Decizia penală nr. 413/2013. Înșelăciune
Comentarii |
|
R. IA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ *
DECIZIA PENALĂ NR.413/R/2013
Ședința publică din data de 27 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. C. M. JUDECĂTORI: DP
: V. G.
GREFIER: A. B. H.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către partea civilă P. R. M. împotriva sentinței penale nr.1315 din 15 noiembrie 2012 a Judecătoriei C. -N.
, pronunțată în dosarul nr._ * în care inculpatul C. N. a fost rejudecat sub aspectul infracțiunilor de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin.1 și 3 Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 290 alin.1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că partea civilă P. R. M.
, prin apărător ales, a depus la dosar dovada cheltuielilor de judecată ocazionate în prezenta cauză, respectiv copia chitanțelor seria B nr.79 din data de_, seria C nr.143 din_ și seria D nr.20 din_ .
De asemenea, se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din data de 20 martie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a amânat pronunțarea pentru data de 27 martie 2013.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.1315 din 15 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ *, în temeiul art. 215 alin.1 și 3 CP a fost condamnat inculpatul C. N., la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune.
În temeiul art. 71 alin.1 și 2 CP s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a) teza a II-a și lit.b) CP pe durata prev. de art.71 alin.2 CP, ca si pedeapsa accesorie.
În temeiul art.11 pct.2 lit.a) CPP raportat la art.10 lit.d) CPP a fost achitat inculpatul C. N. cu datele de identitate de mai sus, de sub acuzatia comiterii infractiunii de fals material in inscrisuri sub semnatura privata prev și ped de art. 290 CP.
În temeiul art.81 alin.1 raportat la art. 82 alin.1 CP s-a suspendat condiționat executarea pedepsei stabilite de 6 luni inchisoare pe durata
unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, care incepe sa curga de la data ramanerii definitive a prezentei hotarâri, conform art. 82 alin.3 CP.
În temeiul art.71 alin.5 CP s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării conditionate a executării pedepsei închisorii stabilite.
În temeiul art.359 CPP raportat la art.83 și art. 84 CP s-a atras atenția inculpatului cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate .
În temeiul art. 14 rap la art.346 alin.1 CPP cu referire la art.998 C.civ.(in vigoare la data comiterii faptei ) a fost admisă in parte actiunea civilă formulată de partea civila P. R. M., cu domiciliul in mun. C. -N., str.P. nr. 20 ap.10 jud.C. in calitate de mostenitor al partii vatamate P.
V. si obligat inculpatul la plata sumei de 1000 Ron cu titlu de despagubiri civile.
În temeiul art. 193 alin.1 și 2 CPP a fost obligat inculpatul la plata in favoarea partii civile a sumei de 1000 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de aceasta constand in onorariul avocatial achitat conform chitantei nr. 143/_ .
În temeiul art.191 alin.1 CPP a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 1100 Ron.
În temeiul art. 189 CPP onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu dna avocat FODOR ARABELA pentru asistanta juridica asigurata inculpatului in faza de judecata in cuantum de 200 Ron a fost avansat din FMJ catre Baroul de Avocati C. .
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că din plangerea penala formulata de partea vatamata P. R. la data de_ și declaratiile date de mostenitorul acesteia P. R. M. in cursul urmaririi penale la data de_ și la data de_ coroborate cu declaratiile martorei MOLNAR ETELCA audiata in cursul urmaririi penale și ale martorei P. I. audiata in cursul cercetarii judecatoresti și declaratiile de recunoastere date in cursul urmaririi penale de catre inculpatul C. NICOLAIE reiese ca in cursul anului 2008 inculpatul se ocupa cu vânzarea diferitelor produse în P- ța M. V. l din mun. C. N., context în care a cunoscut pe partea vătămata
P. V., decedat la data de_ și sotia acestuia, martora P. I. .
La data de_ inculpatul, profitand de naivitatea și varsta inaintata a celor doi dar si prin folosirea de date de identitate false a împrumutat de la acestia suma de 1000 lei, cu aceasta ocazie părțile redactând un inscris sub semnatura privata în cuprinsul caruia inculpatul aratat in mod neadevarat ca se numește Costin N., născut la data de_ în localitatea Mociu.
Termenul de restituire a împrumutului a fost stabilit de comun acord de catre partile contractante pentru data de_ . Cu toate demersurile efectuate ulterior scadentei de catre partea vatamata si ulterior decesului acestuia de mostenitorul acestuia, P. R. M. inculpatul nu a mai restituit suma de bani primita cu titlu de imprumut.
În drept, fapta inculpatului C. N. care in data de_, cu prilejul încheierii contractului de împrumut cu partea vatamata P. R. l-a indus in eroare pe acesta prin prezentarea ca adevarata a împrejurării ca va restitui împrumutul in scopul de a obtine pentru sine un folos material injust
, cauzandu-se partii vatamate un prejudiciu material constand in suma de 1000 lei data inculpatului cu titlu de împrumut întruneste elementele
constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev și ped de art. 215 alin.1 și 3 Cod
P. .
În mod cert inculpatul ascunzându-si identitatea stia inca de la inceput ca nu va restitui suma de bani primita fiind in mod rezonabil de presupus ca partea vatamata nu ar fi imprumutat inculpatului suma de bani daca ar fi stiut ca acesta din urma si-a declarat o identitate falsa, facand astfel mai dificila, daca nu chiar imposibila recuperarea ulterioara a imprumutului.
