Decizia penală nr. 344/2013. Lipsire de libertate în mod ilegal
| Comentarii |
|
ROM. IA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.344/R/2013
Ședința publică din 13 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: C. I.
DP
GREFIER: DS
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror:
DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ȘIMLEU SILVANIEI, împotriva sentinței penale nr.244 din 13 noiembrie 2012 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, privind pe inculpatul Ș. D. C. , acesta fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prev.de art. 189 alin.1,2 C.pen. și lovire prev.de art.180 al.2 C.pen., totul cu aplicarea art.33 lit.a CP.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Fekete Paul, din Baroul Sălaj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.Nuț C., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului Ș. D. C. pentru săvârșirea
infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev.de art.189 alin.1 și 2 C.pen. la o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de lege.
Susține că prin modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunii, urmarea produsă și având în vedere persoana inculpatului, care a fost sancționat anterior cu amendă pentru același gen de infracțiuni, fapta comisă de acesta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Solicită a se avea în vedere că partea vătămată a fost lipsită de libertate în mod ilegal circa 2 ore, timp în care a fost supusă la agresiuni fizice, fiind lovită cu palma și pumnul de inculpat și obligată să execute exerciții fizice, respectiv flotări, genoflexiuni și să bea apă într-o roabă.
Pentru aceste considerente, solicită să se dispună condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal la o pedeapsă cu închisoarea, constatând că sancțiunea administrativă aplicată anterior nu și-a atins scopul și că acesta a continuat să comită infracțiuni.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de Parchet ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Susține că Parchetul nu are în vedere probele administrate în fața primei instanțe, ci doar starea de fapt așa cum a fost reținută în rechizitoriu.
În realitate, starea de fapt este următoarea: partea vătămată datora inculpatului de peste un an suma de 200 lei și deși i-a fost solicitată de mai multe ori, partea vătămată a refuzat achitarea datoriei. În data de 30 mai 2011, părțile se întâlnesc din nou, ocazie cu care partea vătămată refuză achitarea datoriei deși avea asupra sa suma de 300 lei. Inculpatul dorind să pună capăt acestui litigiu, l-a invitat pe partea vătămată în curtea magaziei de materiale de construcții, portița de la intrare este lăsată larg deschisă și îi înmânează telefonul părții vătămate pentru ca acesta să-și contacteze rudele
și să-i aducă suma de 200 lei. În așteptarea rudelor părții vătămate, s-a creat o stare tensionată între părți, inculpatul fiind jignit, insultat și amenințat de partea vătămată, condiții în care l-a lovit de mai multe ori pe partea vătămată. Ulterior, au sosit rudele părții vătămate care au achitat suma de 200 lei.
Analizând starea de fapt, condițiile, împrejurările, locul și timpul comiterii faptei, se poate desprinde concluzia că fapta comisă de inculpat atinge numai tangențial limita penalului. În cursul procesului s-a susținut că inculpatul a comis fapta pentru a obține un folos material, însă acesta nu a solicitat decât restituirea datoriei și nici un leu mai mult decât suma datorată. Pe de altă parte, dacă suma de 200 lei reprezenta un folos material realizat prin săvârșirea infracțiunii, atunci această sumă trebuia confiscată sau restituită părții vătămate, ceea ce nu s-a solicitat și nici nu s-a dispus.
Susține că fapta prev.de art.189 alin.2 C.pen. se comite prin răpire de o persoană înarmată, în secret, pentru obținerea de diferite foloase sau avantaje, ceea ce nu este cazul în speță. În mod corect s-a apreciat că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, dispunându- se achitarea inculpatului.
Solicită a se reține că în ceea ce privește infracțiunea de lovire, părțile s-au împăcat.
În subsidiar, dacă se va aprecia că se impune condamnarea inculpatului, solicită aplicarea art.73 lit.b C.pen., art.74 lit.a,b și c C.pen. rap.la art.76 lit.b C.pen., iar ca modalitate de executare, să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art.81 C.pen.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă ceea ce s-a întâmplat și solicită respingerea recursului declarat de Parchet.
C U R T E A
Deliberând reține că,
Prin sentința penală nr. 244 din 13 noiembrie 2012, Judecătoria Șimleu Silvaniei, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) Cod penal, raportat la art. 10 alin. 1 lit. h) Cod procedură penală a pronunțat încetarea procesului penal față de inculpatul Ș. D. C. fiul lui D. și E., născut la data de_ în Simleu Silvaniei jud.Sălaj, domiciliat în V. de Jos nr.162 jud.Sălaj, cetățean român, studii superioare, administrator la SC Bărcăuana SRL V. de Jos, CI seria SX nr.1. eliberat de orș.Simleu Silvaniei CNP 1.
, fără antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire prev. și ped. de art. 180 alin. 2 Cod penal față de partea civilă G. L. -E. .
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b1Cod procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului Ș. D. C. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. și
ped. de art. 189 alin. 1 și 2 Cod, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În baza art. 181alin. 3, art. 91 lit. c Cod penal s-a aplicat inculpatului sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 500 lei.
În baza art.192 alin. 1 lit. d și art. 189 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 470 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocatului din oficiu, dna av. H. A.
, va fi avansată din fondurile M. ui Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din_, dosar nr.296/P/2011, înregistrat la această instanță la data de 10 august 2011 sub nr._ s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ș.
- C., cu domiciliul în V. DE JOS, nr. 162, județul SĂLAJ ,pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin.1,2 Cod penal și lovire prev. de art.180 al.2 CP,totul cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.
S-a reținut în actul de sesizare al instanței că inculpatul este administratorul SC Barcăuana"; S.R.L. V. de Jos, societate în cadrul căreia funcționează un magazin cu materiale de construcții. In cursul anului 2010, partea vătămată G. L. E. a cumpărat de la magazinul administrat de inculpat materiale de construcții în valoare de 280 lei, sumă pe care urma să o plătească după o lună de la data achiziției materialelor. Partea vătămată nu a reușit să plătească suma de bani la data convenită cu inculpatul, motiv pentru care i-a prestat lucrări de construcții în valoare de80 lei, rămânând dator cu suma de 200 lei.
In data de 30 mai 2011, orele 20,30 partea vătămată s-a deplasat cu bicicleta pe șosea trecând prin fața magazinului administrat de inculpat.In acea împrejurare partea vătămată a fost oprită de către inculpat care i-a solicitat plata sumei restante.Intrucât partea vătămată a afirmat că nu are bani asupra sa, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu palma peste față, l-a prins cu mâna de ureche și l-a forțat să intre în curtea magazinului, închizând poarta de acces. Inculpatul i-a spus părții vătămate să găsească variante de garantare a restituirii sumei de bani, acesta oferindu-i bicicleta, telefonul mobil și un flex pe care le avea asupra sa într-un rucsac.
Inculpatul a refuzat bunurile mai sus menționate și l-a contactat pe martorul Fiț Marcel căruia partea vătămată i-a prestat lucrări de construcție,,pentru a-i vira lui sumele de bani cuvenite părții vătămnate.Martorul Fiț Marcel i-a arătat inculpatului că nu-i datorează bani părții vătămate, deoarece acesta a lucrat în compensație pentru alte datorii.După încheierea convorbirii inculpatul i-a aplicat părții vătămate mai multe lovituri cu pumnul în zona feței.
In continuare, inculpatul i-a contactat pe membrii familiei părții vătămate, respectiv pe martorii C. Florin,unchiul părții vătămate, G. E. tatăl părții vătămate, cărora le-a adus la cunoștință că l-a reținut pe partea vătămată în curtea magazinului și nu-l lasă să plece până când aceștia nu-i restituie suma de bani datorată.
Astfel, martorii G. E., C. Florin, C. Floare și Rastău T. Păunel s-au deplasat cu un autoturism spre magazinul inculpatului pentru a restitui suma de bani datorată de partea vătămată.In timpul deplasării aceștia au fost sunați de inculpat care a dorit să se asigure, că plata va fi
făcută.In jurul orei 22,30, martorii au ajuns la magazinul inculpatului,
martorii G. E. și C. Florin au intrat în curte unde l-au văzut pe inculpat,partea vătămată și martorul Șutic Iovian(client al magazinului).Martorul C. Florin i-a înmânat părții vătămate suma de 200 lei care la rândul lui i-a înmânat inculpatului, acesta fiind de acord ca partea vătămată să părăsească curtea magazinului.
Din certificatul medico legal nr.588/I/1/193 din_ emis de Serviciul Județean de Medicină Legală reiese că partea vătămată G. L. E. a prezentat leziuni traumatice care s-ar fi putut produce prin lovire cu corp dur și comprimare cu mâna. Leziunile au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale și puteau data din_ .
Situația de fapt reținută în rechizitoriu s-a întemeiat pe următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului (f.13,14,16,17,49), declarații parte civilă (f.19-24), certificat medico legal(f.25), planșă foto (f.26-30), declarații martor (f.31-40).
La termenul de judecată din_ reprezentantul inculpatului a depus la dosarul cauzei un act de împăcare prin care inculpatul și partea vătămată au arătat că s-au împăcat (f.112).
Având în vedere dispozițiile art. 132 și art. 180 al. 4 Cod penal potrivit căruia pentru faptele prev. de alin. 1 și 2 al aceluiași articol împăcarea părților înlătură răspunderea penală, în baza art.11 pct.2 lit.b cod procedură penală rap. la art.10 lit.b cod procedură penală încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Ș. D. C. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev.de art.180 al.2 Cod penal la plângerea părții vătămate G. L.
prin împăcarea părților.
