Decizia penală nr. 375/2013. Mentinere arest preventiv

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr._ /a1

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 375/R/2013

Ședința publică de la 09 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE :A. I.

Judecător: I. N. B. Judecător: S. T.

Grefier: M. B.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul recurent S.

I., împotriva încheierii penale f.nr. din data de_ a Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr._ /a1 a Judecătoriei Turda, prin care s-a dispus menținerea arestării preventive dispusă față de inculpat.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul S. I., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales, av. Alb Traian, cu delegație avocațială la dosar.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. MĂCIUCĂ PROD. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al inculpatului depune la dosarul cauzei copia Sentinței penale nr.268/_ a Judecătoriei Turda.

La întrebarea instanței, inculpatul arată că își menține recursul declarat.

Instanța, constatând că nu mai sunt cereri ori excepții de formulat acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului recurent, susține recursul declarat în cauză, solicită admiterea acestuia, casarea încheierii penale fără număr din data de_ a Judecătoriei Turda prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpat și în consecință, solicită revocarea măsurii arestării preventive cu judecarea inculpatului în stare de libertate. În subsidiar, solicită instanței înlocuirea măsurii arestării preventive, cu o măsură neprivativă de libertate.

Solicită instanței să aibă în vedere faptul că în cursul urmăririi penale inculpatul a restituit prejudiciul, respectiv suma de 390 milioane lei vechi. Părțile civile au fost invitate la poliție, s-au restituit sumele de bani, aceștia și-au completat declarațiile, însă în aceste declarații părțile civile nu precizează faptul că s-ar simții amenințați.

Solicită instanței să analizeze faptul dacă mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Inculpatul a recunoscut în întregime săvârșirea faptei, a recuperat prejudiciul, acesta urmând să uzeze de procedura simplificată.

Dacă existau elemente care duceau la ideea că privarea de libertate a inculpatului se impune, aceste aspecte au dispărut ca urmare a comportamentului inculpatului.

Se face referire la faptul că inculpatul are antecedente penale, însă dorește să precizeze faptul că privind acele fapte a intervenit reabilitarea, inculpatul plătind amenda penală.

Solicită instanței să aibă în vedere faptul că inculpatul are copii minori, are o atitudine sinceră, acesta a dat o declarație, și-a recunoscut faptele și înțelege să răspundă penal. Îndreptarea inculpatului s-a produs în momentul în care inculpatul și-a propus să restituie banii părților civile.

Nu vede de ce inculpatul ar prezenta un pericol social, fapta acestuia are o încadrare între 6 luni și 5 ani, acesta nu are intenția să influențeze martorii, solicită instanței înlocuirea măsurii arestării preventive, cu măsura preventivă de a nu părăsii țara.

Reprezentanta Ministerului Public, solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică. În mod corect s-a constatat de către instanța de fond și s-au analizat pe larg temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, considerând că aceste temeiuri subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, raportat la persoana inculpatului cât și a aspectelor legate de părțile vătămate. Instanța a ajuns la concluzia că temerea acestora nu a dispărut, considerând că temerea părților civile subzistă și în prezent.

În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în procedura recursului.

Inculpatul recurent S. I., având ultimul cuvânt, învederează instanței faptul că a recunoscut fapta, o regretă și solicită să fie cercetat în stare de libertate.

T R I B U N A L U L

Prin încheierea penală fără număr din data de_ a Judecătoriei Turda, în baza art. 300 ind. 1 C pr pen, art. 148 lit. f C. pr. pen. s-a constatat că măsura preventivă, dispusă prin Încheierea penală nr. 66 /_ a Judecătoriei Turda din dosarul nr._, ulterior prelungită prin Încheierea penală nr. 72 din 30 august 2013 a Judecătoriei Turda din dosarul nr._ este legală și temeinică și a menținut starea de arest preventiv a inculpatului S. I., fiul lui I. și M., născut în_, în localitatea Ceanu Mare, județul Cluj, domiciliat în localitatea Câmpia Turzii, str. Dr. Ion R., nr. 40, jud. Cluj, C.N.P 1., cercetat pentru săvârșirea a nouă infracțiuni de șantaj și o infracțiune de cămătărie, fapte prev. și ped. de art. 194 alin. 1 din Codul Penal și art. 3 alin. 1 din Legea 216/2011, cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal, începând cu data de_ .

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, înregistrat în data de 25

septembrie 2013 la Judecătoria Turda, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru comiterea a cinci infracțiuni de șantaj, fapte prev. și ped. de art. 194 alin. 1 Cod Penal și trimiterea în judecată a inculpatului S. I., în stare de arest preventiv cercetat, pentru săvârșirea a nouă infracțiuni de șantaj și o infracțiune de cămătărie, fapte prev. și ped. de art. 194 alin. 1 din Codul Penal și art. 3 alin. 1 din Legea 216/2011, cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal .

Conform aceluiași act de sesizare a instanței de judecată s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților Soporan Aron, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la cămătărie, faptă prev. și ped. de art. 26 cod penal rap. la art. 3 alin. 1 din Legea 216/2011,G. M. E. E., cercetată pentru comiterea infracțiunea de complicitate la șantaj și complicitate la cămătărie, fapte prev. și ped. de art. 26 Cod Penal rap. la art. 194 alin. 1 Cod Penal și art. 26 Cod Penal rap. la art. 3 alin. 1 din Legea 216/201, cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal și Barsony Samoila, cercetat pentru comiterea infracțiunea de șantaj și complicitate la cămătărie, fapte prev. și ped. de art. 194 alin. 1 Cod Penal și art. 26 Cod Penal rap. la art. 3 alin. 1 din Legea 216/201, cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal

În actul de sesizare a instanței s-a reținut următoarea stare de fapt :

La sediul Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj - S. de Investigații Criminale, la data de 23 aprilie 2013, s-a prezentat partea vătămată R. D. E. ian, care a depus o plângere penală împotriva inculpatului S. I., urmare a faptului că, începând cu luna octombrie a anului 2012, acesta îi solicită în mod injust mari sume de bani, amenințându-l totodată cu exercitarea de acte de violență și cu moartea, atât pe el cât și pe membrii familiei sale, în cazul în care va refuza să plătească sumele respective.

Din declarația părții vătămate R. D. E. ian formulate astfel a reieșit faptul că, în cursul lunii august a anului 2012, deoarece avea nevoie de bani, a împrumutat suma de 2.000 de lei de la numitul S. I., convenția astfel încheiată privind și acordarea unei dobânzi lunare de 50%. S-a susținut apoi ca de la momentul împrumutului și până la formularea plângerii s-a achitat lui S. I. suma de 16.000 de lei și i s-a cedat dreptul de proprietate asupra a două terenuri ce-i aparțineau tatălui părții vătămate.

În plus, partea vătămată a arătat că imediat după ce s-a împrumutat de la numitul S. I., a fost terorizat de către acesta și obligat să semneze mai multe documente din care rezulta faptul că s-ar fi împrumutat cu sume de bani mult mai mari decât cele împrumutate în realitate, obligat fiind astfel să restituie sume de bani și să cedeze proprietatea asupra două terenuri situate în municipiul Câmpia Turzii.

Partea vătămată R. D. E. ian și tatăl acestuia, numitul R. E. au arătat împrejurarea conform căreia inculpatul S. I. i-a amenințat în mai multe rânduri cu acte de violență și moartea în cazul în care nu îi vor achita sumele de bani pe care le solicita.

Ca urmare a acestei plângeri penale astfel formulate de către partea vătămată R. D. E. ian, s-a declanșat documentarea asupra activității infracționale a inculpatului S. I., susținându-se ca în cauză s-au administrate probe care dovedesc comiterea de către inculpat, în perioada decembrie 2011-

iulie 2013 a unui număr de 9 (nouă) infracțiuni de șantaj, fapte prev. și ped. de art. 194 alin. 1 din Codul Penal, precum și a unei infracțiuni de cămătărie, faptă prev. și ped. de art. 3 alin. 1 din Legea 216/2011.Astfel a reieșit faptul că inculpatul S. I. este cunoscut ca o persoană ce acordă împrumuturi persoanelor fizice, percepând dobânzi de 50 %-200 % pe lună din suma împrumutată, iar pentru recuperarea sumelor împrumutate și a dobânzilor procedează la amenințarea și exercitarea de violențe asupra debitorilor.

Astfel prin declarația dată, partea vătămată R. D. E. ian a susținut că în cursul lunii august a anului 2012, deoarece avea nevoie de bani, a împrumutat suma de 2000 de lei de la numitul S. I., cu o dobândă lunară de 50%.

În cursul lunii octombrie 2012 a fost anunțat de către inculpatul S. I. că are de achitat suma de 18.000 lei, cu toate că anterior îi achitase suma de 1500 lei.

La recomandarea inculpatului, pentru plata sumei de 18.000 lei ce ar fi reprezentat datoria, partea vătămată a fost nevoit să contracteze două împrumuturi de la CAR din Turda, pentru sumele de 8.000 lei și 4.900 lei, sume de bani pe care partea vătămată le-a predat inculpatului, ca urmare a amenințărilor efectuate de acesta. Amenințările cu exercitarea de acte de violență au fost proliferate atât asupra sa cât și asupra tatălui său, partea vătămată R. E. . Partea vătămată R. D. E. ian a mai declarat faptul că pentru a-și dovedi seriozitatea intențiilor sale, inculpatul S. I. l-a abordat la domiciliul sau din mun. Câmpia Turzii, str. L. Blaga nr. 15, jud. Cluj, fiind insoțit de învinuitul

Barsony Samoilă, lovit fiind cu palma în fața porții casei unde locuieste.

