Decizia penală nr. 348/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.348/R/2013
Ședința publică din 13 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: DP, judecător JUDECĂTORI: V. G.
V. C.
GREFIER: DS
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror:
DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare - pentru pronunțare - recursul declarat de inculpatul I. M., împotriva sentinței penale nr.194 din 02 mai 2012 a Judecătoriei Z., inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 85 alin. 1 din OUG.195/2002, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal și art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 rep., cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06 martie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dossarului constată că Judecătoria Zalău prin sentința penală nr.194 din_, în baza art. 85 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal a condamnat pe inculpatul I. M., fiul lui O. -L. și G., născut la data de_, în municipiul Z., jud. Sălaj, cetățean român, necăsătorit, cu antecedente penale, recidivist domiciliat în municipiul Z., str. Simion B., nr. 73/A, bl. SB-15, sc. A, ap. 8, jud. Sălaj, CNP 1., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.
În baza art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
În baza art. 86 alin. 2 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal a condamnat pe inculpatul I. M. la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui
autovehicul fără a poseda permis de conducere corespunzător categoriei autovehiculului.
În baza art. 71 alin. 1 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal
În baza art. 86 alin. 2 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal a condamnat pe inculpatul I. M. la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are dreptul de a conduce suspendat.
În baza art. 71 alin. 1 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
În baza art. 864alin. 1 Cod penal raportat la art.83 alin.1 Cod penal s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 136/_ pronunțată în dosarul nr. 6355/2008 al Judecătoriei Z., definitivă prin Decizia penală 67/_ a T. ui Sălaj și cumulează aritmetic pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală 136/_ a Jud. Z. cu fiecare dintre cele trei pedepse aplicate prin prezenta sentință rezultând pedepsele de 5 ani închisoare, 4 ani și 6 luni închisoare și 4 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) Cod penal raportat la art.34 lit. b) Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului I. M. prin prezenta sentință, respectiv pedepsele de 5 ani închisoare, 4 ani și 6 luni închisoare 4 ani și 8 luni închisoare și aplica în final inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare cu privare de libertate.
În baza art. 71 alin. 1 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale a închisorii, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei reprezintă onorariul parțial avansat pentru apărătorul din oficiu.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de_ din Dosar nr.284/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului I. M. pentru comiterea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere corespunzător categoriei prevăzută de art.86 alin.2 O.U.G.nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.
37 lit. a Cod penal de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 85 alin.1 O.U.G.195/2002 republicată cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și conducerea pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană ce are suspendat dreptul de a conduce prevăzută de art. 86 alin.2 din OUG 195/2002 republicată cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, fapte săvârșite în concurs real, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de_ sub nr._
.
În fapt, în actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență că în data de_ învinuitul I. M. a condus motocicleta marca Honda CBR pe drum public DN 1H pe raza loc. Crișeni fără să posede permis de conducere corespunzător categoriei A și fără ca motocicleta să fie înmatriculată, deși potrivit capacității cilindrice a acesteia se impunea a fi înmatriculată. În data de_ învinuitul I. M. a condus pe drum public - str. Porolissum din municipiul Z., autoturismul marca Hyundai Santa Fe în condițiile în care avea dreptul de a conduce suspendat și predase organelor de poliție permisul de conducere la data de_ .
În susținerea stării de fapt reținută în sarcina inculpatului s-au indicat următoarele mijloace de probă: procese-verbale de constatare a infracțiunii flagrante (f.5 și 30), declarațiile învinuitului (f. 8-9, 33-36), adresa nr. 35648/_ emisă de Serviciul P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Sălaj (f.15), raport de verificare RAR (f. 16), proces verbal de sancționare contravențională (f. 28), fișe de evidență auto ale învinuitului (f. 38-41, 44-45), dovada suspendării dreptului de a conduce autovehicule pentru învinuit (f.42), declarațiile martorilor B. Teodor (f. 10-13), Spiru Barbara (f. 47-48), cazier judiciar învinuit (f. 7, 32).
La termenul de judecată din_, inculpatului i s-au adus la cunoștință prevederile art.3201Cod procedură penală și consecințele care decurg din alegerea procedurii simplificate, inculpatul solicitând judecarea cauzei în procedură obișnuită cu administrarea de probe în fața instanței de
judecată.
