Decizia penală nr. 365/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ /a1
DECIZIA PENALĂ Nr. 365/R/2013
Ședința publică din 02 Octombrie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: A. -C. Ț.
Judecător: I. -M. L. Judecător: S. T. Grefier: D. -P. O.
S-a luat spre examinare recursul declarat în cauză de inculpata J. M. împotriva Încheierii penale fără număr din data de_ a Judecătoriei Cluj- Napoca, cauza având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpata, asistată de către apărătorul ales, av. Chifor A. Grigore cu împuternicire la dosar.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: G. PRUNEAN.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, la întrebarea instanței, inculpata arată că își menține recursul formulat în cauză.
La întrebarea instanței, părțile arată că nu au cereri de formulat, ori excepții de invocat.
Față de împrejurarea că nu sunt cereri de formulat ori excepții de invocat, tribunalul acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cauzei.
Apărătorul inculpatei solicită admiterea recursului formulat în cauză, casarea Încheierii penale pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ și rejudecând cauza, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună, în principal punerea de îndată în libertate a inculpatei, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate.
Referitor la pericolul concret al faptei, solicită a se avea în vedere că apartamentul în care a avut loc explozia, a fost preluat de către familia P., astfel că în opinia sa, nu mai există acel pericol de a continua săvârșirea infracțiunii despre care s-a făcut vorbire în încheierea atacată.
În motivarea instanței de fond, se face referire la natura infracțiunii, dar consideră că pentru a fi menținută inculpata în stare de arest preventiv sunt necesare probe din care să rezulte pericolul social concret, probe care însă nu există.
Totodată mai arată faptul că în motivarea încheierii, judecătorul fondului arată că fapta comisă de inculpată reprezintă un pericol pentru ordinea publică și că aceasta prin atitudinea sa a dovedit că nu are respect față de normele juridice. Referitor la acest aspect, învederează instanței că nu știe dacă există vreo infracțiune care arată respect față de normele juridice apărate.
Consideră că la dosar nu există probele cerute de lege pentru menținerea măsurii arestării preventive, deoarece inculpata nu prezintă nici un pericol pentru ordinea publică. Arată faptul că acea familie i-a luat totul inculpatei, iar fapta imputată a fost doar o reacție. A depus la dosarul cauzei declarația unui preot, care a declarat pe proprie răspundere că este de acord să o primească în spațiu pe inculpata și să îi asigure toate cele necesare până la finalizarea procesului, în situația în care se va dispune punerea ei în libertate. De asemenea arată că a depus la dosarul cauzei, pentru termenul de azi, declarația unei persoane care și-a lăsat copiii în grija inculpatei.
Raportat la toate acestea, nu vede care este pericolul concret pentru ordinea publică de care inculpata ar da dovadă dacă ar fi cercetată în stare de libertate.
În principal solicită admiterea recursului formulat, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi soluții prin care să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpatei; iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate.
Arată că deși a solicitat și în fața instanței de fond înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate, aceasta nu s-a pronunțat deloc pe cererea formulată, nefăcând nici o referire în motivarea hotărârii.
Reprezentata Parchetului solicită respingerea recursului formulat în cauză de inculpată și menținerea Încheierii penale din data de_ date de instanța de fond, apreciind că aceasta este legală și temeinică. Consideră că măsura arestării preventive a fost menținută cu respectarea tuturor cerințelor legale întrucât temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive, subzistă în continuare și impun privarea de libertate a inculpatei.
Inculpata, având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetată în stare de libertate.
