de la elementele declarațiilor inculpatului pe care le-a analizat în detaliu sub aspectul fiecărei declarații date de acesta pe parcursul urmăririi penale și a judecății iar pe de altă parte, a integrat aceste probe în ansamblul probator mai larg al celor rezultate în urma judecății.

Consideră că s-a analizat corect în primul rând sinceritatea inculpatului sub aspectul consumului de alcool, fiind veridice doar dacă avem în vedere declarațiile inițiale prin care inculpatul a recunoscut consumul de alcool înainte de conducerea autoturismului respectiv. Aceasta deoarece nici una dintre variantele subiective expuse de inculpat în declarațiile ulterioare, pe baza cărora s-au făcut verificări prin expertizele științifice de calcul retroactiv, nu sunt confirmate științific pentru că aceste declarații nu confirmă o variantă permanentă într-un mod substanțial, referindu-se la aspecte diametral opuse în funcție de fiecare declarație, generând răspunsuri ale experților la fel de substanțial diferite care nu se puteau corobora cu proba științifică rezultată în mod obiectiv din analiza probelor de sânge și confirmate de buletinul medical depus la dosar.

Pe de altă parte, chiar experții a căror opinie a fost luată în verificarea acestor declarații ale inculpatului, constată neconcordanța dintre declarație și consumul real, tocmai datorită acestor discrepanțe diferite între valorile constatate obiectiv, evoluția declarațiilor inculpatului și valorile rezultate pe baza acestor evoluții.

Așa cum remarcă și instanța, este imposibil ca la aceeași oră să se constate pornind de la premisa sincerității inculpatului, că acesta putea avea și o alcoolemie de 0,78 și o alcoolemie de 0,20 gr/l.

Pe de altă parte, consideră că nu au fost dovedite apărările legate de consumul ulterior comiterii accidentului de circulație pentru că toate aspectele relevate de inculpat, fie nu se bazează pe probe, fie așa cum remarcă și instanța, chiar și din perspectiva notorietății conduitelor umane în situațiile date, acesta nu pot fi justificate.

De asemenea, la dosar există suficiente elemente obiective care să confirme starea de fapt pornind de la faptul obiectiv al accidentului produs în circumstanțele arătate de persoanele aflate în autovehiculul avariat de inculpat, datele din procesul verbal de constatare întocmit la locul faptei și elementul legat de părăsirea locului accidentului de către inculpat, fără acordul organelor de poliție și în condițiile în care nu există nici una dintre ipotezele la care se referă dispozițiile din OUG nr.195/2002.

Prin urmare, apreciază că soluția instanței se bazează în mod corect pe întreg materialul probator administrat în cauză.

In ce privește cuantumul pedepselor stabilite și în final modalitatea de executare a acestora, susține că soluția instanței este corectă având în vedere motivarea extinsă a instanței sub aspectul stabilirii pedepselor și a modalității de executare și, în plus, solicită a se remarca datele înscrise în cazierul auto depus la dosar din care rezultă că în perioada anilor 2004 - 2010, inculpatul a fost sancționat de 13 ori contravențional pentru diverse fapte la regimul circulației, în anul 2007 chiar pentru conducere sub influența alcoolului, ceea ce justifică pe deplin aserțiunea instanței din motivare legată de posibilitățile de reeducare a inculpatului, alături de elementul esențial legat de conduita procesuală, nerecunoașterea faptelor și contribuția la producerea unei probațiuni vaste legate de încercarea de a dovedi apărările arătate și sub aspect științific.

Susține că modul în care a acționat inculpatul conduce la concluzia unui pericol mediu ridicat a faptelor comise, ce se reflectă și în pedepse, pericolul pentru siguranța circulației fiind pe deplin concretizat, din dosar rezultând că cele două persoane care au fost vătămate corporal au necesitat îngrijiri medicale de 5 zile și respectiv 2 zile. Chiar dacă acestea nu au relevanță penală, situația este obiectivă în acest sens din perspectiva celor arătate de inculpat iar în condițiile comiterii actelor în concurs, apreciază că instanța le-a valorificat corect.

Așa fiind, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime a hotărârii atacate.