În ceea ce priveste cea de a doua infractiune de care este acuzatul inculpatul din perspectiva prevederilor art. 290 alin.1 Cod P. constituie infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288( contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod ) daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in vederea producerii unei consecinte juridice.
Or, dupa cum bine se poate observa activitatea de inserare a unor date nereale cu privire la identitatea sa in continutul contractului de imprumut incheiat de catre parti la data de_ nu se circumscrie laturii obiective a infractiunii de fals material in inscrisuri sub semnatura privata, nefiind vorba de o actiune de contrafacerii a scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod, ci eventual prezentarea sub o identitate falsa care insa nu este incriminata ca infractiune in situatia in care aceasta activitate nu se face pentru a induce sau mentine in eroare un organ sau o institutie de stat sau o alta unitate dintre cele la care se refera art. 145 Cod
P. .
În procesul de individualizare și dozare a pedepsei ce s-a aplicat pentru infractiunea comisa de inculpat, instanta a avut in vedere in mod plural criteriile de individualizare indicate de prevederile art. 72 Cod P. respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute în partea specială de textul incriminator ( inchisoarea de la 6 luni la
12 ani) gradul de pericol social al infracțiunii comise apreciat ca fiind unul mediu, raportat la modul și modalitatea in care inculpatul a comis fapta, cuantumul prejudiciului cauzat ca urmare a manoperelor dolosive ale inculpatului constand in suma de 1000 Ron, prejudiciu care fata de situatia personala a partii vatamate nu poate fi apreciat ca derizoriu, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, persoana inculpatului care este cunoscut fara antecedente penale, care desi a recunsocut fapta comisa nu a depus nici un efort pentru recuperarea prejudiciului si a carui conduita procesuala a fost una necorespunzatoare atata timp cat s-a sustras cercetarii judecatoresti.
Pentru considerentele anterior expuse, reținând că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune în sensul art.17 Cod P., în temeiul art.345 alin.2 din Codul de Procedura P. a instanța l-a condamnat pe inculpatul C. N. pentru săvârșirea infracțiunii de inselăciune prev. și ped. de art.215 alin.1 și 3 Cod P. la o pedeapsa egala cu minimul special prevazut de lege, respectiv de 6 luni inchisoare, apreciind că o astfel de pedeapsă va constitui un avertisment suficient pentru inculpat de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor, si totodată ce corespunde scopului sanctionator și preventiv prescris de prevederile art.52 Cod P. .
În temeiul art.71 alin.1 și 2 Cod P. cu referire la Decizia RIL nr. 74/2007 a I. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art. 64 alin.1 lit.a) teza II și lit.b) Cod P., ca pedeapsa accesorie, rezultând, raportat la natura faptei săvârșite, existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de
natură electorală constand in dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și respectiv dreptul de a ocupa o functie ce presupune
exercitiul autoritatii de stat, activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității- motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis din momentul in care prezenta hotarare de condamnare va ramane definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la împlinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, s-a apreciat că scopul sancționator și preventiv al acesteia poate fi atins și fără executare efectivă în regim de detenție, având în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale si a recunoscut comiterea faptei, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei stabilite de 6 luni inchisoare conform art.81 alin.1 din Codul P. pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni potrivit art.82 alin.1 din Codul P., constatând indeplinite conditiile impuse de textul de lege mentionat, termen de incercare care va incepe sa curga de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari in conditiile art. 82 alin.3 Cod P.
.
În conformitate cu dispozițiile art.71 alin.5 din Codul P. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii stabilite.
În baza art.359 din Codul de Procedură P. ă raportat la art.83 și art.84 Cod P. s-a atras atenția inculpatului cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate.
În ceea ce priveste latura civilă a cauzei, constatând că prin fapta sa ilicită săvârșită cu intenție directă inculpatul a produs în mod nemijlocit un prejudiciu în patrimoniul părții vătămate ce s-a constituit parte civila in prezenta cauză constând în suma de bani remisa de către aceasta ca urmare a activitătii de inducere in eroare a inculpatului, in temeiul art.14 raportat la art.346 Cod Procedură P. ă cu referire la art.998 Cod Civil( in vigoare la data comiterii faptei ) a fost admisă in parte actiunea civilă formulată de partea civila P. R.
, cu domiciliul in mun. C. -N., str.P. nr. 20 ap.10 jud.C. in calitate de mostenitor al partii vatamate P. V. si a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 Ron cu titlu de despagubiri civile. Au fost respinse ca neintemeiate pretentiile solicitate de partea civila cu titlu despagubirile civile pentru daune morale apreciind ca, raportat la natura infractiunii dedusa judecatii - contra patrimoniului si modalitatea ei de comitere, care implica activitatea de inducere in eroare a persoanei vatamate astfel de despagubiri nu sunt fondate .
În temeiul art. 193 alin.1 și 2 Cod Procedura P. a a fost obligat inculpatul la plata in favoarea partii civile a sumei de 1000 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de aceasta constand in onorariul avocatial achitat conform chitantei nr. 143/_ .
În temeiul art.191 alin.1 Cod Procedura P. a a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 1100 Ron iar in temeiul art. 189 Cod Procedura P. a onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu dna avocat FODOR ARABELA pentru asistanta juridica asigurata inculpatului in faza de judecata in cuantum de 200 Ron a fost avansat din FMJ catre Baroul de Avocati C. .
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs partea civilă prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza
obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale și a sumei de 2500 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
În motivele de recurs partea civilă prin memoriul depus la dosar și concluziile orale ale apărătorului ales a arătat că instanța de fond în mod neîntemeiat a respins cererea sa privind obligarea inculpatului la plata sumei de
10.000 lei cu titlu de daune morale, pe motiv că infracțiunea care face obiectul prezentei cauze nu este de natură să producă suferințe fizice sau psihice susceptibile de a fi recompensate material și că doar infracțiunile împotriva persoanei pot genera astfel de daune.
Partea civilă a contestat motivarea instanței de fond susținând că prin fapta comisă de inculpat i s-au cauzat suferințe psihice, deoarece acțiunea penală a fost promovată la plângerea părții vătămate, care la început a avut încredere deplină în inculpat, însă ulterior comportamentul acestuia i-a cauzat prejudicii considerabile.
La fel, instanța de fond nu i-a acordat cheltuielile judiciare potrivit chitanțelor depuse la dosar în fiecare fază procesuală.
Verificând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de partea civilă, precum și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și necontestată de partea civilă, în sensul că la data de 26 mai 2008 inculpatul C.
cu ocazia încheierii unui contract de împrumut cu partea vătămată P. R.
, l-a indus în eroare pe acesta din urmă prin prezentarea ca adevărată a împrejurării că va restitui împrumutul în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, cauzând părții vătămate un prejudiciu în valoare de 1000 lei, sumă dată inculpatului cu titlu de împrumut.
Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat, întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 alin.1 și 3 C.p.
Recursul formulat de partea civilă P. R. este întemeiat doar cu privire la neacordarea cheltuielilor judiciare în sumă de 1000 lei la instanța de fond.
Din actele existente la dosarul cauzei rezultă că partea civilă P. R. a achitat cu titlu de onorariu avocațial suma de 2000 lei conform chitanțelor seria B nr.79 din 17 iunie 2011 și nr.20 seria D din 14 martie 2013, această din urmă chitanță reprezentând onorariul achitat pentru promovarea recursului.
Având în vedere că instanța de fond nu i-a acordat părții civile onorariul avocațial menționat în chitanța nr.79 seria B din data de 17 iunie 2011, în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.p.p. recursul formulat de partea civilă P. R. împotriva sentinței penale nr.1315 din_ a Judecătoriei C. -N. urmează să fie admis
, iar inculpatul va fi obligat la plata sumei de 2000 lei față de partea civilă reprezentând cheltuieli judiciare suportate de acesta la instanța de fond și de recurs.
Referitor la obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, în mod întemeiat a reținut și instanța de fond că infracțiunile împotriva patrimoniului nu sunt susceptibile de a fi recompensate material, cu titlu de daune morale, doar infracțiunile împotriva persoanei, respectiv vătămări corporale, ucidere din culpă, omor, etc. sunt în măsură să cauzeze suferințe fizice sau psihice de natură a fi recompensate material sub forma acordării unor daune morale în compensație, nu și infracțiunea ce face obiectul prezentei cauze, respectiv înșelăciune prev. de art.215 alin.1 și 3 C.p., sens în care nu se cuvin părții vătămate daune morale.
Celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate urmează să fie menținute.
Cheltuielile judiciare suportate de stat în recurs urmează să rămână în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de partea civilă P. R. M., domiciliat în C. -N.
, str. P. nr.20 ap.10 împotriva sentinței penale nr. 1315 din 15 noiembrie 2012 a Judecătoriei C. -N. pe care o casează numai cu privire la omisiunea neacordării cheltuielilor judiciare în fond si recurs si rejudecând în aceste limite:
Obligă pe inculpatul C. N. domiciliat în S. nr. 609, str. P.G., jud.
la plata cheltuielilor judiciare în sumă totală de 2000 lei conform chitanțelor seria B nr. 79 din 17 iunie 2011 si chitanța nr. 20 seria D din 14 martie 2013 către partea civilă P. R. M., la fond si in recurs.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. Cheltuielile judiciare în recurs rămân în favoarea statului.
Stabilește onorariu apărător oficiu la 200 lei ce se achită Baroului de Avocați C. din FMJ.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 27 martie 2013 .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
I.
C. M.
D.
P.
V.
G.
GREFIER
B. H.
Red.V.G./S.M.D.
3 ex./_
Jud.fondT. L. P. -PUȘCAȘ
← Decizia penală nr. 1212/2013. Înșelăciune | Decizia penală nr. 912/2013. Înșelăciune → |
---|