T. UL
Reține că prin încheierea penală fără număr din data de_ a Judecătoriei Cluj-Napoca, pronunțată în dosarul nr._, în temeiul art. 3002C.pr.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată față de inculpata
J. M., măsură ce a fost menținută, judecătorul cauzei considerând că temeiurile avute în vedere la arestare subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatei, fiind totodată respinse cererile de înlocuire, respectiv revocare a măsurii arestului preventiv. S-a apreciat că fapta comisă de inculpată prezintă un real pericol pentru ordinea publică, prin atitudinea sa ea dovedind că nu are respect față de normele juridice, iar lăsarea în libertate a inculpatei, care prezintă un potențial criminogen ridicat, ar reprezenta o încurajare a săvârșirii unor fapte similare de către persoane care au această tendință, văzând lipsa de fermitate a organelor judiciare.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata J. M., prin apărător, care invocă în esență faptul că nu s-a arătat de către judecătorul cauzei care sunt probele care dovedesc pericolul concret al inculpatei pentru ordinea publică, în practica CEDO arătându-se că menținerea stării de arest nu se poate face exclusiv pe baza gravității infracțiunii, mai ales dacă de la arestare a trecut o perioadă de timp în care pericolul pentru ordinea publică se diminuează (cauza Jiga
c. România, cauza Scundeanu c. România, Matskus c. R. ia, Tudorache c. România). Se apreciază că lăsarea în libertate a inculpatei nu poate să provoace o
stare de nesiguranță, de neliniște în rândul opiniei publice deoarece conduita nonviolentă pe care inculpata înțelege să o adopte nu justifică necesitatea protejării ordinii publice prin privarea ei de libertate.
Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Inculpata J. M., în vârstă de 62 de ani, a fost arestată preventiv prin încheierea penală nr. 62/C/A/_ a Judecătoriei Cluj-Napoca în temeiul art. 1491C.pr.pen. rap. la art. 148 lit. f C.pr.pen. apreciindu-se că la dosarul cauzei există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. La data de_, prin rechizitoriu întocmit de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere calificată prev. de art. 217 alin. 1 și 4 C.pen., fapta
constând în aceea că în noaptea de 01/_ a demontat cu ajutorul unui clește furtunul de alimentare cu gaz a aragazului din bucătăria apartamentului nr. 35, din imobilul cu nr. 15 de pe strada G. Doja din loc. Florești, jud. Cluj, în așa fel încât să permită scurgerea gazului metan, concomitent cu aprinderea unei candele cu ulei, având intenția de a provoca o explozie care să distrugă apartamentul, iar în jurul orei 02,00 a avut loc o explozie care a provocat distrugerea apartamentului cu numărul 35, a apartamentului cu nr. 34, ușile de la intrare și tâmplăria PVC a 14 apartamente și distrugerea a 6 autoturisme parcate în apropiere. Cu alte cuvinte, inculpata și-a incendiat propriul apartament pentru ca acesta să nu revină unei familii ai cărei membrii susține că au înșelat-o, determinând-o să le vândă fictiv apartamentul contra sumei de 20.000 euro, pe care nu a primit-o niciodată, pentru ca ei să poată garanta cu apartamentul inculpatei obținerea unui credit pentru un alt apartament, rate de credit pe care nu le-au plătit, în acest fel apartamentul urmând să fie executat silit de către instituția care a acordat creditul.
Judecătorul propunerii de arestare preventivă a apreciat că se impune arestarea inculpatei deoarece lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din urmările păgubitoare material și emoțional ale comiterii faptei, din lipsa de interes pe care inculpata a manifestat-o față de soarta colocatarilor blocului, din săvârșirea faptei în scop de răzbunare și sub imperiul unei tulburări emoționale ce se impunea a fi controlată, din poziția nesinceră manifestată la început față de procuror și judecător.
În acord cu judecătorul propunerii de arestare preventivă, precum și cu cel al fondului, instanța de recurs consideră că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea publică și că, la acest moment, pericolul menționat nu s-a redus în așa manieră încât să justifice punerea în libertate a inculpatei ca urmare a înlocuirii măsurii arestului preventiv cu o măsură preventivă neprivativă de libertate.