Inculpatul S. V. A., având ultimul cuvânt arată că regretă cele întâmplate. Solicită achitarea sa. În subsidiar, solicită reducerea pedepsei.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 13 din_ pronunțată de Judecătoria Huedin în dosar nr._ în baza art. 87 alin 1 din 0UG 195/2002 modificată și republicată a fost condamnat inculpatul S. V. -A. - fiul lui G. și Florica, născut la data de_ în P., jud. C., cetățean român, posesor a

C.I. seria KX nr. 3. eliberată de Poliția Huedin, CNP 1., studii medii, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în com. P., sat Valea Drăganului nr. 91, jud. C., la pedeapsa de:1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, având în sânge o alcoolemie peste limita legală.

În baza art. 89 alin 1 din 0UG 195/2002 modificată și republicată a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de: 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

În baza art. 34 lit. b) rap. la art. 33 lit. a) C.Pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C.Pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.

64 lit. a teza a II- a C.Pen.

În baza art. 86/1 C.Pen., art. 86/2 C.Pen. și art. 71 alin. final C.Pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, precum și a celei accesorii, pentru un termen 4 ani.

S-a încredințat supravegherea inculpatului către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

Conform art. 86/3 C.Pen. pe durata termenului de încercare s-a astabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la instituția abilitată cu supravegherea, conform programării stabilite de aceasta, unde de asemenea: va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, locuință sau reședință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea., dacă va fi cazul va comunica și va justifica orice schimbare a locului de muncă, va comunica informații de natură să poată fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 86/3 alin. 3 lit. e) C.Pen. i s-a impus inculpatului obligația de a nu conduce niciun vehicul pe durata termenului de încercare.

În baza art. 359 C.Pr.Pen. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 86/4 C.Pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 191 C.Pr.Pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 900 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei onorariu parțial în favoarea apărătorului din oficiu av. Lotica M., ce va fi avansat din fondurile M. ui Justiției în contul Baroului C. conform delegației din_ .

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin inculpatul

S. V. -A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prev. și ped. de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a C.Pen.

S-a reținut în actul de inculpare și trimitere în judecată că la data de _

, în jurul orelor 18.20, inculpatul a condus autoutilitara marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare_, pe DN 1 E 60, din direcția Huedin spre Oradea, iar la km.537+387 m a intrat în coliziune cu autoutilitara marca FORD cu nr. de înmatriculare_, condusă regulamentar din direcție opusă de către numitul Roșca A. V., stabilindu-se că inculpatul avea în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală de 0.80 gr. %o, (cuprinsă între 0,90 și 0,80 gr. %o), părăsind apoi locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

Inculpatul a avut o atitudine de nerecunoaștere a faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

În fapt, la data de_, în jurul orelor 18,20 organele de poliție au fost sesizate despre faptul că pe DN 1 E 60, între localitățile Huedin și Bologa, s-a produs un accident rutier soldat cu rănirea unor persoane. Organele de poliție s-au deplasat la fața locului, stabilind că accidentul a avut loc pe DN 1 E 60, la km 537 + 387 m, fiind comis de către conducătorul autoutilitarei marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare_, S. V. A., care în timp ce rula la volanul autovehiculului din direcția Huedin spre Oradea, într-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta, semnalizată regulamentar cu indicatoare și marcaje rutiere, a părăsit sensul său de mers, intrând în coliziune cu autoutilitara marca Ford cu nr. de înmatriculare_, condusă regulamentar din direcție opusă de către Roșca A. -V. . În urma impactului dintre cele două autovehicule a rezultat rănirea ușoară a conducătorului auto Roșca A. -

V. și a pasagerului din dreapta a aceluiași autovehicul, Ciceovan I., ambii fiind transportați la Spitalul din Huedin pentru îngrijiri medicale, însă niciunul dintre ei nu a suferit leziuni corporale care să necesite internarea în spital.