Potrivit disp.art.132 cod penal, împăcarea părților duce la stingerea acțiunii civile alăturate acțiunii penale in cauza, astfel că va constată stinsă acțiunea civilă exercitată de partea civilă G. L. E. ca urmare a împăcării părții vătămate cu inculpatul, potrivit declarației de la fila 112 din dosar.
In drept, fapta inculpatului Ș. D. C. care l-a lipsit de libertate pe partea civilă G. L. E., timp de aproximativ 2 ore, solicitând în schimbul eliberării o sumă de bani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.189 alin. 1 și 2 Cod penal.
Potrivit art.18¹ alin.1 Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar potrivit alin.2, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de
împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Raportat la criteriile menționate, în ceea ce privește săvârșirea faptei, instanța a reținut că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Astfel fapta s-a produs în contextul în care inculpatul, se cunoștea cu partea civilă care îi datora o sumă de bani. Instanța a apreciat că raportat la suma solicitată, aceasta reprezintă suma pe care partea civilă o datora într- adevăr inculpatului și pe care ar fi evitat să o restituie, cu toate că realiza venituri din activități lucrative.
Din declarațiile părții civile a reieșit că aceasta și-ar fi mințit familia cu privire la suma de bani, în sensul că ar fi restituit-o anterior inculpatului, motivând cu familia nu trebuia să-i știe toate problemele (f. 76).
Mai mult, prin actul de împăcare de la fila 112, inculpatul și partea civilă au înțeles să-și tranșeze definitiv disputa cu privire la aspectul financiar dintre ei.
Instanța a reținut că inculpatul nu are antecedente penale și cu toate că nu a recunoscut săvârșirea faptei, a prezentat în linii generale, o stare de fapt conformă cu cea reținută în rechizitoriu, excepție făcând referirile la gravitatea agresiunii.
Sub acest ultim aspect, instanța a reținut că inculpatul a adoptat o atitudine și o poziție de dominare față de partea civilă, care a fost timorat și s-a supus în toate. Cu toate că poarta de acces putea fi folosită de către partea civilă pentru a părăsi curtea în care se afla, aceasta, sub imperiul emoțiilor puternice date de atitudinea inculpatului care vroia restituirea sumei în acea zi, nu a uzat de această posibilitate (f. 77 martor C. Florin
-- nu știe ca partea vătămată să fi fost reținută împotriva voinței ei, ci că a așteptat banii, avea o voce speriată prin telefon, iar portița era deschisă, f. 72 martor Fiț Marcel - a vorbit la telefon cu inculpatul și partea civilă, ce. i-a povestit cele întâmplate, dar nu a povestit că a fost reținută împotriva voinței ei, f. 108 martor Șutic Gavril Iovian - poarta era deschisă, a intrat în magazin după ce au venit rudele părții civile).
Din concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj instanța a reținut că inculpatul S.
D. C. se întreține singur, are un comportament adecvat în societate și în grupul de prieteni, se ocupă singur de bunul mers al afacerii, resimțind însă riscul activității pe care o desfășoară prin iscarea unor situații conflictuale. Are un autocontrol scăzut al stăpânirii stărilor emoționale, fiind sancționat administrativ pentru fapte similare. În general, nu manifestă o predilecție spre săvârșirea de fapte ilicite, infracțiunea pentru care este judecat în prezentul dosar penal constituind un incident izolat petrecut pe fondul lipsei de conștientizare a consecințelor faptei sale aparent legale (a solicitat restituirea unei sume la care era îndreptățit, însă mijloacele alese nu au fost legale). Instanța a considerat că acesta are resurse interne pentru a adopta și menține în viitor un comportament conformist cu atât mai mult cu cât beneficiază de un suport moral și material din partea familiei de bază (f.94-96). De altfel, inculpatul a dat dovadă de disponibilitate, s-a prezentat la fiecare termen de judecată, a avut o atitudine cooperantă.
Instanța a considerat că aplicarea unei amenzi administrative este suficientă pentru a ține pe viitor inculpatul departe de câmpul infracțional, constituind totodată și un avertisment suficient față de faptele săvârșite.
În baza art. 181 alin. 3, art. 91 lit. c Cod penal s-a aplicat inculpatului sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 500 lei.
In consecință în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b1Cod procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului Ș. D. C. pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar în baza art. 181alin. 3, art. 91 lit. c Cod penal aplică inculpatului sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 500 lei.
În baza art.192 alin. 1 lit. d și art. 189 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 470 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocatului din oficiu, dna av. H.
A., a fost dispusă a fi avansată din fondurile M. ui Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Șimleu Silvaniei solicitând casarea acesteia și rejudecând, să se
dispună condamnarea inculpatului Ș. D. C. pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev.de art.189 alin.1 și 2 C.pen.