Pe parcursul cercetării judecătorești după citirea actului de sesizare al instanței la termenul de judecată din data de_ inculpatul s-a prevalat de dreptul de a nu da nici o declarație, la termenul de judecată din data de_ inculpatul a solicitat să dea declarație în fața instanței de judecată, fiind ascultat, declarația acestuia este depusă la dosarul cauzei la fila 90.
După ascultarea inculpatului au fost audiați în cauză martori: la termenul de
judecată din data de_ martora Spiru Barbara (f. 95), iar la termenul de judecată din data de_ a fost ascultați martorii B. Teodor (f. 115) și Marc M. (f. 116), a fost omisă audierea martorului Băbțan L. în temeiul art. 327 alin.3 C.p.p. și s-a dat citire declarației acestuia din faza de urmărire penală, s-a admis cererea procurorului de renunțare la audierea martorului Sabău G. și instanța a revenit asupra audierii martorului Vasi Robert
încuviințat în cauză, inculpatul neputând indica adresa martorului propus de acesta.
Inculpatul prin apărător ales a depus la dosarul cauzei fotografii cu scutere și motociclete similare celor conduse de inculpat (f. 91-94), copie de pe contractul de vânzare cumpărare din data de_ întocmit în limba germană și copie de pe traducerea în limba română a acestui contract (f. 117- 118). Au fost depuse de asemenea la dosar de către Secția 1 Poliție Rurală Z. fotografiile executate la fața locului în data de_ cu ocazia constatării infracțiunii flagrante (f.110-113).
La dosarul cauzei a fost depus referatul de evaluare a inculpatului întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă tribunalul Sălaj (f. 65- 66).
Inculpatul I. M. în data de_ în jurul orei 1540a condus motocicleta marca Honda CBR 500 cu nr. de identificare PC20230009 pe raza localității Crișeni, de la locuința sa până la ieșirea din loc. Crișeni spre Jibou unde s-a întors, iar în timp ce conducea motocicleta pe direcția Jibou -
Z., în dreptul postului de Poliție din localitatea Crișeni a fost oprit de către organele de poliție. Inculpatul nu a putut prezenta actele personale de identitate, nici permisul de conducere și nici documentele motocicletei. În aceste condiții s-au făcut verificări în evidențele poliției stabilindu-se faptul că inculpatul se numește I. M., nu deține permis de conducere categoria A ci numai permis de conducere categoria B, aspect recunoscut și de către
inculpat. Cu această ocazie s-a constatat că motocicleta nu avea montate plăcuțele de înmatriculare, a fost verificată motocicleta și s-a stabilit că aceasta are seria PC 202300097, iar pe capacul de la motor avea inscripționat 498 cm3, cu această ocazie fiind făcute de organele de poliție și fotografiile depuse la filele 110-113. Din adresa 35648/_ emisă de Serviciul P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Sălaj (f. 15) rezultă că motocicleta Honda cu seria șasiu PC 202300097 nu figurează înmatriculată în baza de date națională, iar
inculpatul I. M. la data respectivă figurează doar ca și posesor al permisului de conducere categoria B. De asemenea din raportul de verificare nr. SJ00327133 din data de_ întocmit de reprezentanța RAR Sălaj (f.
16) rezultă că motocicleta marca Honda CBR 500 condusă de inculpat are o capacitate cilindrică de 499 cm3. Inculpatul a declarat că motocicleta nu are acte de proveniență fiind adusă de tatăl său din Germania și a crezut că aceasta are o capacitate cilindrică sub 50 cm3.
În data de_ în jurul orei 1710inculpatul I. M. a fost oprit în trafic de către organele de poliței pe strada Porolissum din municipiul Z. în timp ce conducea autoturismul marca Hyundai Santa Fe cu nr. de înmatriculare_ . În prezența martorului asistent Spiru Barbara inculpatul a fost legitimat de către organele de poliție, dar nu a putut prezenta permisul de conducere declarând că acesta i-a fost reținut de către organele de poliție.
Pin adresa 90946/_ IPJ Sălaj Serviciu Rutier a adus la cunoștință inculpatului I. M. că la data de_ ca urmare a încălcării prevederilor art. 85 alin.1 și 86 alin.2 din OUG 195/2002 i s-a aplicat măsura suspendării dreptului de a conduce, iar în termen de 5 zile are obligația de a preda permisul de conducere organelor de poliție. I se atrage atenția asupra faptului că dacă va fi depistat în trafic conducând pe perioada soluționării cauzei penale fapta constituie infracțiune. Adresa a fost comunicată inculpatului la data de_, iar acesta așa cum rezultă din declarația inculpatului și din fișa auto (f. 40) a predat organelor de poliție permisul de conducere la data de_ .