Partea vătămată R. D. E. ian a mai declarat că deși i-a predat sumele de bani contractate de la CAR ,inculpatul i-a cerut încă 20.000 lei, cu toate că i-ar fi spus că nu este corect și că nu mai are alți bani afirmația inculpatului fiind ca nu- l interesează și daca nu se plătește se vor scoate el banii de la el.

În data de_, prin intermediul lucrătorilor de poliție, inculpatul S. I.

, prin apărătorul ales, i-a restituit părții vătămate R. D. E. ian suma de 12.400 lei, reprezentând banii încasați pe nedrept ca dobânzi.

Partea vătămată R. E., tatăl părții vătămate R. D. E. a sustinut că fiul său a luat împrumut de la inculpatul S. I. o sumă de bani, în cursul anului 2012. În perioada octombrie-decembrie 2012, inculpatul S. I. a început să îl amenințe atât pe partea vătămată R. E., cât și pe fiul acestuia, să restituie o sumă ,mult mai mare decât cea împrumutată, amenințându-i totodată pe cei doi cu exercitarea de acte de violență în caz contrar.

Cedând amenințărilor astfel exercitate partea vătămată a fost de acord să îi transfere inculpatului dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 30 de ari, teren pe care partea vătămată îl deținea în municipiul Câmpia Turzii, în zona denumită "Pârâul Curcilor";. Cu această ocazie, la biroul agenției imobiliare deținute de inculpat, cei doi au încheiat un contract de vânzare cumpărare prin care partea vătămată cedează proprietatea acelui teren, contra sumei de 3000 de lei.

Ulterior, partea vătămată R. E. a fost nevoit să ia împrumut de la inculpatul S. I. suma de 300 de lei, acesta solicitându-i camătă pentru această sumă încă 300 de lei. Partea vătămată nu a putut plăti în termenul de o

lună suma de bani, astfel că a fost din nou amenințat de către inculpat, fiind constrâns de acesta să îi remită încă două terenuri situate pe raza municipiului Câmpia Turzii. Totodată, partea vătămată a fost obligată de inculpat să semneze o chitanță din care reieșea faptul că R. E. a primit de la inculpat suma de 5000 de lei în schimbul celor două terenuri, inculpatul comunicându-i că restul de bani reprezentat de valoarea celor două terenuri urmează a fi scăzute din cuantumul datoriei avute de fiul părții vătămate R. E., partea vătămată R. D. E. .

Partea vătămată a mai arătat că în data de_, învinuitul Barsony Samoilă, trimis de inculpatul S. I. i-a comunicat că dacă R. D. E. nu va restitui suma de bani datorată lui S., va fi bătut și îi vor fi tăiate urechile, și apoi Barșony l-ar fi lovit cu palma peste față.

Numita C. D., parte vătămată, a arătat faptul că după decesul mamei sale, în cursul anului 2010, a împrumutat de la inculpatul S. I. suma de 100 de lei, urmând a plăti o camătă de 250 lei într-o perioadă de o lună de zile. După circa o lună de zile, partea vătămată s-a deplasat la sediul SC I. imob SRL, societate administrată de inculpat, pentru a-i restitui acestuia suma de 350 de lei, reprezentată de suma împrumutată și dobândă. Inculpatul S. I. nu a vrut să primească decât 100 de lei și apoi i-a solicitat părții vătămate să îi restituie în fiecare lună sume cuprinse între 600 de lei și 800 de lei, reprezentând dobândă calculată,după bunul sau plac. În data de_, inculpatul S. I., prin amenințări cu moartea și după ce a ținut-o pe partea vătămată circa 4 ore în biroul său, a obligat-o pe aceasta să semneze un contract de împrumut, contract ce atesta în mod nereal faptul că partea vătămată ar fi împrumutat de la inculpat suma de 36000 de lei.

În data de_, prin intermediul lucrătorilor de poliție, inculpatul S. I.

, prin apărătorul ales, i-a restituit părții vătămate C. D. suma de 2000 lei, reprezentând banii încasați pe nedrept ca dobânzi.

Partea vătămată D. A., pensionar, a arătat prin declarația data faptul că la începutul anului 2013, a fost nevoit să ia suma de 350 de lei împrumut de la inculpatul S. I., urmând a-i plăti acestuia într-o lună de zile suma de 700 de lei, adică o dobânda exagerată de 100% pe lună. La termenul de scadență, respectiv_, partea vătămată nu a putut plăti datoria, astfel că a fost luat cu autoturismul de către inculpatul S. I., dus la biroul său și obligat, în prezența numitei G. E. E. să scrie de mână un contract ce atesta faptul că D. A. a luat împrumut de la inculpat suma de 3800 de lei.

Partea vătămată a mai arătat și faptul că inculpatul i-a luat și cardul de pensie acesta din urma ridicând timp de două luni pensia părții vătămate, lăsându-l pe acesta de fiecare dată fără nici un leu.