În motivarea recursului, s-a arătat că instanța de fond analizând gradul de pericol social al faptei săvârșite nu a avut în vedere toate criteriile stabilite de legiuitor, ci doar de persoana inculpatului. Astfel, nu s-a luat în considerare modul de săvârșire a faptei, împrejurarea că partea vătămată a fost lipsită de libertate în mod ilegal aproximativ 2 ore timp în care a fost supusă la agresiuni fizice, fiind lovită cu palma și pumnul, fiind obligată să execute exerciții fizice, flotări și genuflexiuni și să bea apa aflată într-o roabă.
Astfel prin modul și mijloacele de săvârșire a faptei, urmarea produsă și persoana inculpatului, care a mai fost sancționat administrativ cu amendă pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni, fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar achitarea în baza art.10 lit.b/1 C.pr.pen. nu se justifică.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că prima instanță a stabilit pe baza probelor administrate în cauză o stare de fapt conformă cu realitatea și a reținut că inculpatul Ș. D. C. a săvârșit fapta de
lipsire de libertate, constând în aceea că pe timp de 2 ore l-a lipsit de libertate pe numitul G. L. E., solicitându-i în schimbul eliberării o sumă de bani, ceea ce se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii prev.de art.189 alin.1 și 2 C.pen.
La stabilirea gradului de pericol social prin prisma disp.art.18/1 C.pen. nu s-au avut în vedere, însă, toate elementele care trebuie luate în considerare în această situație și anume gradul de pericol social concret al faptei, prin prisma modului și mijloacelor de comitere a acesteia, precum și a făptuitorului, cu referire la comportamentul său anterior și ulterior săvârșirii infracțiunii.
Astfel, în condițiile în care la o oră târzie de seară, partea vătămată a fost oprită de către inculpat în scopul obținerii unei sume de bani restante, dar întrucât acesta a afirmat că nu are asupra sa bani, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu palma peste față, după care l-a forțat să intre în curtea magazinului, unde l-a ținut fără acordul său timp de 2 ore, lovindu-l de mai multe ori, nu se poate considera că această faptă este lipsită în mod vădit de importanță, raportat la urmările produse și la mijloacele folosite de inculpat.
Astfel cum este incriminată infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, este o infracțiune gravă, iar în concret, față de cele mai sus menționate, fapta inculpatului prezintă gradul de pericol social al unei
infracțiuni, prin raportare și la persoana sa, care nu și-a recunoscut vinovăția și a mai fost sancționat administrativ pentru fapte similare.
Pentru aceste motive, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Șimleu Silvaniei este apreciat ca întemeiat și va fi admis în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen.
În consecință, văzând criteriile generale de individualizare a pedepselor, prev.de art.72 C.pen. și având în vedere cele mai sus arătate, precum și împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, reținând disp.art.74 lit.a C.pen., cu aplic.art.76 lit.b C.pen. se va dispune condamnarea inculpatului Ș. D. C. pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. și ped. de art. 189 alin. 1 și 2 Cod la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
Se va face aplicarea art.71, 64 lit.a teza a II-a C.pen.
Fiind îndeplinite condițiile prev.de art.81 C.pen. și existând garanții că inculpatul se poate reeduca și fără executarea pedepsei, așa cum rezultă din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj, se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art.82 C.pen.
Se va pune în vedere inculpatului disp.art.83 C.pen.
Se va face aplicarea art.71 alin.5 C.pen. și se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Văzând și disp.art.192 alin.3 C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Șimleu Silvaniei împotriva sentinței penale nr.244/13 noiembrie 2012 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei pe care o casează cu privire la greșita achitare a inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.189 alin.1 și 2 C.pen. și rejudecând:
Condamnă pe inculpatul Ș. D. C., fiul lui D. și E., născut la data de_ în Simleu Silvaniei jud.Sălaj, domiciliat în V. de Jos nr.162 jud.Sălaj, CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. și ped. de art. 189 alin. 1 și 2 Cod, cu aplic.art.74 lit.a C.pen. și art.76 lit.b C.pen. la o pedeapsă de:
- 2 ani închisoare
Face aplicarea art.71, 64 lit.a teza a II-a C.pen.
În baza art.81,82 C.pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
Pune în vedere inculpatului disp.art.83 C.pen. Face aplicarea art.71 alin.5 C.pen.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av.Nuț C., ce se va plăti din FMJ.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13 martie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER | ||||
V. G. | C. | I. | DP | D. | S. |
red.C.I./A.C.
3 ex. _
jud.fond.S. L.
| ← Decizia penală nr. 322/2013. Vătămare corporală din culpă | Decizia penală nr. 472/2013. Lipsire de libertate în mod ilegal → |
|---|