Cu ocazia cercetării la fața locului organele de poliție au constatat că conducătorul autoutilitarei marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare_ care a produs accidentul rutier a plecat de la locul accidentului fără a anunța organele de poliție despre acest lucru. Organele de poliție au identificat autoutilitara marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare_ și cunoscând că aceasta este condusă frecvent de inculpatul S. V. - A. au efectuat verificări la domiciliul acestuia, însă inculpatul nu se afla la domiciliu. Mama inculpatului, martora S. Florica, a declarat că fiul său a plecat de la domiciliu în jurul orelor 14.00 la volanul autoutilitarei marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare_ și nu s-a întors de atunci acasă.

După aproximativ o oră de la producerea accidentului rutier inculpatul S.

V. - A. a revenit la locul accidentului, precizând că el a condus autovehiculul până în momentul accidentului, fiind recunoscut de către conducătorul autoutilitarei marca Ford cu nr. de înmatriculare_ martorul Roșca A. -V. și de către martorul Ciceovan I., cei doi văzându-l pe inculpatul S. V. - A. plecând imediat după producerea accidentului.

Conducătorul autoutilitarei marca Ford cu nr. de înmatriculare_, martorul Roșca A. -V., a fost testat de lucrătorii de poliție cu aparatul etilotest imediat după producerea accidentului rutier, constatându-se că acesta nu se afla sub influența băuturilor alcoolice, alcoolemia fiind 0 (zero), iar inculpatul S. V. - A. a fost testat cu aparatul etilotest după ce a revenit la locul accidentului, aparatul indicând o valoare de 0,51 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost condus la Spitalul orășenesc Huedin pentru recoltarea de probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, ocazie cu care a precizat că a consumat 3-4 beri în cursul zilei respective, fiindu-i recoltate două probe de sânge la interval de o oră în vederea stabilirii alcoolemiei, prima probă fiind recoltată la orele 20.40, iar a doua la orele 21.40.

Fiind audiat cu privire la cele întâmplate inculpatul S. V. - A. a declarat că în cursul zilei de_ a consumat băuturi alcoolice la un bar din Huedin, respectiv bere, după care s-a urcat la volanul autoutilitarei marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare_ pe care a condus-o pe DN 1 E 60 până în momentul accidentului și întrucât a simțit că i se face rău a plecat de la locul accidentului. Probele de sânge ridicate de la inculpatul S. V. - A. au fost înaintate Laboratorului de Toxicologie din cadrul I.M.L. C., iar din buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 5790/IX/a/1615 din_, reiese că acesta avea o alcoolemie de 0,90 gr %o la prima probă și 0,80 gr %o la a doua probă.

La data_ inculpatul a fost reaudiat, acesta precizând din nou că în cursul zilei respective a consumat circa 2 beri și a solicitat efectuarea unei expertize de calcul retroactiv care să stabilească alcoolemia avută în momentul accidentului. Ulterior, într-o declarație din data de_, inculpatul S. V.

A. a precizat că între orele 17,45 - 18,00 a consumat cantitatea de 800 ml de bere, iar după producerea accidentului a plecat din locul respectiv pentru a-și face insulina întrucât este suferind de diabet zaharat, ocazie cu care dintr-o sticlă despre care afirmă că o avea asupra sa și care conținea țuică de prune a consumat cantitatea de 100-120 ml de țuică.

Institutul de Medicină Legală C. a întocmit două expertize medico-legale de calcul retroactiv al alcoolemiei, cu două variante de calcul retroactiv al alcoolemiei. Astfel, în raportul de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei cu nr. 8054/IX/d/319 din_, care a fost efectuat pe baza primei variante, respectiv pe varianta consumului de bere ( 800 ml. bere cu aport alimentar anterior), s-au concluzionat următoarele: " Calculul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiză, ținând cont de consumul de băuturi alcoolice declarat cât și de faza toxicocinetică raportată la intervalul de timp scurs între evenimentul rutier și prima recoltare, stabilește că la ora evenimentului rutier 18,15, numitul S. V. A. putea avea o alcoolemie mai mică de 0,80 gr %o cu o alcoolemie teoretică apropiată de 0,78 gr %o";.