Inculpatul a declarat că știa că are dreptul de a conduce suspendat, dar a fost nevoit să conducă pentru a aduce medicamentele trimise de la C. pentru mama sa care era bolnavă.
În ce privește fapta din data de_, atât în declarația dată în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată (f. 8, 90), inculpatul recunoaște că a condus motocicleta marca Honda CRB 500 prin loc. Crișeni în condițiile în care aceasta nu era nici înregistrată la primărie, nici înmatriculată și nici nu deținea permis de conducere categoria A, dar se apără arătând că se afla în eroare de fapt în ce privește capacitatea cilindrică a acesteia. Arată că motocicleta a fost adusă de tatăl său din Austria fără a avea acte asupra acesteia, că tatăl său aducea doar motociclete cu capacitate cilindrică de până la 49 cm3, că a reparat cu un prieten doar roata motocicletei, nu s-a uitat la motor și a ieșit cu aceasta pe drum public
pentru a o încerca crezând că nu are capacitate mai mare de 49 cm3. Ulterior inculpatul a depus la dosarul cauzei contractul de vânzare cumpărare din data de_ a unei motociclete marca Honda cu capacitate cilindrică de 50 cm3 încheiat de I. O. în calitate de cumpărător. Aceasta apărare a
inculpatului nu este susținută de celelalte probe administrate în cauză. Astfel din fotografiile depuse la doar efectuate de organele de poliție cu ocazia constatării infracțiunii flagrante, rezultă că motocicleta condusă de inculpat avea înscrisă la loc vizibil și clar capacitatea cilindrică respectiv 498 cm3 (f.111), inculpatul însuși declară că tatăl său aduce frecvent motociclete și
scutere pe care apoi inculpatul le repară și le vinde, dar nu a adus anterior acest tip de motocicletă, iar martorul Marc M. care l-a ajutat să o repare declară că nu a văzut la inculpat scutere de tipul celui reparat în data de_ (f. 116), martorii B. Teodor și Marc M. recunosc în fotografiile depuse de organele de poliție la file 110-113 motocicleta condusă de inculpat, iar inculpatul declară (f. 90) că a văzut inscripția de pe capacul motorului dar nu a înțeles ce înseamnă. Din coroborarea acestor probe rezultă că inculpatul a cunoscut capacitate cilindrică a motocicletei, eroarea materială invocată de acesta nu poate fi reținută mai ales în condițiile în care inculpatul este un cunoscător în domeniu, capacitatea cilindrică este inscripționată în mod clar și la loc vizibil, mai mult inculpatul declară că a văzut inscripția respectivă de pe capacul motorului. În ce privește contractul de vânzare cumpărare a motocicletei Honda cu capacitate cilindrică de 50 cm3 (f.117) instanța va înlătura această probă de la dosarul cauzei pe următoarele considerente: contractul nu are o dată certă, nu rezultă cu certitudine că obiectul contractului este motocicleta condusă de inculpat în data de_ deoarece în contract se face referire la un autovehicul construit în anul 1997 și de culoare albastră, iar din raportul de verificare întocmit de RAR la data de_ (f.16) rezultă că motocicleta condusă de inculpat este fabricată în anul 1990 și are culoarea gri, alb roșu, aspect ce rezultă și din fotografiile existente la dosarul cauzei.