În analiza pericolului pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatei nu trebuie pornit automat de la vârsta acesteia deoarece orice om, inclusiv un infractor, îmbătrânește. Apărătorul inculpatei susține că toată atenția judecătorilor a fost îndreptată spre fapta comisă de inculpată și nu spre persoana inculpatei, care ar fi o fire pașnică, dornică să adopte în societate o conduită nonviolentă. În mod evident, în aprecierea pericolului pentru societate nu se poate face abstracție de fapta comisă de către persoana privată de libertate și, de fapt, de aici se pornește în analiza
pericolului pentru ordinea publică al lăsării în libertate a unei persoane. Este greu de conceput pentru orice observator obiectiv că o femeie de vârsta inculpatei, cu experiența de viață specifică vârstei, care susține despre ea însăși - fiind cunoscută și de alții ca atare - că este evlavioasă, că toată viața ei a fost un om care și-a respectat semenii și că a dorit să-i ajute, poate să își "arunce în aer"; propriul apartament pentru ca acesta să nu ajungă în mâinile unor oameni care ar fi înșelat- o, fără să se gândească și de această dată la semenii ei. Este imposibil ca un om în deplinătatea facultăților mintale să nu își dea seama că, desfăcând furtunul de gaz de la aragaz și punând în zonă o candelă arzândă, este posibil să distrugă întregul bloc de locuințe și nu doar propriul apartament. La televizor au fost extrem de mult mediatizate tot felul de explozii similare, este adevărat, neintenționate, existând și situații în care a fost afectată și structura de rezistență a blocului, prin urmare varianta cea mai posibilă este aceea că inculpata și-a dat seama de rezultatele pe care le poate produce fapta sa, însă, orbită de sentimentul de răzbunare și poate și de cel de nedreptate care consideră că i s-a făcut, a preferat să ignore acele rezultate, fiind mult mai importantă propria răzbunare decât viața, siguranța și patrimoniul semenilor. Și atunci, ce se poate spune pozitiv despre o astfel de persoană - dacă tot trebuie analizată persoana inculpatei, în afară de faptul că are 62 de ani? Din păcate, faptul că a fost în nenumărate pelerinaje și că a părut să respecte canoanele bisericești nu a deturnat-o de la gândul său de răzbunare, iar modul în care a conceput săvârșirea faptei, premeditarea acesteia și "seninătatea"; cu care a negat inițial orice implicare sunt probe care dovedesc că la momentul la care a comis fapta a fost o persoană periculoasă pentru societate, iar pericolul s-a și materializat prin distrugerea bunurilor altora, doar hazardul făcând ca apartamentul nr. 34 să nu fie locuit de proprietarul său la acea dată.
Cea mai bună anticipare a comportamentului viitor al unei persoane se face pe baza comportamentului anterior. În această privință, există în balanță comportamentul corespunzător în societate al inculpatei de până la momentul comiterii infracțiunii și există fapta, pe care inculpata o recunoaște, prin care a pus în pericol viețile mai multor persoane și a distrus bunurile acestora, faptă care este incompatibilă cu preceptele morale și religioase. Se pune întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă explozia ar fi avut loc în timpul zilei sau măcar al serii - fiind vară, când strada ar fi fost animată și în loc de mașini ar fi fost "distruși"; oameni? Prin urmare, instanța poate presupune că în viitor, dacă inculpata va mai fi supărată de vreo persoană, va comite fapte păgubitoare pentru aceasta din urmă fără să îi pese de urmări. Ori, pentru protejarea societății s-a impus luarea și se impune menținerea măsurii preventive a arestului pentru că fapta inculpatei nu a ieșit încă din atenția opiniei publice, scurgându-se prea puțin timp de la arestare și până în prezent față de notorietatea speței. A o lăsa acum în libertate pe inculpată ar însemna a încuraja și alte persoane să își facă dreptate "cu mâna lor";, împrejurare în care justiția și-ar pierde esența și s-ar produce haos în societate. Ori, tulburarea ordinii publice, care s-ar produce prin lăsarea în libertate a inculpatei la acest moment, este unul dintre motivele acceptate de CEDO pentru a menține o persoană în detenție preventivă.
În concluzie, considerăm că în mod întemeiat s-a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpată și că temeiurile avute în vedere la arestare nu s-au modificat, că a trecut prea puțin timp de la arestare pentru a se discuta despre
estomparea sau diminuarea semnificativă a pericolului concret pentru ordinea publică.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen. se va
respinge ca neîntemeiat recursul declarat de inculpata J. M. împotriva încheierii penale din data de_ a Judecătoriei Cluj-Napoca, inculpata urmând a fi obligată la plata în favoarea statului a cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata J. M. , fiica lui Adam și Ana, născută la data de_, deținută în Penitenciarul Gherla - Secția exterioară Cluj-Napoca, împotriva încheierii penale fără număr din data de_ a Judecătoriei Cluj-Napoca, pronunțată în dosarul nr._ .
În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă inculpata să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR | ||
A. Ț. | M. | L. | S. T. |
GREFIER
DP O.
Red. S.T./_ /3 ex.
| ← Decizia penală nr. 374/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 263/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