În raportul de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei cu nr. 8054/IX/d/409 din_, întocmit pe baza celei de-a doua variante a consumului de alcool, s-au concluzionat următoarele: "Calculul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiză, ținând cont de consumul de băuturi alcoolice declarat cât și de faza toxicocinetică raportată la intervalul de timp scurs între evenimentul rutier și prima recoltare, stabilește că la ora evenimentului rutier 18,15, numitul S. V. A. putea avea o alcoolemie mai mică de 0,80 gr %o cu o alcoolemie teoretică apropiată de 0,20 gr %o";.

În cursul urmăririi penale inculpatul S. V. A. a fost supus testului poligraf, întocmindu-se în acest sens raportul de constatare tehnico- științifică cu nr. 5196 din_, concluzionându-se că pentru răspunsurile numitului S. V. A. la întrebările relevante ale cauzei diagnosticul este cel de imposibilitatea pronunțării, fiind posibil ca reactivitatea subiectului să fie influențată de problemele de sănătate pe care acesta le are ( diabet zaharat insulino-dependent).

Instanța a reținut că potrivit art. 69 C.Pr.Pen. declaratiile invinuitului sau ale inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sint coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

Or, apărarea inculpatului potrivit căreia după accidentul rutier a consumat 100-120 ml de țuică nu poate fi coroborată cu niciun alt mijloc de probă. În această ordine de idei este relevantă și mențiunea făcută în cuprinsul raportului de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei cu nr. 8054/IX/d/319 potrivit căreia prin corelarea datelor obținute prin efectuarea calculului matematic teoretic cu valorile alcoolemiilor stabilite la analiză, se constată o neconcordanță între alcoolemia teoretică rezultată din datele de consum declarat și valorile certe stabilite la analiză. Această neconcordanță denotă un consum de alcool mai mare decât cel declarat. (d.u.p., f. 63).

De asemenea este de observat că inculpatul a avut o poziție oscilantă, declarând inițial un consum de 3-4 beri (potrivit buletinului de examinare

clinică), apoi două halbe de bere în cantitate de 800 ml, pentru ca ulterior să afirme că a consumat 100-120 ml țuică de prune de 48-50 grade.

Nu în ultimul rând este necredibilă susținerea inculpatului în sensul că, plecând de la locul accidentului în stare de panică, nu a uitat să ia din autoturism o sticlă de țuică, s-a deplasat în pădure unde și-a făcut o doză de insulină. Apoi este inexplicabil cum un bolnav de diabet zaharat cum este

inculpatul nu cunoaște sau ignoră un fapt notoriu, respectiv efectele grave ale alcoolului asupra pacienților cu o astfel de afecțiune.

Având în vedere toate aceste considerente instanța a înlăturat ca neconcludente concluziile celor două rapoarte de expertiză medico-legală, apreciind că în mod corect s-a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002.

În ceea ce privește infracțiunea de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prev. și ped. de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 instanța a reținut că și elementele acesrtei infracțiuni sunt întrunite, inculpatul S. V. A. producând accidentul rutier urmare a săvârșirii

infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. Raportat la probele administrate în cauză este evident că inculpatul a dispărut imediat după producerea accidentului pentru a ascunde organelor de poliție starea în care se găsea și despre care știa că va atrage consecințe legale. Faptul că s-a reîntors benevol după o oră nu prezintă nicio relevanță pentru săvârșirea infracțiunii. Pe de altă parte este de netăgăduit că participanții la trafic implicați într-un accident sunt în stare de șoc imediat după producerea acestuia, însă cei mai mulți înțeleg să-și revină așteptând echipajele de poliție și/sau salvare și nu fugind în cea mai apropiată pădure.

În drept, faptele inculpatului S. V. -A., care la data de_, în jurul orelor 18.20, a condus autoutilitara marca Mitsubishi, cu nr. de înmatriculare_, pe DN 1 E 60, din direcția Huedin spre Oradea iar la km.537+387 m, a intrat în coliziune cu autoutilitara marca FORD cu nr. de înmatriculare_, condusă regulamentar din direcție opusă de către Roșca A.

V., stabilindu-se că inculpatul avea în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală de 0.80 gr. %o, (cuprinsă între 0,90 și 0,80 gr. %o), părăsind apoi locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 faptă pentru care instanța a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare, precum și elementele constitutive ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prev. și ped. de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002, faptă pentru care instanța a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

La individualizarea și dozarea pedepselor instanța a avut în vedere lipsa de sinceritate a inculpatului, dar și vârsta acestuia, lipsa antecedentelor penale, precum și celelalte criterii prev. de art. 72 C.Pen.

