Decizia penală nr. 390/2013. Mentinere arest preventiv
Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ /a1
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
DECIZIA PENALĂ NR.390/R/2013
Ședința publică din data de 23 octombrie 2013 Instanța constituită din :
Președinte: M. L. Judecător: S. T. Judecător: L. C. Grefier: A. B.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații P. C. -C.
, B. S. și B. I., împotriva încheierii penale f.n. din data de 14 octombrie 2013 a Judecătoriei Turda.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul P. C.
-C., aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Gherla, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Dumbrăveanu D. -C., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar, inculpatul B. S., aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Gherla, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Cuibuș C., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar și de apărător ales, av. Mincic Claudiu-Viorel, în substituirea av. Anatol Pânzaru, ambii din cadrul Baroului Cluj, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar și inculpatul B. I., aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Gherla, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Florian A. -Patric, din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror G. P. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. S., depune la dosarul cauzei referatul pentru plata onorariilor din F.M.J. și solicită instanței să constate că mandatul de asistență juridică a încetat prin prezența apărătorului ales.
Instanța, în temeiul art. 171 alin. 5 C.p.p. constată încetat mandatul de asistență juridică al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul B. S., av. Cuibuș C., prin prezența apărătorului ales, urmând a se pronunța cu privire la acordarea onorariului avocațial parțial prin hotărâre.
La întrebarea instanței, inculpații P. C. -C., B. S. și B. I., arată că își mențin recursurile formulate.
Instanța procedează la identificarea inculpaților P. | C. | -C. | , B. | ||
S. | și B. I. și aduce la cunoștința inculpaților P. | C. | -C. | și B. | I. |
dreptul de a fi asistat de un apărător ales, fiindu-le desemnat câte un apărător din oficiu.
Inculpații P. C. -C. și B. I., arată că sunt de acord să fie asistați de apărătorii desemnați din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată că recursurile sunt în stare de judecată și acordă cuvântul participanților în susținerea acestora.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul P. C. -C., solicită instanței să admită recursul inculpatului împotriva încheierii din data de 14 octombrie 2013 a Judecătoriei Turda prin care s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și, rejudecând cauza, să pronunțe o nouă hotărâre prin care să revoce măsura preventivă potrivit dispozițiilor art. 300 indice 1 alin. 2 C.p.p.
Contrar celor susținute în încheierea atacată, consideră că pericolul concret pentru ordinea publică nu este actual în ceea îl privește pe inculpatul P. raportat la faptul că acesta a recunoscut faptele pentru care este judecat în prezentul dosar și prejudiciul a fost recuperat. În aceste condiții, apreciază că nu mai are cum să împiedice buna desfășurare a procesului penal în situația în care ar fi cercetat în stare de libertate.
Astfel, apreciază că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu mai subzistă și nu există temeiuri noi, motiv pentru care solicită revocarea măsurii arestului preventiv. Solicită acordarea onorariului avocațial din F.M.J.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. I., solicită instanței să admită recursul inculpatului, să caseze încheierea penală atacată, iar în urma rejudecării, să dispună revocarea măsurii arestului preventiv și cercetarea inculpatului în stare de libertate.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Apreciază că nu mai există temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv și nu există nici temeiuri noi care să justifice menținerea în continuare a acestei măsuri. Prejudiciul produs a fost destul de mic și a fost recuperat în totalitate. Inculpatul este o persoană tânără, are un loc de muncă stabil, respectiv muncitor la utilaje grele și este pe deplin integrat în societate. De asemenea, arată că inculpatul a petrecut o perioadă relativ îndelungată în stare de arest preventiv raportat la cele expuse anterior, dar și raportat la faptul că pericolul social se diminuează odată cu trecerea timpului. Inculpatul a recunoscut fapta și a contribuit în mod activ la aflarea adevărului și la recuperarea prejudiciului, starea de fapt este recunoscută și necontestată, iar inculpatul, lăsat în libertate nu ar mai avea cum să influențeze mersul cercetărilor sau să se sustragă.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și acordarea onorariului avocațial din F.M.J.
Apărătorul ales al inculpatului B. S., în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d
C.p.p. solicită instanței admiterea recursului declarat, casarea încheierii penale atacate și pe cale de consecință, punerea inculpatului în stare de libertate, în principal, fără nicio obligație, iar în subsidiar, în situația în care instanța
apreciază că pentru buna desfășurare pe viitor a procesului penal, s-ar impune, luarea unor obligații, solicită instanței să își îndrepte atenția spre art. 145 C.p.p., respectiv oligarea de a nu părăsi localitatea cu obligațiile aferente.