Față de fapta săvârșită la data de_ inculpatul în declarațiile date pe parcursul procesului penal (f. 35-36, 90) a recunoscut că a condus autoturismul marca Hyundai pe drum public, în municipiul Z., recunoaște de asemenea că știa că nu are dreptul de a conduce pe drum public acest drept fiindu-i suspendat și că în data de_ a predat permisul de conducere organelor de poliție. Inculpatul se apără arătând că a săvârșit fapta în stare de necesitate, fiind nevoit să se prezinte în stația Petrom din Porolissum pentru a ridica medicamentele trimise de la C. pentru mama sa care era bolnavă. Situația invocată de inculpat nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 45 Cod penal pentru a se circumscrie în ceea ce legiuitorul definește ca fiind stare de necesitate. În primul rând nu s-a făcut dovada unui pericol iminent pentru viața și sănătatea unei persoane, iar în al doilea rând chiar dacă acest pericol ar fi existat, având în vedere starea de fapt
invocată de inculpat, în mod cert acest pericol putea fi înlăturat în alt mod decât prin săvârșirea infracțiunii: Ținând cont de perioada din zi și mai ales locul faptei, o localitate urbană în care la orice oră din zi există posibilitatea asigurării unui mijloc de deplasare (taxi, mijloc de transport în comun) rezultă fără dubiu că inculpatul putea să se deplaseze în alt mod fără să fie nevoit să conducă autoturismul chiar dacă are dreptul de a conduce suspendat. Apărătorul inculpatului a susținut și că există posibilitatea, având în vedere conținutul procesului verbal de la fila 30, ca la data de _
inculpatul să fi avut eliberată o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere cu drept de circulație. Inculpatul, în declarația de la fila 30, arată că știa că nu are dreptul de a conduce autovehicule pe drum public, mai mult declară că la data de_ când a predat permisul de conducere i s-a adus la cunoștință în mod expres acest lucru, la fel și prin adresa IPJ Sălaj Serv. Rutier comunicată inculpatului la data de_, iar potrivit art. 111 alin.3 din OUG 195/2002 dovada înlocuitoare a permisului de conducere în cazul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 86 alin.2 se eliberează fără drept de circulație, potrivit art. 111 alin.5 din OUG 195/2002 dovada înlocuitoare se poate elibera cu drept de circulație pentru o perioadă de 15 zile (chiar dacă i- ar fi fost eliberată în mod nelegal o astfel de dovadă la data predării permisului_, în data de_ ar fi expirată), mai mult inculpatul declară că nu a solicita prelungirea dreptului de a conduce în dosarul în care era cercetat pentru fapta săvârșită la data de_ . Având în vedere toate aceste aspecte, este exclus ca la data de_ inculpatul să fi avut o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere cu drept de circulație sau ca acesta să creadă că deține o asemenea dovadă.
Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză: declarațiile
inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptelor date pe parcursul procesului penal (f.8-9, 33-36, 90) declarațiile martorilor Spiru Barbara, B. Teodor, Băbțan L., Marc M., adresele Serviciului P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Sălaj (f.15), raportul de verificare (f.16), fotografiile efectuate cu ocazia constatării infracțiunii flagrante.
În drept, fapta inculpatului I. M., care la data de_ a condus motocicleta marca Honda CBR 500 cu capacitate cilindrică de 499 cm3pe drumul public- DN 1H, în localitatea Crișeni- fără ca motocicleta să fie înmatriculată sau înregistrată, deși potrivit art. 12 raportat la art. 14 din OUG 125/2005 aceasta trebuia înmatriculată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prevăzută de art.85 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.37.lit. a Cod penal.
Fapta inculpatului I. M., care la data de_ a condus motocicleta marca Honda CBR 500 cu capacitate cilindrică de 499 cm3pe drumul public - DN 1H, în localitatea Crișeni, fără ca acesta să posede permis de conducere categoria A, potrivit art. 30 alin. 1 lit. a) din HG 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul prevăzută de art. 86 alin. 2 O.U.G. nr. 195/2002 republicată cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Autovehiculul condus de către inculpat, având capacitatea cilindrică mai mare de 50 cm3este, potrivit art. 6 pct. 22 din OUG 195/2002 încadrat în categoria motociclete, iar potrivit art. 12 raportat la art.14 din același act normativ pentru a circula pe drumurile publice, trebuie să fie înmatriculată si să poarte plăcuțe cu numărul de înmatriculare. Potrivit art. 30 alin. 1 lit. a) și lit. k) din HG 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, pentru conducerea unei motociclete cu o capacitate care depășește 125 cmc este necesară obținerea permisului de conducere corespunzător categoriei A.
Sub aspectul laturii obiective ambele infracțiuni s-au realizat prin acțiunea inculpatului de a pune în mișcare și a conduce o motocicleta pe un drum public în condițiile în care poseda doar permis de conducere categoria B și nu poseda permis de conducere categoria A corespunzător categoriei autovehiculului, iar motocicleta nu era înmatriculată. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, și constă în starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului. Ambele infracțiuni sunt infracțiuni de pericol, starea de pericol pentru siguranța circulației rutiere este inerentă elementului material și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei "conduceri"; pe drumurile publice a acestuia, în acel moment are loc și consumarea infracțiunii.
În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului a rezultat, așa cum s-a reținut anterior, din împrejurarea că acesta cunoștea capacitatea cilindrică a autovehiculului, obligația lui de a înmatricula motocicleta și de a avea permis de conducere categoria A și cu toate acestea a decis să o conducă pe drumuri publice; a prevăzut pericolul pentru siguranța traficului rutier reprezentat de acțiunea s-a și, deși nu a urmărit, a acceptat producerea unui asemenea rezultat, acționând cu intenție indirectă în condițiile art. 19 alin. 1 pct. 1, lit. b Cod penal.
Fapta inculpatului I. M. care în data de_ a condus pe drum public - str. Porolissum din mun. Z., autoturismul marca Hyundai cu nr. de înmatriculare_ în condițiile în care știa că la acea dată avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prevăzută de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Și această infracțiune săvârșită de inculpat este o infracțiune de pericol, starea de pericol pentru siguranța circulației rutiere este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei "conduceri"; pe drumurile publice a acestuia, în acel moment are loc și consumarea infracțiunii. Inculpatul a acționat cu intenție indirectă ce rezultă din împrejurarea că, deși știa că permisul acestuia este reținut și nu are drept de circulație, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice, acceptând producerea pericolului pentru siguranța traficului rutier.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului au fost săvârșite înainte ca pentru vreuna din ele să fie dispusă o condamnare definitivă fiind săvârșite în concurs real potrivit prevederilor art. 33 lit. a Cod penal.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului (f.7) rezultă că inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 136/_ pronunțată în dosarul nr. 6355/2008 al Judecătoriei Z., definitivă prin Decizia penală 67/_ a
T. ui Sălaj la pedeapsa de 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, iar infracțiunile care fac obiectul prezentului dosar au fost săvârșite de către inculpat (_ și_ ) în cursul termenului de încercare de 7 ani. În aceste condiții cele trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, pentru care legea prevede închisoare mai mare de 1 an, sunt săvârșite de inculpat în stare de recidivă postcondamnatorie fiind aplicabile
în cauză față de toate cele trei infracțiuni prevederile art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal.
Constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală instanța urmează să dispună condamnarea inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina lui.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 alin.1 și art. 52 Cod penal, respectiv: gradul de pericol social abstract și concret al faptelor săvârșite apreciat în baza art. 181alin.2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă un pericol social concret ridicat, date fiind atât aprecierea pericolului social al faptelor făcută de legiuitor prin limitele de pedeapsă stabilite, cât și perseverența inculpatului în încălcarea normelor legale privind circulația pe drumurile publice.
Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului care este în vârstă de 21 de ani, este necăsătorit, student, nu are un loc de muncă, potrivit fișei de cazier judiciar are antecedente penale, este recidivist, fiind condamnat anterior la pedeapsa de
4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Pe parcursul procesului penal inculpatul a colaborat cu organele judiciare a recunoscut săvârșirea faptelor dar nu și-a recunoscut vinovăția susținând că a fost în eroare de fapt, respectiv a acționat în stare de necesitate. Potrivit referatului de evaluare a inculpatului pe parcursul termenului de încercare acesta a avut un comportament adecvat, faptele ce fac obiectul prezentului dosar au fost săvârșite din teribilism și ignorarea prevederilor legislației rutiere. Inculpatul are o conduită pozitivă în societate, este susținut moral și afectiv de familia acestuia, pentru integrarea în societate este nevoie ca inculpatul să conștientizeze consecințele propriilor fapte, asumarea de responsabilități și susținerea din partea unei persoane de referință, unul dintre părinți.
Instanța a avut în vedere și fișa de cazier auto a inculpatului ( f.40-41) din care rezultă că inculpatul a încălcat în mod frecvent normele legale privind circulația pe drumurile publice.
Față de antecedentele penale ale inculpatului, perseverența infracțională a acestuia, lipsa de respect față de normele legale privind circulația pe drumurile publice, atitudinea care nu a fost pe deplin sinceră în fața organelor judiciare, instanța apreciază că în cauză nu pot fi reținute circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, nefiind justificată angajarea răspunderii acestuia în limite de pedeapsă mai reduse decât cele stabilite de legiuitor.
Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța a aplicat inculpatului pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special, apreciind că aplicarea pedepselor de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere corespunzător categoriei și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană a cărei drept de a conduce este suspendat, va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de
art. 52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Deși cele trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului sunt săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, întrucât acestea sunt comise cu intenție, au fost săvârșite și descoperite în termenul de încercare de 7 ani a suspendării sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală 136/_ a Judecătoriei Z., nu se va face aplicarea art. 39 Cod penal privind regimul sancționator al recidivei postcondamnatorii, ci se vor aplica prevederile art. 864alin. 1 Cod penal raportat la art. 83 alin.1 Cod penal și regimul sancționator special prevăzut de acestea.
Astfel, potrivit art. 864alin. 1 Cod penal raportat la art. 83 alin.1 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 136/_ pronunțată în dosarul nr. 6355/2008 al Judecătoriei Z., definitivă prin Decizia penală 67/_ a T. ui Sălaj. Potrivit art. 83 alin.
1 Cod penal. pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală 136/_ a Judedcătoriei Z. se cumulează aritmetic cu fiecare din cele trei pedepse aplicate prin prezenta sentință rezultând pedepsele de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere corespunzător categoriei și 4 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană a cărei drept de a conduce este suspendat.
Având în vedere că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real, în baza art. 33 lit. a) Cod penal raportat la art. 34 lit. b) Cod penal, instanța a contopit pedepsele aplicate inculpatului I. M. prin prezenta sentință, respectiv pedeapsa de 5 ani închisoare, 4 ani și 6 luni închisoare 4 ani și 8 luni închisoare, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare cu privare de libertate.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art. 71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a-II-a Cod penal și lit. b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta, apreciind că prin prisma faptelor săvârșite inculpatul este nedemn pentru acordarea încrederii publice sau pentru exercitarea unei funcții elective sau a autorității de stat. Având în vedere prevederile art. 3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și
jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța apreciază că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului.Instanța a avut în vedere la stabilirea pedepselor accesorii decizia nr. 74/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I-lit. c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art. 71 alin. 3 Cod penal.
Instanța a constatat că inculpatul a fost asistat în fața instanței de judecată de apărători aleși, iar la un termen de judecată asistența juridică a fost asigurată de apărătorul din oficiu av. Ielciu M. cu delegație la dosar la
fila 81, prin încheierea din data de_ fiind dispusă avansarea onorariului parțial pentru avocatul din oficiu, în cuantum de 50 lei.
În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat pe inculpat la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei reprezintă onorariul parțial avansat pentru apărătorul din oficiu.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul I. M. solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței judecătoriei și rejudecând dosarul, a se dispune în principal achitarea sa în baza art. 10 lit.e rap. la art. 11 pct.2 lit.a C.proc.pen. și rap. la art. 51 și 45 Cod penal, întrucât a acționat în stare de necesitate și fiind în eroare asupra capacității cilindrice a motoscuterului. Dacă se va trece peste această apărare, se impune achitarea în baza art. 18 ind.1 Cod penal, faptele neprezentând pericolul social al unor infracțiuni. În final, consideră că și aplicarea unei amenzi penale va contribui la reeducarea sa conform art. 52 Cod penal.
Curtea, examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Conform art.1 din Codul de procedură penală român, scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor precum și la educarea cetățenilor în spiritul legii.
Pentru aceasta, procesul penal se desfășoară atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, potrivit dispozițiilor prevăzute de lege.
În desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului.
Legea obligă organele de urmărire penală și instanțele de judecată să aibă rol activ și pe întreg cursul procesului penal să respecte dreptul de apărare garantat de stat inculpatului și celorlalte părți, în procesul penal.
Orice persoană, bucurându-se de prezumția de nevinovăție, este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale, printr-o hotărâre penală definitivă. Învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția.
Vinovăția nu se poate stabili decât în cadrul juridic procesual-penal, cu probe, sarcina administrării acestora revenind organului de urmărire penală și instanței judecătorești.
Probele trebuie să fie concludente și utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.
Legea oprește categoric a se întrebuința violențe, amenințări ori alte mijloace de constrângere, precum și promisiuni sau îndemnuri, în scopul de a obține probe.
Potrivit art.200 din Codul de procedură penală, "urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la
identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată";.
Art. 289 cod proc.pen. dispune că "judecarea cauzei se face în fața instanței constituită potrivit legii și se desfășoară în ședință, oral, nemijlocit și în contradictoriu";.
Astfel, probele strâ nse în cursul urm ăririi penale serves c numai ca
temei pentru trimiterea în judecată .
Pentru a servi drept temei de condamnare, probele strânse în cursul urmăririi penale trebuie verificate în activitatea de judecată de către instanță, în ședință publică, în mod nemijlocit, oral și în contradictoriu.
Numai după verificarea efectuată, în aceste condiții, instanța poate reține motivat, că exprimă adevărul, fie probele de la urmărirea penală, fie cele administrate în cursul judecății.