Aceeași parte vătămată, numitul D. A. a mai arătat și faptul că, după încheierea acestui contract, inculpatul S. I. l-a amenințat în mai multe rânduri că îl va bate, pe timp de noapte, în cazul în care partea vătămată nu va restitui suma de bani arătată în contract. De asemenea, inculpatul S. I. i-a arătat părții vătămate o pădure și i-a spus acestuia că dacă nu îi va restitui banii trecuți în contract are doar trei variante, să se ducă în pădure și să se spânzure, să fie zdobit de inculpat sau să fie lăsat de inculpat în acea pădure, urmând a se deplasa pe jos până în Turda.

În data de_, prin intermediul lucrătorilor de poliție, inculpatul S. I.

, prin apărătorul ales, i-a restituit părții vătămate D. A. suma de 1600 lei, reprezentând banii încasați pe nedrept ca dobânzi.

Numitul Z. I. S., parte vătămată, a declarat faptul că în luna martie a anului 2012, soția sa, Z. L. a luat de la inculpatul S. I. împrumut suma de 200 de lei, cu o camătă de 100%, trebuind să plătească peste o lună suma de 400 de lei. La împlinirea termenului de o lună, partea vătămată i-a înapoiat inculpatului doar suma de 150 de lei, inculpatul spunându-i că pentru fiecare lună de întârziere trebuie să plătească dobândă de 100%.La sfârșitul lunii septembrie 2012, partea vătămată a fost abordată în fața casei de către inculpatul S. I., acesta lovindu-l cu pumnul în zona pieptului, solicitându-i să-i restituie banii.

Partea vătămată a fost de acord ca în cuantumul datoriei să efectueze lucrări de construcții pentru inculpat, astfel că în perioada octombrie 2012- decembrie 2012, partea vătămată a efectuat o lucrare de renovare a casei inculpatului, fără a fi plătit în vreun fel pentru activitatea desfășurată.

În data de_, prin intermediul lucrătorilor de poliție, inculpatul S. I.

, prin apărătorul ales, i-a restituit părții vătămate Z. I. S. suma de 500 lei, reprezentând banii încasați pe nedrept ca dobânzi.

Partea vătămată Ș. I. Dorel a arătat faptul că la sfârșitul anului 2011 a împrumutat de la inculpatul S. I. suma de 2500 de lei, cu o dobândă de 50 % pe lună, în luna ianuarie a anului 2012 fiind însă anunțat de inculpat că pe perioada sărbătorilor de iarnă dobânda este de 100 % .În cursul lunii martie/aprilie a anului 2012, inculpatul S. I. i-a solicitat părții vătămate să încheie un contract de împrumut, contract ce să ateste faptul că partea vătămată s- a împrumutat de la inculpat cu suma de 17.500 de lei. Astfel, partea vătămată Ș.

I. A. a scris personal acest contract.

Partea vătămată a arătat că o singură dată, după încheierea contractului, inculpatul S. I. a oprit mașina pe care o conducea lângă partea vătămată și l- a amenințat pe acesta întrebându-l ce preferă pentru a-i returna banii, să-i fie rupte mâinile sau picioarele. Partea vătămată a arătat că amenințarea făcută de inculpat i-a creat o puternică stare de teamă, astfel că de fiecare dată când observa mașina acestuia " i se făcea frică";.S-a mai menționat în declarația astfel data că la solicitarea inculpatului S. I. a girat împrumuturi la CAR pentru G. l E., R. D. E. ian și un anume Drimuș.

Numita A. I. I., parte vătămată, a arătat că în cursul lunii martie 2012, împreună cu soțul său A. Geza a luat de la inculpatul S. I. suma de 100 de euro, cu o dobândă de 100 %.Partea vătămată a arată faptul că i-a plătit inculpatului lunar sume de bani cuprinse între 20 și 300 de euro, reprezentând dobândă, iar din luna decembrie a anului 2012 nu au mai putut plăti aceste dobânzi.Ca urmare a acestui fapt, partea vătămată mai sus amintita împreună cu soțul său au fost chemați de către inculpat la sediul societății administrate de acesta și la indicațiile inculpatului au scris un contract de împrumut pentru suma de 4.000 de euro. Totodată partea vătămată A. I. I. a mai arătat și faptul că, în cursul lunii iunie, a fost chemată de inculpatul S. I. la biroul acestuia și acesta i-a solicitat să îi achite cei 4.000 de euro până la data de 22 iunie, altfel inculpatul "o va bate de îi va suna apa în cap";.

În data de_, prin intermediul lucrătorilor de poliție, inculpatul S. I.

, prin apărătorul ales, i-a restituit părții vătămate A. I. I. suma de 1.100 lei, reprezentând banii încasați pe nedrept ca dobânzi.

Prin declarațiile date în faza urmăririi penale părțile vătămate G. M. E.

E. și soțul acesteia G. M. Z. au arătat că au luat împrumut de la inculpatul S.

I. diverse sume de bani, cuprinse între 600 de lei și 3.000 de euro.

În cursul anului 2009, inculpatul S. I. l-a constrâns pe partea vătămată

G. M. Szolt să semneze un contract de împrumut pentru suma de 5.500 euro, contract încheiat la un birou de avocatura. Deoarece nu s-a reușit plata către inculpatul S. I. a sumei de 5.500 de euro, acesta a început să trimită diverse persoane acasă la aceștia pentru a-i amenința și intimida, cu scopul de a-și primi suma de bani prevăzută în contract.

Apoi, în cursul anului 2009, inculpatul S. I. s-a deplasat la locuința părții vătămate G. M. E. E., i-a comunicat acesteia că are de plătit suma de

30.000 ca urmare a acumulării dobânzilor și a amenințat-o că dacă nu va primi această sumă de bani:";mă leg de ce ai tu mai drag, să vezi ce o să pățești până la dimineață";.

Ulterior, părțile vătămate au fost constrânse de inculpatul S. I. să încheie un contract de împrumut pentru suma de 30.000, contract încheiat la biroul avocatului SA Petrică.

Deoarece a constatat faptul că părțile vătămate G. M. E. E. și G. M.

Z. nu pot să îi plătească suma de 30.000 de euro, inculpatul a convins-o pe G.

M. E. E. ca în contul datoriei să desfășoare activități de secretariat în cadrul agenției imobiliare al cărei administrator este inculpatul S. I. .

Astfel, partea vătămată G. M. E. E. a susținut împrejurarea conform căreia a devenit practic o sclavă a inculpatului S. I., muncind în folosul acestuia fără a primi vreo sumă de bani, fiind totodată constrânsă de inculpat să asiste în calitate de martor la diferite contracte de împrumut.

Tot în contul datoriei de 30.000 de euro, partea vătămată G. M. Z. a încheiat o convenție prin care era de acord ca după decesul părinților săi să îi cedeze o suprafață de teren din grădina situată pe str. Dr. Ion R., nr. 40 B, inculpatului S. I. .

În afară de cele 9 persoane expres mentionate s-a mai afirmat ca au fost identificate și alte persoane audiați în cauză martorii Poșa V. C. (vol I fila 182), Silvășan Octavian Nicolae (fila 184,vol II), Târnăvean Vilma(fila 195, vol I),Buradă E. M. (vol I, fila 198-199), Costea Blaziu (vol I, filele 208-209), Sabău A. (vol I, filele 212-213), Sălciuan E. (vol I, filele 230-232), Mihășan Nicolae(vol I, filele 242-243),balașiu C. (vol I, filele 245-247), Zambalău

M. (vol I, filele 255), Țundra Ana (vol I, fila 256-258), Tothăzan G. (vol I, fila 259), P. Ștefana (vol I, filele 272-274), Cosma Mihai Andrei (vol I, fila 271), toate aceste persoane arătând că au luat împrumut sume de bani de la inculpatul

S. I., plătind camătă lunară între 50% și 100%.

Cu privire la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive dispuse cu privire la inculpatul S. I., prin prisma art. 300 ind. 1 Cod pr. penală, s-a reținut următoarele:

Prin Rezoluția organelor de cercetare penală din data de_, confirmată de procuror la aceeași dată s-a dispus începerea urmăririi penale față de cei trei învinuiți și inculpatul S. I. (f 29-30, vol I).

Prin Ordonanțele Procurorului din data de_, respectiv_ au fost extinse cercetările față de inculpatul S. I. sub aspectul comiterii a încă 8 infracțiuni de șantaj, faptă prev. și ped. de art. 194 alin. 1 Cod Penal.(filele 13,26,vol I)

Inculpatului S. I. i-a fost prezentat materialul de urmărire penală în data de_ . ( f 233, vol IV).

Prin Ordonanța de reținere a organelor de cercetare penală ale poliției din data de_, ora 18.20, a fost reținut inculpatul S. I. pe o perioadă de 24 de ore (fila 50)

Prin Ordonanța procurorului din data de_ s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul S. I. .

Prin Încheierea Penală nr. 7 din_ și Autorizația nr. 6 din aceeași dată, Judecătoria Turda a autorizat interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirilor telefonice purtate de către numitul S. I. de la posturile telefonice 0743323178, respectiv 0758580701, precum și interceptarea și înregistrarea convorbirilor purtate în mediu ambiental de către acesta.(filele 109- 112, vol II)

Prin Încheierea Penală nr. 13 din_ .2013 și Autorizația nr. 12 din aceeași dată, Judecătoria Turda a autorizat interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul S. I., precum și interceptarea și înregistrarea convorbirilor purtate în mediu ambiental de către acesta.(filele 113-115)

Prin Autorizațiile 13-16 din_ emise de către Judecătoria Turda s-a dispus autorizarea efectuării de percheziții domiciliare la domiciliul și biroul inculpatului S. I. și a învinuiților Soporan Aron și G. M. E. E. .

La data de_ prin Încheierea penală nr. 66/_ a Judecătoriei Turda din dosarul nr._ s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S.

I. pe o perioadă de 29 de zile.(fila 51,vol I).Ulterior, la data de_, Judecătoria Turda prin Încheierea penală nr. 72 din 30 august 2013 a Judecătoriei Turda din dosarul nr._ s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului S. I. pe o perioadă de 30 de zile (fila vol IV 224,246)

Examinând încheierea penală nr. 66/7 august 2013 a Judecătoriei Turda a constatat că măsura preventivă a arestului a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor art. 149 ind. 1 C pr pen, măsura preventivă fiind legală, fiind dispusă după audierea inculpatului, în prezenta avocatului și a procurorului, în camera de consiliu.

În ce privește temeinicia măsurii preventive astfel luate, s-a reținut că a fost dispusă cu motivarea că în cauză există suficiente indicii din care să rezulte presupunerea rezonabilă în sensul că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată și că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, prin raportare atât la natura faptei, rezonanța pe care o au în colectivitate infracțiunile pretins a fi săvârșite de către inculpat, modul de operare - exercitarea de amenințări de către inculpat și folosirea de injurii la adresa persoanelor

împrumutate în scopul obținerii unor sume de bani de la acestea, aspect ce reiese din transcrierea convorbirilor telefonice, proba administrata în cursul urmăririi penale

În aprecierea oportunității măsurii arestării preventive, instanța va avea cerințele legale pentru dispunerea / menținerea unei astfel de măsuri și anume cuantumul pedepsei legale pentru infracțiunile pretins a fi comise dar și aspectul pericolului social concret .

Pericolul social pe care l-ar prezenta pentru societate lăsarea în libertate a unui inculpat nu se presupune generic, ci trebuie dovedit. Există pericol în acest sens, când este posibil să se producă o nouă încălcare a regulilor de conviețuire socială ca urmare a activității infractorului posterioară faptelor pentru care este cercetat, periculozitatea putând fi considerată ca fiind aprecierea privind probabilitatea ca o persoană să săvârșească din nou o infracțiune.

Ca urmare, la stabilirea pericolului social concret nu pot fi avute în vedere doar date ce sunt legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la faptă, acestea fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate în ipoteza în care autoritățile nu ar reacționa cu fermitate.

Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie înțeles prin prisma unei reacții colective față de anumite stări de lucruri care ar avea ca efect perturbarea disciplinei publice și a respectului față de lege, existând o stimulare a temerii colective că împotriva unor fapte considerate periculoase autoritățile nu acționează cu fermitatea necesară preîntâmpinării comiterii în viitor a unor asemenea fapte, a asigurării unui climat de securitate și liniște în rândul cetățenilor.

Astfel în cauza de fata, conform discuțiilor purtate în mediu ambiental, în data de_, orele 10.21, respectiv 11.45 interceptate și înregistrate în baza Autorizației nr. 6 emise de Judecătoria Turda, proceselor verbale de redare ale acestor discuții reiese faptul că inculpatul S. I. a exercitat presiuni asupra părții vătămate R. D. E. ian pentru a-i restitui suma de bani ce aprecia ca i se cuvine, folosind expresii injurioase și amenințătoare, încercând să îl determine pe acesta din urma să semneze un nou contract de împrumut. Sunt confirmate astfel aspectele arătate de aceasta parte vătămată, atât în conținutul plângerii, cât și în cursul urmăririi penale, și anume faptul că inculpatul S. I. l-a constrâns să îi dea sume mari de bani, împotriva voinței sale .

În ce privește atitudinea avuta de inculpat fata de partea vătămată C. D. în vederea restituirii sumei împrumutate - amenințări cu moartea, obligarea de a semna contract de împrumut pentru o suma exagerata, nedatorata faptic, reiese și din declarația fiicei acesteia, respectiv partea civilă B. N. .

Un comportament agresiv, comportament violent adoptat de inculpatul S.

I. față de partea vătămată Z. I. S. rezulta apoi din declarația martorei Costea Iolanda. (vol I, filele 210-211), cumnata acestuia din urma, persoana ce a fost de față la momentul la care partea vătămată a fost lovit cu pumnul în piept de inculpat.

Partea vătămată G. M. E. E. și soțul acesteia G. M. Z. (vol1, filele 72-75 și 151-152) prin declarațiile date ce se coroborează în acest sens, au arătat că au fost amenințați în mai multe rânduri de către inculpatul S. I. în cazul în

care nu va returna suma de bani prevăzută în contract, în sensul că le va face rău referindu-se "; la ceea ce am .. mai drag";, ori cei doi soți au copii minori .

În cauză au fost efectuate mai multe percheziții la domiciliul inculpatului

S. I. și la sediul societății administrate de acesta, fiind identificate mai multe agende ce conțineau evidențe cu persoane cărora inculpatul le-a acordat împrumuturi, fiind de asemenea găsite și ridicate contracte de împrumut încheiate între inculpat și persoanele cărora acesta le acorda sume de bani cu dobânda mai mare decât dobânda legala (vol II, filele 1-91)

Conform celor mai sus menționate, s-a reținut că inculpatul, în vederea restituirii sumelor de bani pe care le împrumuta, nu se reținea a apela la constrângerea persoanelor în cauză, prin amenințări cu violența asupra lor sau asupra celor dragi lor, prin obligarea la încheierea unor contracte de împrumut pentru sume mari de bani, în caz de neplată acestea putând fi puse în executare silită de către inculpat.

Ca atare s-a reținut la momentul dispunerii măsurii arestării preventive din cauza că de-a lungul timpului se poate deduce ca inculpatul S. I. a reușit să își creeze în fața persoanelor pe care le împrumuta cu bani, aspectul unei persoane periculoase, a unei persoane în stare să își pună în aplicare amenințările verbale.

În cazul statuarii, analizării cu privire la menținerea unei stări de arest preventiv dispuse anterior, conform art. 300 indice 1 Cod pr. penală, se impune a se verifica, într-o prima ipoteză, cu privire la aspectul constând în acela al subzistentei temeiurilor ce au determinat arestarea preventiva respectiv, într-o a doua ipoteză, cu privire la împrejurarea daca intre timp nu au apărut temeiuri noi care sa justifice privarea de liberate.

Art. 5 alin. 1 lit. c CEDO permite luarea măsurii extreme restrictive de liberate - măsura arestării preventive, atunci când există motive verosimile de a bănui că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, constând în fapte ori informații de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite fapta pentru care se ia măsura și care nu trebuie să fie de același nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau fundamentarea unei anumite acuzații .

Pe lângă întrunirea condițiilor de la art. 143 C.p.p., potrivit dispozițiilor art. 148 C.p.p, măsura arestării se poate lua numai dacă există unul din cazurile prevăzute în acest articol, în speța de față fiind incident cazul de arestare prevăzut de art. 148 lit. f C.p.p., instanța a reținut că prima teză ce s-a reținut a ființa la momentul pronunțării cu privire la propunerea de arestare preventivă, este îndeplinită în continuare în cauză, și anume infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat penal sunt sancționate cu pedeapsa legală a închisorii mai mare de patru ani.

Cu privire la cerința impusa de teza a doua a art. 148 lit. f C.p.p., instanța de fond a apreciat că deși au intervenit aspecte noi în cauza, constând în aceea că în cursul lunii septembrie 2013 inculpatul și-a adus o contribuție însemnată pentru repararea prejudiciilor cauzate, a aspectelor contractuale convenite în raport cu persoanele pe care le-a împrumutat cu sume de bani, în continuare însă se regăsesc incidente în cauza motivele pentru care s-a dispus arestarea

preventivă, și anume acelea constând în faptul ca lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.

În acest sens, la momentul arestării preventive, s-a reținut drept împrejurări ce conduc la aprecierea unui pericol social concret, pericol social evident în cauza aspectele legate de natura și modalitatea de săvârșire a infracțiunilor pentru care inculpatul este cercetat, și rezonanța socială a acestora, cât și aspecte legate de persoana inculpatului - numărul mare de acte materiale comise de către inculpat, repetabilitatea în comiterea de fapte incriminate de legea penală, împrejurarea că anterior a mai fost condamnat pentru infracțiuni de fals și participație improprie la tentativă de înșelăciune, elemente ce se verifica și în prezent, astfel cum reiese din fisa de cazier de la dosar, toate aceste aspecte regăsindu-se în cauza și la acest moment

Astfel deși prin declarațiile date în cursul lunii septembrie 2013, ulterior acoperirii prejudiciilor cauzate pe seama lor de către inculpat, părțile vătămate G.

M. E. ( f. 75 dosar), R. D. E. ian ( f. 111 dosar), R. E. ( f. 119 dosar), Z.

I. S. ( f. 164 dosar) și martorii Sabau A. ( f. 212 dosar), Mihasan Nicolae (

f. 242 dosar), Balasiu C. ( f. 247 dosar), P. Ștefana ( f. 274 dosar) au declarat fie că nu solicita tragerea la răspundere penală a inculpatului, fie că nu mai au pretenții de natura penală fie că nu doresc trimiterea în judecată a inculpatului, aceasta atitudine, afirmație nu poate conduce invariabil la aprecierea dispariției unei stări de temere, insecuritate care a existat fără îndoială pe seama acestor persoane în raport cu persoana inculpatului, astfel cum printre altele a reținut instanța de judecată la momentul pronunțării propunerea de arestare preventiva; în același context, al pericolului ce transpare în concret în prezenta cauza, este de amintit că în privința celorlalte persoane implicate în prezentul dosar, ca părți vătămate sau martori, nu se poate reține că starea de teama a dispărut într-un interval atât de scurt de timp, fapt ce se verifica în concret din declarația expresa a părții vătămate C. D. care, în data de 12 septembrie 2013, după acoperirea prejudiciului ce i-a fost cauzat de inculpat a cerut tragerea acestuia la răspundere penală, fără a avea pretenții civile în cauză ( f. 143 dosar), în același sens declarând și martorul Burada E. M. ( f. 199 dosar), respectiv din declarația expresă a părții vătămate A. I. I. care la f. 176 dosar, datata 12 septembrie 2013 a menționat "; vreau doar să nu mai am probleme din cauza lui S. I. și nu doresc ca acesta să fie trimis în judecată", în condițiile în care aceasta parte vătămata în iunie 2011 s-a susținut că i s-a spus de inculpat că dacă nu achita 4.000 de euro până la data de 22 iunie "o va bate de îi va suna apa în cap";.

Având în vedere cele expuse anterior, s-a apreciat că în cauza nu se poate reține ca încetate temeiurile ce au stat la baza dispunerii măsurii de arestare

preventivă pe seama inculpatului S. I. ( e adevărat, nu au intervenit însă temeiuri noi pentru privarea de libertate ) instanța de fond a constatat, așadar, în temeiul art. 300 indice 1 Cod pr. penală, că măsura preventivă dispusă prin Încheierea penală nr.66/_ din dosarul nr._ al Judecătoriei Turda, este legală și temeinică și a menținut starea de arest preventiv a inculpatului S. I., începând cu data de 2 octombrie 2013 .

Cu toate ca s-a formulat în cauza și solicitarea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o măsura preventiva mai puțin restrictivă - obligarea de a nu părăsi localitatea, obligarea de a nu părăsi țara, în măsura în care s-a concluzionat ca temeiurile de arestare preventiva subzistă, aceasta solicitare nu se impune a mai fi analizată.

Împotriva acestei soluții, după pronunțarea soluției, apărătorul inculpatului

S. I., a declarat verbal recurs.

Analizând hotărârea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul constată că, recursul declarat în cauză este nefondat.

Astfel, din întreg materialul de urmărire penală reiese că există indicii temeinice în sensul art.68/1 C.p.p. și chiar probe în sensul art.63 C.p.p., care fac rezonabilă presupunerea că, inculpatul este autorul pretinselor fapte pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul 1176/P/2013 emis la data de_ de către Parch. de pe lângă Jud. Turda, așa încât, cerințele disp. art.143 C.p.p. subzistă.

Temeiul prev. de art.148 lit.f C.p.p. subzistă și el, întrucât, lăsarea inculpatului în libertate prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, probele în acest sens rezultând, în principal, din gradul de pericol social concret foarte ridicat al faptelor comise - șantaj și cămătărie, numărul mare de acte materiale, modalitatea de comitere a acestora (față de mai multe persoane, prin proferarea de amenințări), cuantumul ridicat al prejudiciului creat (chiar dacă este în cea mai mare parte recuperat de către inculpat); din consecințele faptelor asupra stării materiale și personale a părților vătămate, respectiv rezonanța socială a faptelor pretins comise.

De asemenea, la aprecierea pericolului social concret pe care îl prezintă lăsarea inculpatului în stare de libertate, relevanță o prezintă datele referitoare la persoana sa, care nu este la prima confruntare cu legea penală, fiind condamnat în trecut și pentru comiterea altor infracțiuni (fals și participație improprie la tentativă de înșelăciune) și care, contrar propriilor susțineri, a adoptat drept mod de viață împrumuturile cu cămătărie și recuperarea banilor prin violență și șantaj

- interceptările autorizate a convorbirilor telefonice purtate de inculpat fiind relevante în acest sens, aspecte ce denotă perseverența infracțională și periculozitatea deosebită a acestuia; totodată, conduc și la concluzia rezonabilă că, lăsat în libertate există riscul de a comite noi infracțiuni.

Așa fiind, în baza art. 385/15 pct. 1 lit.b C.p.p., tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. I. împotriva Încheierii penale f. nr. din data de_ a Judecătoriei Turda.

În baza art. 192 al. 2 C.p.p., va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs în sumă de 100 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 385/15 pct. 1 lit.b C.p.p., respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. I. , fiul lui I. și M., ns. la_ în com. Ceanu Mare, jud. Cluj, CNP 1., deținut în prezent în PNT Gherla împotriva Încheierii penale

nr. din data de_ a Judecătoriei Turda.
În baza art. 192 al. 2 C.p.p., obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs în sumă de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
1. I. I. N. B. S. T.

GREFIER

M. B.

Red. 3 ex./I.N.B./D.M.

Jud.fond: C. C.

← Decizia penală nr. 72/22. Mentinere arest preventiv		Decizia penală nr. 34/2013. Mentinere arest preventiv →

Decizia penală nr. 375/2013. Mentinere arest preventiv

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 375/2013. Mentinere arest preventiv