Faptele prezentate mai sus au fost săvârșite de inculpat în condițiile concursului real de infracțiuni, motiv pentru care instanța, în baza art. 34 lit.

b) rap. la art. 33 lit. a) C.Pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2ani închisoare.

De asemenea în baza art. 71 C.Pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. în art. 64 lit. a) teza a II-a C.Pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei principale.

Instanța, sub aspectul modalității de executare a pedepsei, considerând că prezenta condamnare constituie pentru inculpat un ultim avertisment serios, apreciind însă că se impune verificarea periodică a atitudinii inculpatului față de valorile sociale protejate de lege, a dispus în temeiul art. 86/1 C.Pen. și art. 86/2 C.Pen. suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru un termen 4 ani.

A încredințat supravegherea inculpatului către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

Conform art. 86/3 C.Pen. pe durata termenului de încercare s-a stabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la instituția abilitată cu supravegherea, conform programării stabilite de aceasta, unde de asemenea: va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, locuință sau reședință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, dacă va fi cazul va comunica și va justifica orice schimbare a locului de muncă, va comunica informații de natură să poată fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 86/3 alin. 3 lit. e) C.Pen. s-a impus inculpatului obligația de a nu conduce niciun vehicul pe durata termenului de încercare.

La aplicarea acestei modalități de executare, precum și cu privire la obligația mai sus amintită, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul a ignorat cu bună știință dispozițiile legale care guvernează circulația pe drumurile publice, a provocat un accident rutier rămas din fericire fără urmări grave apoi a părăsit locul accidentului fără a se interesa despre consecințele acțiunilor sale ilicite, iar ulterior a avut o atitudine necooperantă cu organele judiciare care efectuau cercetarea penală. De altfel atitudinea inculpatului de sfidare a regulilor de circulație rezultă cu claritate din cazierul auto. În altă ordine de idei este de remarcat că în ultima perioadă s-a înmulțit numărul evenimentelor rutiere cu potențial periculos petrecute pe fondul consumului de alcool de către participanții la trafic.

În baza art. 359 C.Pr.Pen. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 86/4 C.Pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal inculpatul S.

V. A. solicitând achitarea conform art.10 lit.b Cod procedură penală pentru infracțiunea prev.de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 și în temeiul art.10 lit.d pentru infracțiunea prev.de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 sau în subsidiar aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

S-a arătat, în esență, că ambele expertize medico-legale - calcul retroactiv al alcoolemiei au stabilit că la ora accidentului inculpatul avea o alcoolemie situată sub limita legală de 0,8 g/l alcool pur în sânge, astfel că fapta nu îndeplinește condițiile unei infracțiuni, ci pe cele ale unei contravenții.

Cu privire la infracțiunea de părăsire a locului accidentului s-a arătat că lipsesc latura subiectivă și obiectivă a acestor infracțiuni, întrucât inculpatul nu a părăsit locul accidentului pentru a se sustrage de la cercetări penale, ci s- a deplasat puțin mai departe deoarece intrase în șoc hipoglicemic și a trebuit să își administreze o doză de insulină, după care a sunat-o pe martora Merca pentru a veni după el și a-l duce la fața locului spre a da detalii despre accidentul produs organelor de cercetare penală.

Dispozițiile art.79 din OUG nr.195/2002 permit conducătorilor de vehicule implicați în accidente de circulație în urma cărora a rezultat numai avarierea vehiculului să se prezinte la unitatea de poliție competentă în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului.

Se susține că atâta timp cât inculpatul nu a avut o îmbibație alcoolică peste limita legală nu este îndeplinită cea de-a doua condiție necesară existenței infracțiunii de părăsire a locului accidentului.