Arată că inculpatul este arestat în temeiul art. 148 lit. f C.p.p. din data de_ . La acel moment s-a apreciat de către parchet că pentru buna desfășurare pe viitor a urmăririi penale ar fi nevoie de privarea de libertate a inculpatului pe 29 de zile. A lecturat dosarul cauzei și a observat că această măsură, din punctul său de vedere, nu a fost necesară atunci și nu mai este necesară nici acum. Spune aceasta pentru că actele dosarului au fost întocmite în 2 zile. În noaptea de 15/16 septembrie 2013, inculpații au fost depistați, practic au fost prinși în flagrant după ce au săvârșit fapta, atunci au dat declarații în data de_ de la fila 1- 65, au fost administrate toate actele de urmărire penală, audierea părții vătămate, audierea inculpaților, formularea propunerii de arestare preventivă, menținerea măsurii arestării preventive ș.a. Toată activitatea a avut loc înainte de propunerea de arestare preventivă, iar după acest moment până în data de _
, când printr-o ordonanță de la fila 81, procurorul dispune schimbarea încadrării juridice, tot în acea dată se procedează la prezentarea materialului de urmărire penală, nu se efectueză în cauză niciun act de cercetare penală. Raportat la aceste considerente, apreciază că dacă nu ar fi fost acele impediment prevăzut de legiuitor raportat la limita maximă de pedeapsă, ar trebui să calificăm fapta ca o infracțiune flagrantă raportat la art. 465 și următoarele C.p.p., iar tot acest proces ar fi trebuit să se încheie în 7 zile. Nu era necesară privarea de libertate pe 30 de zile și cu atât mai mult nu este necesară nici pe viitor.
Solicită instanței să aibă în vedere pe de o parte fapta, care este recunoscută în totalitate și prejudiciul, care este unul din elementele importante care caracterizează fapta și gravitatea acesteia. În cazul de față, avem un prejudiciu recuperat în totalitate, fiind vorba de 6 acumulatori și o cantitate de aproximativ 20 litri de benzină care a fost sustrasă. Raportat la aceste bunuri sustrase și recunoscute în totalitate de către inculpați, apreciază că gradul de pericol social este unul modic.
Arată că se justifică reținerea art. 148 lit. f C.p.p. pentru 4 considerente: modul de concepere a faptelor, rezonanța faptelor, sentimentul de insecuritate și faptul că faza de judecată ar fi într-o stare incipientă.
În ceea ce privește modul de concepere a faptelor, nu crede că este un temei de arestare, fiecare faptă are specificul ei, iar în momentul în care se va proceda la judecarea cauzei pe fond, magistratul investit cu soluționarea cauzei va avea în vedere aceste considerente.
Rezonanța faptelor, din punctul său de vedere, dacă a existat o rezonanță care să justifice la începutul urmăririi penale reținerea inculpaților și privarea de libertate pe 29 de zile, la momentul actual aceasta nu mai subzistă. Fapta a fost comisă într-o localitate cu un număr redus de persoane, com. Săndulești, persoanele din acea comunitate au aflat de la organele de poliție că inculpații au fost depistați la scurt timp, că au fost reținuți, s-a recuperat prejudiciul, practic toate acele așteptări pe care societatea le are de la organul statului au fost îndeplinite cu maximă celeritate de către organul de anchetă.
Starea de insecuritate la care se face referire este, din punctul său de vedere, o stare reținută cu titlu general care ar putea caracteriza orice faptă și nu crede că comunitatea respectivă ar fi într-un oarecare fel temătoare dacă o persoană în vârstă de 20 ani, lipsită de antecedente penale, care a absolvit liceul și are sprijinul familiei, ar fi cercetată în stare de libertate.
Cu privire la ultimul temei, acela că faza de judecată este încă la început, consideră că nu este un motiv care să justifice o asemenea măsură pentru că, din primul moment inculpații au recunoscut fapta cu ocazia întocmirii procesului- verbal de constatare a infracțiunii flagrante, au recunoscut în declarațiile date în faza de urmărire penală, au recunoscut cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală și în fața judecătorului de fond cu ocazia soluționării menținerii arestării preventive conform art. 300 indice 1 C.p.p.
Din punctul său de vedere, ori de câte ori vorbim de privarea de libertate a unei persoane trebuie să ne raportăm la art. 136 C.p.p., respectiv este vorba de o măsură preventivă care trebuie luată și menținută pentru a asigura buna desfășurare pe viitor a procesului penal. Buna desfășurare pe viitor a procesului penal, o raportăm cumva și la ansamblul probatoriu existent în cauză, respectiv la posibilitatea inculpaților de a influența într-un fel, pe viitor, soarta dosarului. Nu avem martori, partea vătămată nu a perceput în mod direct modul în care s- au derulat evenimentele, fapta este recunoscută. Vorbim despre o faptă comisă de 5 persoane, din care doar 3 se află în stare de arest preventiv, deși gravitatea faptei care ar genera acel sentiment de insecuritate ar subzista cu privire la toate persoanele cercetate.
S-a făcut de către organele de cercetare penală o propunere procurorului de caz pentru a se lua măsura arestului preventiv față de toți cei 5 inculpați, iar procurorul pentru simplu fapt că inculpatul a mai fost cercetat în dosare, nefinalizate până la acest moment, a apreciat că doar cu privire la inculpatul B. și la ceilalți doi, i-ar impune formularea unei asemenea propuneri în fața instanței întrucât ceilalți nu erau cercetați, s-a apreciat că fapta nu este de o asemenea gravitate și nu ar necesita privarea de libertate.
La dosarul cauzei se vorbește de o faptă comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, însă la fila 81 există cazierul inculpatului, iar în acest cazier deși este actualizat din data de_, dată la care s-a luat măsura arestului preventiv, nu apare nicio mențiune vis-a-vis de existența unei condamnări definitive. Este adevărat că s-a depus un extras de pe portalul instanțelor de judecată cu privire la o faptă, cu privire la care instanța s-a pronunțat în părimă instanță, există un proces-verbal întocmit de către procurorul de caz în care se spune că acea faptă ar fi fost definitivă prin nerecurare, însă la dosarul cauzei nu avem această dovadă. Apreciază că instanța ar trebui să facă cercetări pentru a vedea dacă acea soluție este definitivă pentru că există și acea posibilitate ca în cazul în care inculpatul nu este prezent la dezbateri, termenul de recurs să curgă de la comunicare.
Raportat la probele de la dosar, apreciază că nu putem vorbi de o antecedență penală care să justifice această măsură, antecedența penală nu este un temei care să se circumscrie art. 148 lit. f C.p.p., mai degrabă lui 148 lit. d
C.p.p. pentru care parchetul nu a formulat propunere de arestare preventivă.
Apreciază că timpul petrecut în stare de arest preventiv a fost o lecție pentru cei 3 inculpați, sunt deja aproximativ 40 de zile de când sunt privați de libertate și există posibilitatea ca la primul termen de judecată, care este fixat peste 3 săptămâni să solicite amânarea cauzei de către ceilalți inculpați lipsă care nu au niciun interes ca dosarul să se finalizeze cu celeritate, iar acest lucru ar duce la 60 de zile de privare de libertate.
Apreciază că raportat la probele de la dosar, cercetarea inculpatului în stare de libertate nu ar avea cum să influențeze buna desfășurare a procesului penal, faptele sunt recunoscute și sunt regretate.
Pentru toate aceste considerente, solicită instanței admiterea recursului, iar în situația în care apreciază că s-ar impune o măsură preventivă, obligarea de a nu părăsi localitatea este suficientă.
R. a Ministerului Public, solicită instanței să respingă recursurile formulate în cauză ca nefondate, cu consecința menținerii încheierii penale f.n. din data de 14 octombrie 2013 a Judecătoriei Turda, pe care o apreciază legală și temeinică, având în vedere că, în mod corect, instanța a constatat legalitatea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpați, aceasta fiind luată cu respectarea prevederilor legale, fiind întrunite condițiile prevăzute în art. 143
C.p.p. și art. 148 lit. f C.p.p. În același timp, consideră că în mod corect s-a dispus menținerea acestei măsuri, având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a celor 3 inculpați.
Inculpatul P. C. -C., având ultimul cuvânt, solicită instanței să fie cercetat în stare de libertate până la finalizarea acestui dosar.
Inculpatul B. I., având ultimul cuvânt, arată că regretă comiterea faptei și solicită instanței să fie cercetat în stare de libertate.
Inculpatul B. S., având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă comiterea faptei și solicită instanței să fie cercetat în stare de libertate, pentru a fi alături de familie.
T R I B U N A L U L
Prin încheierea penală f. nr. din data de 14 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._ /a1, în temeiul art.300/1 C.pr.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și, în consecință, s- a menținut această măsură începând cu data de_ față de inculpații P.
C. -C. , fiul lui A. și D., născut la data de_ în Turda, jud. Cluj, B.
S. , fiul lui natural și A. -S., născut la data de_ în Turda, jud. Cluj și B.
I. , fiul lui I. și E. -A., născut la data de_ în Turda, jud. Cluj, inculpații P. și B. fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i C.pen., cu aplicarea art.37 lit.a C.pen., iar inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i C.pen., cu aplicarea art.37 lit.a C.pen., în motivare arătându-se în esență că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților
subzistă, fiind întrunite cumulativ în cauză dispozițiile art.143 rap. la art.68/1 C.pr.pen. și art.148 lit.f C.pr.pen. față de fiecare dintre inculpați.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termenul legal, inculpații
P. C. -C., B. S. și B. I. care au criticat-o ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei decizii penale prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea lor de îndată în libertate sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură neprivativă de libertate, arătând în motivare în esență că, la dosar, nu există probe certe din care să rezulte că, lăsați în libertate, ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere împrejurările că au colaborat cu organele de urmărire penală, au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, iar prejudiciul cauzat părții vătămate a fost recuperat în întregime.
Analizând recursurile formulate de inculpați, în raport cu dispozițiile legale în materie, cu actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că sunt nefondate.
Aceasta deoarece, instanța de fond a apreciat în mod just că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă (și impun în continuare privarea acestora de libertate), fiind întrunite cumulativ în cauză dispozițiile art.143 și art.148 lit.f C.pr.pen. întrucât, pe de o parte, în cauză există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele prevăzute de legea penală reținute în sarcina lor (fapte constând în aceea că, în noaptea de 15/_
, în jurul orelor 01,20, inculpații P. C. -C. și B. S. , în calitate de co- autori, împreună cu inculpații B. I. , C. A. -M. și M. S. -M., în calitate de complici, au pătruns prin escaladare în incinta societății S. "A. O. "; S. . din comuna Feleacu, sat Vâlcele, f.n., jud. Cluj, de unde au sustras după o prealabilă demontare un număr de șase acumulatori electrici de la trei utilaje (excavatoare cu șenile), parcate la punctul de lucru al societății, precum și cantitățile de 10 l de motorină și 4 l de antigel, cauzând un prejudiciu în valoare de aproximativ 6.000 lei), în acest sens fiind declarațiile reprezentantului părții vătămate, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică anexă, declarațiile martorului asistent Olaru I., dovezile de restituire a bunurilor sustrase, procesul-verbal de lăsare în custodie, procesele-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală și declarațiile de recunoaștere a săvârșirii faptelor date de inculpați.
Pe de altă parte , pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite de inculpați este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea lor în libertate prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică (chiar dacă toți cei trei inculpați sus-menționați au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor), probele în acest sens rezultând, în principal, din gradul de pericol social concret, ridicat, al infracțiunilor comise, din modul și împrejurările în care acestea au fost săvârșite (furt comis pe timp de noapte, prin escaladare, de către mai multe persoane împreună, după o prealabilă înțelegere și organizare), precum și din perseverența infracțională de care inculpații dau dovadă, toți cei trei inculpați fiind recidiviști, respectiv săvârșind din nou o infracțiune ce prezintă un grad de pericol social ridicat, în condițiile în care anterior au fost condamnați pentru săvârșirea unor fapte similare (astfel, inculpatul P. a fost condamnat definitiv
prin sentința penală nr.409/2011 a Judecătoriei Cluj-Napoca la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, fiind totodată cercetat în mai multe dosare penale instrumentate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat; de asemenea, inculpații B. și B. au fost condamnați definitiv prin sentința penală nr.882/2013 a Judecătoriei Cluj-Napoca la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendare condiționată, fiind totodată cercetați în mai multe dosare penale instrumentate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat), existând așadar temerea justificată că, lăsați în libertate, inculpații recurenți vor continua să comită astfel de fapte antisociale.
Pentru aceste motive, concluzionând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. tribunalul urmează să respingă ca nefondate recursurile declarate de inculpații P. C. -C., B. S. și B.
I., împotriva încheierii penale sus-menționate.
Conform art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu (av. Dumbrăveanu D. -C.
- 100 lei și av. Florian A. -Patric - 100 lei), care se va avansa din F.M.J.
Potrivit art.192 alin.2 C.pr.pen. inculpații P. C. -C. și B. I. vor fi obligați la plata către stat a sumei de 150 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 100 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.
Conform art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial al apărătorului din oficiu (av. Cuibuș C.
), care se va avansa din F.M.J.
Potrivit art.192 alin.2 C.pr.pen. inculpatul B. S. va fi obligat la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 50 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații P. C. -C.
, fiul lui A. și D., născut la data de_ în Turda, jud. Cluj, B. S. , fiul lui natural și A. -S., născut la data de_ în Turda, jud. Cluj și B. I. , fiul lui I. și E. -A., născut la data de_ în Turda, jud. Cluj, toți deținuți în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f. nr. din data de 14 octombrie 2013 a Judecătoriei Turda.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu (av. Dumbrăveanu D. -C. - 100 lei și av. Florian A. -Patric - 100 lei), care se avansează din F.M.J.
Obligă inculpații P. C. -C. și B. I. la plata către stat a sumei de 150 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 100 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial al apărătorului din oficiu (av. Cuibuș C. ), care se avansează din F.M.J.
Obligă inculpatul B. S. la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 50 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |
M. LS | T. | A. B. |
L. C.
Red. M.L./B.C.
2 ex./_
Jud. fond: O. M. -M.
← Decizia penală nr. 944/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 2/2013. Mentinere arest preventiv → |
---|