Pe de altă parte, în raport de dispozițiile art. 62, 63 cod proc.pen., cu referire la art.1, art.200, art.289 cod proc.pen., hotărârea prin care se soluționează cauza penală dedusă judecății trebuie să apară ca o concluzie, susținută de materialul probator administrat în dosar, constituind un lanț deductiv, fără discontinuitate.
Astfel, potrivit art.65 alin.1 C.pr.pen., sarcina probațiunii, în procesul penal, revine organului de urmărire penală și instanței judecătorești, iar potrivit art.66 alin.1 din același cod, învinuitul sau inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăția sa.
În cauza de față, inculpatului i s-a respectat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil prin respectarea principiului "egalității de arme"; promovat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, cu privire la acest principiu CEDO precizează că: "exigența egalității armelor, în sensul unui echilibru just între părți, implică obligația de a oferi fiecărei părți o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza, inclusiv probele, în condiții care, să nu o plaseze într-o situație de dezavantaj net în comparație cu adversarul său. Obligația de a veghea în fiecare caz la respectarea condițiilor unui proces echitabil revine autorităților naționale";.(a se vedea hotărârea nr.27 din octombrie 1993, Dombo Beheer BV v.Olanda).
Mai mult, aceeași curte, a statuat obligativitatea comunicării pieselor dosarului, "în măsura în care presupune un proces echitabil și în contradictorialitate";. (hotărârea din 24 februarie 1994, Bendenoun v.Franța).
De asemenea, "respectarea dreptului la un proces echitabil, presupune dreptul de a avea acces la toate dovezile strânse de procuror"; (a se vedea hotărârea CEDO Edwards v.Marea Britanie din 16 decembrie 1992).
Din materialul probator atașat dosarului, Curtea reține că în speță nu sunt incidente prevederile art. 45 și 51 Cod penal referitoare la starea de necesitate și eroarea de fapt. Astfel, din procesul-verbal de constatare a infracțiunilor întocmit de Postul de poliție Crișeni la 24 mai 2011, din cadrul IPJ Sălaj, rezultă fără dubiu că trecându-se la verificarea motocicletei condusă de recurent, polițiștii au descoperit că "pe capacul de la motorul vehicolului există o tăbliță cu inscripția de 498 cm3, care dovedește așadar o capacitate cilindrică de aproape 500 cm3";și nu de 50 cm3cum mincinos a susținut recurentul și tatăl acestuia I. O. L., cu ocazia audierii sale din 6 martie 2013 în fața Curții. De altfel, este ilogic ca atâta vreme cât tatăl inculpatului aducea din străinătate, în vederea reparării, scutere secund- hand, să nu cunoască capacitatea cilindrică a motorului acestora. Pe cale de consecință, câtă vreme rezultă că pe motocicleta Honda condusă de recurent,
exista inscripționată capacitatea cilindrică a motorului, pe capacul acestuia, rezultă că apărarea recurentului este nereală și va fi înlăturată ca nesusținută de probe.
Așa fiind, în cauză nu sunt incidente prevederile art. 51 Cod penal, deoarece așa cum arată și Înalta Curte de Casație și Justiție într-o decizie de speță, "necunoașterea legii penale nu poate constitui cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei, echivalentă erorii de fapt, câtă vreme recurentul este angajatul unei firme care importă și exportă autovehicole, astfel că avea posibilitatea să cunoască proprietățile tehnice și capacitatea cilindrică a motorului acestora";.
S-a susținut că mama recurentului era cardiacă și deplasarea de la domiciliu la Z. s-a realizat de către recurent fără a poseda permis corespunzător categoria autovehicolului, în timp ce acesta era neînmatriculat, recurentul având dreptul de a conduce suspendat, fiind incidente prevederile art. 45 C.pen., el aflându-se în stare de necesitate.
Curtea va înlătura și această apărare, întrucât se află în stare de necesitate, acela care săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol iminent și care nu putea fi înlăturat altfel, viața, integritatea corporală sau sănătatea lui, ori a altuia. Mama recurentului suferea de o boală cronică de natură cardiacă, cu o evoluție lentă și îndelungată, așa cum rezultă din scrisoarea medicală depusă la fila 27 din dosar, diagnosticul fiind "hipertensiune arterială gradul II cu risc moderat";, situație în care pericolul nu era nici neprevăzut, nici iminent, iar înlăturarea lui nu era posibilă prin administrarea în acel moment a unor medicamente antihipertensive. Pe de altă parte, nu constituie caz de forță majoră conducerea motocicletei în situațiile în care se afla recurentul, pentru a procura de la Z. medicamentele antihipertensive necesare tratamentului mamei sale, câtă vreme existau și alte posibilități de deplasare, prin apelarea la ajutorul unui prieten sau la serviciile de taximetrie publice sau private.
Referitor la aplicarea art.18/1 C.pen. curtea reține că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă precum și de persoana și conduita infractorului.
Atunci când se apreciază dacă fapta săvârșită prezintă sau nu gradul de pericol social al unei infracțiuni, trebuie să se aibă în vedere, printre altele, dacă urmările faptei sunt reduse.
De altfel, sancțiunea aplicată, penală sau cu caracter administrativ, își poate îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, numai în măsura în care corespunde gravității faptei, potențialului de pericol social pe care-l prezintă în mod real, persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența măsurii luate față de el.
În speță, faptele inculpatului nu întrunesc condițiile cerute de art.18/1 C.pen.
Astfel, în aprecierea gradului de pericol social concret, nu se poate face abstracție de circumstanțele reale în care s-au comis faptele.
Or, din probe rezultă că inculpatul a condus pe drumurile publice autoturismul marca Hunday în condițiile în care avea suspendat dreptul de a pilota autovehicole, (la data de_ ), iar la data de (24 mai 2011) a condus motocicleta Honda CBR 500 cu o capacitate cilindrică de 498 cm3pe drumul public DN 1H în localitatea Crișeni fără ca motorul să fie înmatriculat sau
înregistrat și fără să posede permis de conducere categoria A, ceea ce imprimă faptelor și inculpatului un pericol social sporit întrucât acestea au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie, primul termen al recidivei reprezentându-l o condamnare pentru infracțiunea de tâlhărie.
Sub aspectul circumstanțelor personale, se constată că inculpatul nu a dat dovadă de sinceritate încercând să-și atenueze răspunderea penală prin declarații neveridice și care nu se coroborează între ele.
Din copia fișei de cazier, rezultă că acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind recidivist, având în antecedente o infracțiune contra patrimoniului.
Ca atare, comiterea a trei infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice în stare de recidivă postcondamnatorie, exclude aprecierea lipsei de pericol social a activității ilicite a inculpatului, ținând cont și de nesinceritatea acestuia și de apărările de circumstanță formulate.
Față de modul concret de săvârșire a faptelor, cuantumul pedepsei rezultante de 5 ani închisoare, (prin revocarea suspendării) asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin privare de libertate, va da posibilitate inculpatului, ca prin programele educaționale desfășurate și în mediu închis, cu valorificarea aptitudinilor acestuia, să conducă, chiar și prin restrângerea libertății presupusă de o asemenea modalitate de executare, la conștientizarea consecințelor faptelor sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia.
Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus sau aplicată pedeapsa amenzii penale, față de gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni.
Cu toate acestea, față de împrejurarea că inculpatul prin atitudinea sa a creat o stare de pericol pentru traficul rutier, justifică concluzia că fapta sa prezintă pericolul social al unor infracțiuni, astfel că nici acest motiv de recurs nu poate fi primit.
În concluzie, câtă vreme recurentul a condus pe drumurile publice o motocicletă Honda CBR 500 cu capacitate cilindrică de 498 cm3, fără să fie înmatriculată constituie infracțiunea vizată de art. 85 alin.1 din OUG nr. 195/2002 cu art. 37 lit.a Cod penal. Pilotarea acestui vehicol pe drumurile publice fără permis de consudere categoria A constituie infracțiunea prev. De art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 cu art. 37 lit.1 Cod penal. Împrejurarea că la 30 iunie 201 a condus pe drumurile publice din Z. autoturismul Hundai, având dreptul de a conduce autovehicole pe drumurile publice, suspendat, constituie fapta prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 și art. 37 lit.a Cod penal.
Pentru motivele ce preced, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen.
Văzând disp.art.192 alin.2 C.proc.pen.inculpatul va plăti statului 800 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul I. M. împotriva sentintei penale nr. 194 din 2 mai 2012 a Judecătoriei Z. .
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 martie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER | ||||
DP | V. | G. | V. C. | D. | S. |
red.PD/CA 2 ex. - 2 ex.
jud.fond.M. D.
| ← Decizia penală nr. 546/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... | Decizia penală nr. 15/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... → |
|---|