Referitor la solicitarea subsidiară de reducere a cuantumului pedepsei s- a arătat că gradul de pericol social al faptelor este redus, întrucât în urma accidentului nu au rezultat urmări grave, autoturismul avariat a fost reparat în totalitate, inculpatul a consumat o cantitate redusă de alcool, este o persoană integrată în societate, se află la prima confruntare cu legea penală, are o fiică minoră, fiind singurul întreținător al familiei sale.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, se constată că instanța de fond a stabilit o stare de fapt corectă, susținută de probele administrate.

A rezultat din ansamblul probator că la data de_, în jurul orelor 18.20, inculpatul recurent S. V. A. a condus autoutilitara marca Mitsubishi, cu nr. de înmatriculare_, pe DN 1 E 60, din direcția Huedin spre Oradea, iar la km.537+387 m, a intrat în coliziune cu autoutilitara marca FORD cu nr. de înmatriculare_, condusă regulamentar din direcție opusă de către Roșca A. V., stabilindu-se că inculpatul avea în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală de 0.80 gr. %o, (cuprinsă între 0,90 și 0,80 gr. %o), părăsind apoi locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptelor și a vinovăției inculpatului S. V. A. în comiterea acestora, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepsei aplicate, atât ca și cuantum, cât și ca modalitate de executare.

Nu poate fi primită solicitarea inculpatului recurent S. V. A. de achitare conform art.10 lit.b Cod procedură penală pentru infracțiunea prev.de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, câtă vreme rapoartele de expertiză medico- legală calcul retroactiv al alcoolemiei au la bază doar variantele de consum de alcool prezentate de inculpat, declarațiile acestuia în legătură cu momentul consumului de alcool și tipul de alcool consumat nefiind constante și necoroborându-se cu alte probe.

Astfel din raportul de expertiză medico-legală nr.8054/IX/d/319 din_ (f.63-64 dosar u.p.) reiese că prin calculul teoretic efectuat prin aplicarea formulei lui Widmark, din consumul declarat de inculpat la data de_ (800 ml bere de tărie 5 grade, cu aport alimentar anterior, în intervalul orar 17,45-

18) acesta ar fi realizat o alcoolemie maximă teoretică de 0,45g%o la 60 de minute de la terminarea consumului. Această valoare denotă o neconcordanță între alcoolemia teoretică rezultată din datele de consum declarat de inculpat și valorile certe stabilite la analiză, ceea ce indică un consum de alcool mai mare decât cel declarat.

Din raportul de expertiză medico-legală nr.8054/IX/d/409 din_ (f.65-66 dosar u.p.) reiese că prin calculul teoretic efectuat prin aplicarea ecuației lui Widmark, din consumul declarat de inculpat la data de_ (800 ml bere, cu aport alimentar anterior, în intervalul orar 17,45-18, iar după producerea evenimentului rutier - 100-120 ml țuică de tărie 48-50 de grade, in

intervalul 18,30-19,30) acesta ar fi realizat o alcoolemie maximă teoretică de 1,00-1,20 g%o la 60 de minute de la terminarea consumului, respectiv o alcoolemie de 0,20 g%o la ora evenimentului rutier 18,15.

În buletinul de examinare clinică cu seria sigiliu 00021168 din data de_ (f.54 dosar u.p.) se menționează că inculpatul a declarat că ar fi consumat 3-4 beri între orele 10-17.

În declarația dată în aceeași zi (f.55 dosar u.p.) inculpatul a precizat că a fost invitat de un prieten la o bere, nu a indicat numele prietenului, nu a făcut referire la consum de alcool ulterior comiterii accidentului, ci doar la împrejurarea că a plecat de la fața locului în pădurea situată la circa 100 de metri, pentru a-și administra o doză de insulină.

În declarația din_ inculpatul a arătat că în după-amiaza zilei de_ a consumat două halbe cu bere, după care a condus autoturismul pe drumurile publice, iar după comiterea accidentului s-a deplasat la circa 100- 200 de metri într-o pădure pentru a-și efectua tratamentul cu insulină.

Abia în declarația din_ inculpatul a precizat că după ce și-a administrat doza de insulină a consumat și cantitatea de 100-120 ml țuică de tărie 48-50 de grade.

Declarațiile inculpatului nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă.

Mai mult, neconcordanțele existente între declarațiile date de inculpat relevă nesinceritatea acestuia.

Nesinceritatea inculpatului este demonstrată și de declarația martorei Merca I. D., care a arătat (f.78 dosar u.p.) că l-a găsit pe inculpat la o distanță de 5-6 km de locul accidentului și nu la 100-200 metri, cum a declarat inculpatul în cursul urmăririi penale.

În cursul judecății atât inculpatul, cât și martora, au revenit asupra distanței la care se afla inculpatul de locul accidentului, martora arătând că inculpatul se afla la circa 500 metri de locul accidentului, fără a justifica în vreun fel această modificare a declarațiilor.

În consecință, câtă vreme inculpatul nu a înțeles să declare în mod constant consumul real de alcool, iar declarațiile lui nu sunt confirmate de alte mijloace de probă, curtea constată că în mod corect instanța de fond a înlăturat declarația acestuia din data de_, dată la mai mult de 5 luni de la comiterea accidentului, aceasta fiind singura care ar putea justifica la momentul evenimentului rutier o alcoolemie sub limita legală.

În ce privește solicitarea de achitare conform art.10 lit.d Cod procedură penală pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului, cu motivarea că inculpatul a plecat de la locul evenimentului rutier pentru a-și administra o doză necesară de insulină, curtea constată că aceasta nu poate fi primită, câtă vreme inculpatul avea posibilitatea de a-și administra și în locul în care se afla doza respectivă, câtă vreme s-a deplasat pe o distanță de circa 5-6 kilometri și a revenit la fața locului după circa o oră, interval de timp necesar pentru a ascunde faptul că se afla sub influența alcoolului.

Inculpatul a plecat de la locul accidentului fără a efectua nici cel mai mic demers pentru a afla urmările faptei sale, dacă au rezultat sau nu victime, astfel cum reiese din depozițiile martorilor Ciceovan I. și Roșca A. V. .

Referitor la solicitarea de reducere a cuantumului pedepsei se constată că aceasta nu este fondată, că prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptelor comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de

art.72 Cod penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social al faptelor, care este unul ridicat.

Infracțiunile comise de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, dedus atât din pedeapsa prevăzuta de legiuitor pentru sancționarea acestora, cât și din împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, fiind vorba de conducerea unui autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, ceea ce a creat un pericol potențial pentru ceilalți participanți la trafic, urmată de părăsirea locului accidentului, fără a încunoștința organele de poliție și fără a se interesa de urmările accidentului de circulație produs.

Instanța de fond a manifestat suficientă clemență față de inculpat, raportat la cele mai sus arătate, prin aplicarea pedepsei minime prevăzute de lege, în condițiile în care faptele comise sunt sancționate cu închisoarea de la 1 la 5 ani, respectiv de la 2 la 7 ani.

Nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante și coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, raportat la gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, la conduita nesinceră a inculpatului, la împrejurarea că anterior comiterii prezentelor infracțiuni acesta a mai fost sancționat contravențional de 12 ori, în perioada 2004-2011, după cum reiese din fișa de cazier auto aflată la f.39-40 dosar fond, ceea ce denotă perseverență în încălcarea normelor privind circulația pe drumurile publice.

Pentru aceleași considerente se impune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și interdicția de a conduce vehicule pe durata termenului de încercare.

Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. V. A., domiciliat în comuna P., sat Valea Draganului, nr.91, jud. C. împotriva sentintei penale nr. 13 din 25 ianuarie 2013 a Judecătoriei Huedin.

În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului

C. suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat N. Andra B. .

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. V. A., domiciliat în comuna P., sat Valea Draganului, nr.91, jud. C. împotriva sentintei penale nr. 13 din 25 ianuarie 2013 a Judecătoriei Huedin.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu partial pentru apărător din oficiu, avocat N. Andra B. .

Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11 martie 2013.

PREȘEDINTE,			JUDECĂTORI,
ANA C.	L.	M.	M. Ș.

GREFIER,

M. B.

Red.L.M./dact.L.C.C.

3 ex./_

Jud.fond: Călin Tătar

← Decizia penală nr. 597/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe...		Decizia penală nr. 894/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... →

Decizia penală nr. 333/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 333/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice