Decizia penală nr. 433/2013. Infractiuni privind frontiera de stat a României
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.433/R/2013
Ședința publică din 1 aprilie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: ANA C., judecător
JUDECĂTORI: L. M.
M. Ș.
G.: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - D. de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C.
reprezentat prin PROCUROR: DORU DOBOCAN
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul V. V. V. împotriva sentinței penale nr.328 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei S. M.
, pronunțată în dosarul nr._, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.70 al.1 din OUG nr.105/2001, aprobată prin Legea nr.243/2002 cu aplic.art.41 al.2 C.pen., art.270 rap.la art.274 din Legea nr.86/2006 cu aplic.art.41 al.2 C.pen. și cu aplic.art.33 lit.b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul V. V. V., av.S. Caterina din cadrul Baroului
C., cu delegația la dosar și apărător ales av.Mesaroș Tomoioagă Andeea L., din cadrul Baroului Maramureș, cu delegația la dosar, lipsă fiind părțile civile MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - A. N. DE A. F., A.
N. A V., D. GENERALĂ PENTRU A. ȘI O. V. C. - B. V.
S. M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al inculpatului V.
V. V., depune la dosar acte în circumstanțierea inculpatului, respectiv o caracterizare a inculpatului și adeverință medicală.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului V. V. V. , solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza a se dispune reducerea pedepsei aplicată inculpatului, apreciind că pedeapsa este exagerată față de fapta comisă și gradul de implicare scăzut a inculpatului.
De asemenea, solicită a se avea în vedere împrejurarea că inculpatul este cetățean ucrainean iar în Ucraina fapta inculpatului este considerată o contravenție, neputându-se imputa inculpatului că nu avea cunoștință despre legea română.
Totodată, susține că deși inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală și s-a prezentat în România din proprie inițiativă, prima instanță a aplicat o pedeapsă mai mare decât unui alt inculpat care a fost judecat în lipsă.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului și în consecință a se dispune reducerea pedepsei aplicate.
Întrebat fiind de către instanță, apărătorul ales al inculpatului, arată că acesta înțelege limba română.
Reprezentantul M. ui P. , în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, apreciind că raportat la starea de fapt reținută, prima instanță a dozat și individualizat corect pedeapsa aplicată.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 328 din 4 octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei S. -M. în baza art. 38 cod procedură penală a fost disjunsă acțiunea penală și acțiunea civilă formulate în raport de inculpatul F. M. , fiul lui V. și I., născut la data de 4 noiembrie 1990 în localitatea
D., Regiunea Z. -Ucraina, cetățean ucrainean, studii medii, domiciliat în localitatea D., str. M. nr. 1, Regiunea Z. -Ucraina, posesor al buletinului de identitate seria BP nr. 2. eliberat de Ucraina, fără antecedente penale, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu modificările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal și art. 99 și următoarele cod penal și respectiv de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal, art. 99 și art. 33 litera b cod penal.
În temeiul art. 345 alin. 2 din Codul de procedură penală a condamnat pe inculpatul V. V. V. , fiul lui V. și O., născut la data de_ în localitatea D., Regiunea Z. -Ucraina, cetățean ucrainean, studii 11 clase, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, un copil minor în întreținere, stagiul militar nesatisfăcut, cu domiciliul în localitatea D., str. B. nr. 2, Regiunea
Z. - Ucraina, posesor al pașaportului seria EA nr. 4. eliberat de Ucraina la data de_, fără antecedente penale, la pedeapsa amenzii în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea infracțiunii de intrarea în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat, prevăzută de art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu modificările ulterioare, cu aplicarea art. 320 indice 1 cod procedură penală, art. 74 literele a și c și art. 76 litera e teza a doua cod penal.
Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de doi ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu modificările ulterioare, cu aplicarea art. 320 ind.1 din Codul de Procedură Penală, 74 lit. a și c raportat la art. 76 lit. c din Codul Penal.
S-a făcut aplicarea art.71-64 alin.1 lit. a teza II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 33 lit. b cod penal raportat la art.34 alin.1 lit.d Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta sentință, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă de doi ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71-64 alin.1 lit. a teza II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate prin prezenta sentință pe durata unui termen de încercare de patru ani, stabilit conform art.82 Cod penal.
S-a făcut aplicarea art. 359 Cod proc. pen. s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin.5 cod penal a fost suspendată executarea pedepselor accesorii aplicate prin prezenta sentință, pe durata termenului de încercare.
În baza art. 118 litera b cod penal s-a dispus confiscarea bărcii pneumatice folosită la comiterea infracțiunii, ridicată de organele IJPF Maramureș la data de 4 octombrie 2008 potrivit dovezii seria P nr. 4. .
În temeiul art. 118 litera e din Codul penal s-a dispus confiscarea cantității de 25.000 pachete de țigări cu timbru ucrainean marca Ronson, ridicate de organele IJPF Maramureș la data de 4 octombrie 2008 potrivit dovezii seria P nr. 4. .
În baza art. 14 alin.3 Cod de procedură penală raportat la art. 346 alin.1 Cod de procedură penală, coroborat cu art. 998-999 Cod civil, instanța a obligat inculpatul să plătească părții civile A. N. a V. B., sector 1, str. M. M. ,nr.13, prin D. R. pentru A. și O. V. C. , cu sediul în O., str. A. R. nr.4, jud. Bihor, pentru B. l V. S. M., str. B. Vodă ,nr.125 A, jud. Maramureș, suma de 107.097lei reprezentând datoria vamală (compusă din 12.104 lei-taxe vamale, 75.833 lei- accize și 19.160 lei- TVA) la care se adaugă dobânzi și penalități, conform art. 119, 120 și 121 indice 1 din Codul de procedură fiscală, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a prejudiciului.
În temeiul art.191 al.(1) C.proc.pen, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul din data de_, emis de D. de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în dosarul nr. 145/D/P/2008, s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpaților V. V. V. și F. M. cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de intrarea în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat și contrabandă prevăzută de art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal și de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal, art. 33 litera b cod penal și art. 99 și următoarele cod penal.
În cuprinsul actului de sesizare al instanței, s-a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpații V. V. V. și F. M. au domiciliul în localitatea D., Regiunea Z. din Ucraina.
În noaptea de 3 /4 octombrie 2008, în jurul orei 02.30, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpații V. V. V. și F. M., împreună cu doi cetățeni ucraineni, rămași neidentificați și folosind o barcă pneumatică au introdus ilegal din Ucraina în România, traversând râul Tisa prin zona localității
S. M., județul Maramureș, pe direcția S.F. nr. 289, cantitatea de 50 de baxuri conținând în total 25.000 de pachete de țigări de proveniență ucraineană marca Ronson pentru care ar fi trebuit să achite o datorie vamală în sumă totală de 107.097 lei.
Situația de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul verbal de constatare (filele 3-5) și planșa foto cu aspecte de la cercetarea la fața locului (filele 7-13), schița locului faptei (fila 6), dovada seria P nr. 4. din_ a I.J.P.F Maramureș (fila 14), adresa nr. 3626/_ a Direcției Regionale de A. și O. V. -B. l V. S. (fila 20), declarațiile martorilor Gabrian G. (filele 22 și 33) și Rac G. Sorin (filele 23 și 34-35), procesele verbale din care rezultă faptul că inculpații au fost încunoștiințați cu privire la învinuirea care li se aduce și drepturile pe care le au (filele 39 și 45), prezentarea materialelor de urmărire penală (filele 25, 40-41, 49, 24, 46-47, 48).
La termenul de judecată din_, instanța a pus în vedere inculpatului
V. V. V. avantajele procedurii simplificate introdusă prin Legea nr. 202/2010.
Instanța a reținut că în procesul penal, sub aspect procedural, este aplicabil principiul imediatei aplicări a legii de procedură, ce presupune că aceasta se aplică tuturor actelor efectuate în activitatea procesuală în perioada de timp în care este în vigoare, indiferent de data săvârșirii infracțiunii pentru care se formulează acuzația penală și de la data începerii procesului penal (înainte sau după intrarea legii de procedură în vigoare).
Audiat fiind inculpatul, acesta a declarat personal înainte de citirea actului de sesizare a instanței că recunoaște săvârșirea în integralitate a faptelor reținute în rechizitoriu, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cunoscute și însușite.
Instanța a apreciat că este legal sesizată și competentă să judece cauza, a avut în vedere că inculpatul nu este acuzat de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață și a luat act de declarația personală a inculpatului emisă înainte de citirea actului de sesizare vizând recunoașterea săvârșirii faptei reținute în rechizitoriu și de solicitarea acestuia ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Aspectele privind recunoașterea vinovăției sunt consemnate în cadrul declarației inculpatului, atașată dosarului cauzei, declarație căreia nu-i poate fi atribuită natura juridică a unui mijloc de probă, aceasta integrându-se în activitatea procesuală obligatorie în vederea stabilirii cadrului procesual, fiind plasată în momentul chestiunilor prealabile admiterii cererii de judecare potrivit procedurii prevăzute de art. 320 indice 1 Cod procedură penală.
Apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 320 ind. 1 C.proc. pen., instanța a admis cererea de judecare potrivit procedurii simplificate.
În raport de aplicarea procedurii abreviate față de inculpatul V. V. V.
, de necesitatea respectării dreptului la un proces echitabil, privit inclusiv din perspectiva duratei rezonabile a procesului, instanța a dat eficiență, cât privește acțiunea penală și civilă promovate față de inculpatul F. M., prevederilor art.
38 cod procedură penală, în conformitate cu care, în cazul de indivizibilitate prevăzut de art. 33 litera a precum și în toate cazurile de conexitate, instanța poate dispune, în interesul unei bune judecăți, disjungerea cauzei astfel ca judecarea unora dintre infractori sau dintre infracțiuni să se facă separat.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 03 octombrie 2008 celor doi inculpați li s-a propus de către un consătean să presteze o activitate ce necesită o durată relativ scurtă de timp, generatoare de venituri atractive.
Întrucât propunerea a fost acceptată, în seara zilei respective, la domiciliul inculpaților s-au prezentat un consătean și un cetățean rus (cunoscut sub apelativul de Iura) cu un microbus în interiorul căruia se aflau 50 de colete ce conțineau țigări marca Ronson, ambalate în saci din material plastic precum și o barcă pneumatică.
Cele patru persoane s-au deplasat cu microbusul înspre linia de frontieră dintre România și Ucraina, oprind la o distanță de aproximativ 400-500 de metri de aceasta.
S-a procedat la transportul și depozitarea de către cele patru persoane a coletelor ce conțineau pachete de proveniență ucraineană pe malul ucrainean al Tisei.
Celor doi inculpați li s-a solicitat transportul coletelor de țigări pe malul românesc al Tisei, în schimbul promisiunii remunerării acestei activități. Dând curs solicitării, inculpații, cu ajutorul bărcii pneumatice au depozitat țigările transportate pe malul românesc al Tisei, în locul numit Balastieră. Cu prilejul
efectuării celui de al treilea transport, inculpații au fost depistați de către polițiștii de frontieră români, în timp ce descărcau din barca pneumatică baxurile cu țigări, pentru a le depozita pe malul românesc al Tisei.
Starea de fapt expusă a fost susținută prin aspectele relatate în cadrul declarației inculpatului V. V. V. vizând recunoașterea faptelor reținute în actul de sesizare, aspecte confirmate prin coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală, detaliate în rândurile ce urmează.
Veridicitatea stării de fapt a fost susținută și de conținutul procesului verbal de constatare (fila 3.d.u.p) conform căruia, inculpatul V. V. V. (depistat în compania inculpatului F. M. ) a oferit toate detaliile legate de efectuarea transportului coletelor de țigări, în număr de 50, de proveniență ucraineană, marca Ronson, identificate de polițiștii de frontieră și depozitate, împreună cu barca puneumatică la Camera de Corp Delict din cadrul I.J.P.F Maramureș.
Relevante s-au dovedit a fi depozițiile martorilor Gabrian G. și Rac G. Sorin (filele 33, 34 d.u.p) ce evidențiază aspectele nemijlocit constatate cu prilejul participării, în calitate de martori asistenți, la fața locului în zona frontierei româno-ucrainene pe direcția SF 289.
Aserțiunile inculpatului F. M. (inserate în declarația dată în faza de urmărire penală-fila 46) au venit să întărească întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpatul V. V. V. a fost trimis în judecată.
a. În drept, fapta inculpatului ucrainean V. Vasyil V., care, în noaptea de 3/4 octombrie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu sprijinul altor trei persoane și folosind o barcă pneumatică, a intrat ilegal în România din Ucraina, traversând râul Tisa, de trei ori, pe direcția SF. 289, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de intrarea în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat, prevăzută și pedepsită de art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu modificările ulterioare.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu modificările ulterioare, s-a realizat prin acțiunea de intrarea în România prin trecerea ilegală a frontierei de stat.
Din analiza materialului probator și coroboarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție, fapta fiind săvârșită cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptei și a consecințelor urmărind acest rezultat.
b. Fapta inculpatului ucrainean V. Vasyil V., care, în noaptea de 3/4 octombrie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu sprijinul altor trei persoane și folosind o barcă pneumatică, a trecut și introdus ilegal în România din Ucraina, traversând râul Tisa, de trei ori, pe direcția SF. 289, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal cantitatea de 25.000 pachete de țigări cu timbru ucrainean, marca Ronson, constituie infracțiunea de contrabandă
prevăzută de art. art . 270 alin. 1 corobor at cu art. 27 4 din Le gea nr. 86 -2006, cu
modificările ulterioare.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de introducere a baxurilor de țigarete prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal. Urmarea imediată este reprezentată de datoria vamală generată prin introducerea ilegală de țigări, în țară, iar legatura de cauzalitate dintre fapta și rezultat, este dovedită prin probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal și calificată prin scopul urmărit de infractor de a nu plăti taxele vamale. Inculpatul a avut
reprezentarea faptei de a se sustrage de la îndeplinirea cerințelor legii și a urmărit acest rezultat.
Aplicabilitatea prevederilor art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu modificările ulterioare, s-a justificat prin condițiile concrete de comitere a faptei, respectiv participarea mai multor persoane la comiterea infracțiunii, fiind fără relevanță pentru reținerea agravantei și limitelor sporite de pedeapsă, trimiterea în judecată a celorlalți participanți.
Întrucât infracțiunile (prezentate la literele a și b) au fost săvârșite de același subiect activ înainte de rămânerea definitivă a unei condamnari pentru oricare dintre ele, în cauză sunt întrunite condițiile de existență ale pluralității infracționale sub forma concursului ideal de infracțiuni prevăzută de art. 33 lit.b) Cod penal.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpat există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestuia.
La aplicarea pedepsei instanța a avut în vedere prevederile art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală ce stipulează reducerea limitelor de pedeapsă, criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal (condițiile răspunderii penale), limitele de pedeapsa fixate, gradul de pericol social al faptei săvârșite, modul de săvârșire, circumstanțele personale ale inculpatului.
De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul nu prezintă antecedente penale, nemaifiind anterior condamnat pentru alte fapte penale, urmând a reține în beneficiul acestuia circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, ca urmare a conduitei bune pe care a avut-o inculpatul anterior comiterii faptei.
Instanța nu a recunoscut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c cod penal, argumentat de poziția procesuală exprimată (privind recunoașterea integrală a faptelor reținute prin actul de sesizare), conduita sinceră manifestată pe parcursul procesului penal, prezentarea benevolă în fața autorităților române.
Deși la prima vedere, s-ar putea conchide recunoașterea unui dublu beneficiu prin aplicarea cumulativă a prevederilor art. 320 indice 1 cod procedură penală și respectiv dispozițiilor art. 74 lit. c în raport de o singură faptă (manifestarea unei conduite sincere), instanța a considerat că nu există impedimente pentru a se proceda la un cumul al textelor legale amintite.
Se remarcă inexistența unui text legal care să conțină o prohibiție în sensul reținerii dispozițiilor art. 320 indice 1 Cod procedură penal și art. 74 lit. c Cod penal.
Pe de altă parte, în mod indeniabil, comportarea sinceră manifestată de inculpat în cadrul procesului penal (vizând inclusiv componenta recunoașterii integrale a faptei) se circumscrie sferei aplicabilității atât a prevederilor art. 320 indice 1 cod procedură penală cât și a dispozițiilor art. 74 lit. c cod penal.
În condițiile în care conduita inculpatului antrenează aplicabilitatea a două texte legale, nu s-a putut susține preeminența prevederilor art. 320 indice 1 cod procedură penală în raport de dispozițiile art. 74 lit. c cod penal, în lipsa unui suport legal care să autorizeze o astfel de teză.
Un alt argument idoneu pentru cumulul celor două dispoziții legale este reprezentat de consecințele nefavorabile produse inculpatului prin reținerea aplicabilității doar a prevederilor art. 320 indice 1 cod procedură penală, prevederi ce atrag doar reducerea limitelor de pedeapsă (cu o treime în cazul pedepsei închisorii și o pătrime în ipoteza pedepsei amenzii), în contextual în care
anterior introducerii art. 320 indice 1 cod procedură penală prin legea 202-2010, inculpatul putea beneficia prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. c cod penal de o reducere a pedepsei sub minimul special.
Este greu să crezut că rațiunea legiuitorului a fost de a elimina posibilitatea reținerii art. 74 lit. c cod penal prin introducerea și aplicarea art. 320 indice 1 cod procedură penală (altele fiind motivele care au condus la introducerea procedurii simplificate).
Având în vedere circumstanțele atenuante judiciare reținute, cât și limitele minime de pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite, instanța a considerat justificată reducerea pedepsei ce va fi aplicată și va da eficiență dispozițiilor art. 76 la individualizarea pedepselor ce urmează să i se aplice inculpatului, pentru săvârșirea celor două infracțiuni.
Luând în calcul ansamblul acestor criterii, instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa amenzii în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea infracțiunii de intrarea în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat, prevăzută de art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu modificările ulterioare (apreciind că în individualizarea acestei pedepsei factorii generatori au fost reprezentați de reducerea limitelor de pedeapsă (prevăzute de lege de la trei luni la doi ani) prin aplicarea art. 320 indice 1 c.proc.pen și dispozițiile art. 76 litera e teza finală cod penal (conform cărora « când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general, sau se aplică o amendă care nu poate fi mai mică de 250 lei, iar când minimul special este sub 3 luni, se aplică o amendă care nu poate fi mai mică de 200 lei ") și la pedeapsa de doi ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă
(prevăzută de art. 2 70 alin. 1 coroborat cu art. 274 din Le gea nr. 86 -2006, cu
modificările ulterioare).
În baza art. 33 lit.b și art. 34 lit. d Cod penal instanța a contopit pedepsele aplicate în prezenta cauză, în pedeapsa cea mai grea de doi ani închisoare, inculpatul urmând să execute, în final, pedeapsa de doi ani închisoare.
Întrucât în raport de particularitățile dezvoltarii psiho-sociale a inculpatului și împrejurările cauzei, instanța a apreciat că scopurile educativ, preventiv și represiv ale pedepsei pot fi atinse și fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate, și urmează să suspende condiționat executarea acesteia, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal pe durata unui termen de încercare stabilit potrivit art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod de procedură penală, instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror încălcare poate atrage revocarea suspendării executării pedepsei.
În temeiul art.191 al.(1) C.proc.pen, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Cu privire la cantitatea de 25.000 pachete de țigări cu timbru ucrainean marca Ronson, ridicată de organele IJPF Maramureș la data de 4 octombrie 2008 potrivit dovezii seria P nr. 4., instanța a dat aplicare dispozițiilor art. 118 litera e din Codul penal urmând a dispune confiscarea.
În baza art. 118 alin. 1 litera b cod penal, instanța a dispus confiscarea și a bărcii pneumatice folosită la comiterea infracțiunii, ridicată de organele IJPF Maramureș la data de 4 octombrie 2008 potrivit dovezii seria P nr. 4. .
Sub aspectul laturii civile a prezentei cauze, prevalându-se de dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 2913-92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal Comunitar, Regulamentul (CEE) nr. 2454-1993 a Comisiei din 2 iulie 1993, Codul fiscal, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului României nr. 44-2004 privind Normele de aplicare a codului fiscal, art. 206 indice 5 lit. b, 206 indice 6 și art. 206 indice 7 lit.d, art. 131 lit. a, art.
136 alin. 1 din Codul Fiscal, D. R. pentru A. și O. V. C. în reprezentarea Autorității Naționale a V., în cuprinsul adresei nr. 10052-J din_ (fila 368), a apreciat că prejudiciul cauzat bugetului de stat în cazul mărfurilor care provin din afara Uniunii Europene și au fost introduse ilegal în Comunitate se compune din taxe vamale, accize și TVA.
Partea civilă, în sprijinul pretențiilor deduse judecății, a făcut referire la Hotărârea din data de_, dată în Cauza C-459-7 de Curtea Europeană de Justiție, în cadrul căreia s-a statuat că pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunității trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu.
S-a menționat de către partea civilă că, datoria vamală care a luat naștere la introducerea ilegală a 25.000 pachete țigarete pe teritoriul vamal al României este de 107.097 lei, conform adresei nr. 3626 din_ emisă de B. l V. S. (fila 20 d.u.p), solicitându-se a se face aplicarea prevederilor art. 119, art. 120 și art. 120 indice 1 din Codul de procedură fiscală.
Instanța a reținut că dispozițiile art. 136 alin. 1 dispun că "în cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare";.
Conform prevederilor art. 139 din Codul Fiscal "În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare";.
În conformitate cu art. 249 din Directiva CE nr. 112/2006 (Directiva TVA), se stabilește că directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru căruia i se adresează, lăsând autorităților naționale competența privind modalitatea de transpunere.
În opinia Curții, este irelevant faptul că scopul activității este unul ilicit, indiferent de scopul sau rezultatul activității respective. În sensul arătat sunt și cauzele C 158/98- Coffeshop Siberie și Cauza C 111/92-Wifried Lange, cauze în care CEJ și-a fundamentat soluția pe faptul că principiul neutralității se opune operării unor distincții de ordin general între tranzacțiile legale și cele ilegale.
În conformitate cu prevederile art. 9 din Directiva sus menționată, persoana impozabilă înseamnă orice persoană care în mod independent, desfășoară în orice loc activitate economică indiferent de scopul sau rezultatele activității respective.
Cu privire la perceperea de TVA în cazul activităților ilicite, instanța a reținut că diferența de tratament fiscal în funcție de natura licită sau ilicită a activităților desfășurate ar conduce implicit la încălcarea principiului neutralității fiscale.
Instanța a avut în vedere că art. 202 din regulamentul CEE nr.2913/1992 al Comisiei de Instituire a Codului vamal Comunitar, descrie modalitatea și momentul în care se naște o datorie vamală. Dispozițiile legale sus menționate prevăd că o datorie vamală la import poate să ia naștere prin introducerea ilegală într-o altă parte pe acel teritoriu a unor mărfuri amplasate într-o zonă liberă sau antrepozit liber.
În cadrul alineatului doi al articolului indicat se stipulează că datoria vamală se naște în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal.
Mai mult, regulamentul mai sus amintit, definește în cadrul alin. 3 al articolului 203, noțiunea de debitor vamal, în care se integrează orice persoană
care a dobândit sau deținut mărfurile în cauză și care știa sau ar fi trebuit să știe în mod normal, în momentul cumpărării sau primirii mărfurilor că ele au fost sustrase de sub supraveghere vamală.
Raportând starea de fapt cuprinsă în actele de sesizare și reținută de instanță în urma finalizării cercetării judecătorești, la prevederile legale mai sus enunțate, instanța a apreciat că inculpații se includ în sfera debitorilor vamali.
Ori, în condițiile în care, se recunoaște aplicabilitatea prevederilor regulamentului la care s-a făcut mai sus referire, incidența noțiunii de datorie vamală și calitatea inculpaților de debitori vamali, instanța apreciază că toate aceste aspecte nu fac decât să se opună admisibilității tezei încadrării infracțiunii de contrabandă în sfera infracțiunilor de pericol și să plaseze acest tip de infracțiuni în sectorul infracțiunilor economice, atâta timp cât nu se poate contesta producerea unui prejudiciu.
Instanța a reținut că art. 206 indice 5 din Codul fiscal, reglementează faptul generator al accizelor, acesta fiind reprezentat conform literei b de importul produselor accizabile pe teritoriul comunității.
Conform art. 206 indice 6 din același cod, accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, aceasta din urmă fiind definită potrivit art. 206 indice 7 litera b inclusiv prin importul de produse accizabile, chiar și neregulamentar, cu excepția cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize.
În legătură cu problematica aplicării concomitente a măsurii de siguranță a confiscării speciale în cazul infracțiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 din Legea nr. 86-2006 privind Codul vamal și a obligării legale a inculpatului la plata sumelor reprezentând datoria vamală, a fost promovat un recurs în interesul legii, respins însă ca inadmisibil prin Decizia nr. 21 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 17 octombrie 2011.
Pe de altă parte, din interpretarea dispozițiilor art. 224 punctul 1 lit. a și art. 234 alin. 3 din Codul vamal, reiese fără echivoc, că în cazul infracțiunii de contrabandă, obligația de plată a taxelor vamale, ca drept de creanță al statului, instituie repararea pagubei și se circumscrie cadrului legal privind obiectul, exercitarea și rezolvarea acțiunii civile reglementat prin dispozițiile art. 14 și art. 346 din Codul de procedură penală.
Instanța a avut în vedere că interpretarea oferită de CJUE prevederilor art.
202 și art. 233 primul paragraf lit. d din Regulamentul CEE nr. 2913-92 al Consiliului din_ de instituire a Codului V. comunitar, cu modificările și completările ulterioare, este în sensul de a nu se considera stinsă datoria vamală decât în condițiile în care punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunității, intervine înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situate în interiorul acestui teritoriu. Pe cale de consecință, în alte condiții decât cele anterior expuse, datoria vamală nu se stinge.
Prin raportare la aspectele mai sus expuse, instanța a constatat că aplicabilitatea măsurii confiscării prin prezenta sentință, nu determină stingerea datoriei vamale (compusă, în lumina dispozițiilor legale sus enunțate din taxe vamale, TVA, accize) neinstalându-se o stare de incompatibilitate prin reținerea unui cumul al măsurii confiscării cu obligația inculpaților-debitori vamali la plata datoriei vamale.
Având în vedere că la baza răspunderii civile stă stabilirea răspunderii penale, iar aceasta din urmă nu a fost analizată în raport de inculpatul F. M.
, ca urmare a aplicării art. 38 cod procedură penală, astfel încât a fortiori, la acest moment procesual nu s-a putut reține răspunderea sa civilă, lipsind astfel criteriile pentru a putea aprecia asupra caracterului solidar sau după caz divizibil
în funcție de participația, aportul concret și vinovăția inculpatului F. M. în comiterea faptei, instanța va obliga inculpatul V. V. V. la plata integrală a datoriei vamale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul V. V. V. solicitând instanței de control judiciar, prin apărătorul ales, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, a fi redusă pedeapsa ce i-a fost aplicată sub aspectul comiterii infracțiunii prev de art 270 raportat la art 274 din legea nr. 86/2006 cu aplicarea art 41 alin 2, deoarece aceasta este mult prea mare, raportat la împrejurările concrete în care a fost comisă și la gradul său de participație.
S-a susținut că inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală, s-a prezentat în fața instanței și cu toate acestea i-a fost aplicată o pedeapsă mai mare decât unui coinculpat care a fost judecat în lipsă.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, constatând că în faza de urmărire penală au fost administrate în condiții de legalitate și de către un organ competent, probe suficiente din care rezultă fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului, raportat și la poziția procesuală exprimată de către inculpatul recurent, în ședința publică din 27 septembrie 2012, când a arătat că recunoaște în întregime săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței și dorește a fi
judecat în baza procedurii simplificate introdusă prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 3201Cod procedură penală.
Din probele administrate din faza de urmărire penală, respectiv: din declarațiile inculpaților V. i V. V. și F. M., din depozițiile martorilor Gabrian G. și Rad G. Sorin, din procesul-verbal de constatare și planșa foto cu aspecte de la cercetarea la fața locului și din adresa 3626 din 6 octombrie 2008 a Direcției Regionale de A. și O. V. -B. l V. S., rezultă fără putință de tăgadă că, inculpatul recurent în noaptea de 3-4 octombrie 2008, în baza unei rezoluții infracționale unice, cu sprijinul altor 3 persoane, folosind o barcă pneumatică, a intrat ilegal în România din Ucraina, traversând râul Tisa, de trei ori, introducând pe teritoriul românesc 25.000 pachete țigări de proveniență ucraineană marca Ronson.
În drept, așa cum corect a reținut și instanța fondului, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de intrare în țară prin trecerea ilegală a frontierei prev de art 70 alin 1 din OUG nr. 105/2001 aprobată prin legea nr. 243/2002 și respectiv contrabandă prev de art 270 raportat la art 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art 41 alin 2 și art 33 lit b Cod penal.
Pentru faptele reținute în sarcina inculpatului instanța i-a aplicat acestuia, ca urmare reținerii dispozițiilor art 3201Cod procedură penală și art 74 lit a și c Cod penal, o pedeapsă de 200 lei amendă pentru săvârșirea infracțiunii de intrare în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat și o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de contrabandă.
Apreciem că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de contrabandă este nejustificat de mare având în vedere dispozițiile art 72 Cod penal, gradul de pericol social concret al faptei deduse judecății, împrejurările în care aceasta a fost comisă, faptul că a fost introdusă în țară o cantitate de 25.000 pachete de țigări relativ redusă față de alte infracțiuni de contrabandă similare care au fost soluționate de către Curtea de Apel C., de faptul că această infracțiune a fost comisă în cursul anului 2008, trecând de atunci mai bine de 4 ani de zile, de faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul întregului proces
penal, s-a prezentat în fața instanței fondului pentru a putea fi audiat, a apelat la dispozițiile art 3201Cod procedură penală, fapt ce a determinat soluționarea prezentului dosar într-un termen relativ rezonabil în condițiile în care procedura de citare în străinătate a fost foarte greu de realizat.
Pentru aceste considerente, constatând critica formulată de inculpatul recurent ca fiind fondată și apreciind că o pedeapsă într-un cuantum mai redus de doar 1 an închisoare este suficientă pentru a contribui la reeducarea inculpatului și la formarea unei atitudini corespunzătoare față de valorile ocrotite de legea penală română, va fi admis recursul declarat de acesta, conform dispozitivului.
Constatând că cele două fapte reținute în sarcina inculpatului au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, va contopi pedeapsa aplicată prin prezenta, cu pedeapsa amenzii penale de 200 lei, aplicată pentru infracțiunea prev de art 70 alin 1 din OUG nr. 105/2001, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.
Apreciind asemenea instanței fondului că raportat la persoana inculpatului și având în vedere că sunt întrunite și celelalte condiții ale art 81 Cod penal, scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, va fi menținută suspendarea condiționată a executări pedepsei aplicate însă pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței recurate constatându-se că nu există alte motive de nelegalitatesau netemeinicie, iar în baza dispozițiilor art 192 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, au rămas în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
În baza art.385/15 pct.1 lit.d C.pr.pen. admite recursul declarat de inculpatul V. V. V. , împotriva sentinței penale nr.328 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Sihghetu M., pe care o casează cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului.
Rejudecând, în aceste limite:
Reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului V. V. V. (fiul lui V. și O., născut la data de_ în localitatea D., Regiunea Z.
-Ucraina, cetățean ucrainean, studii 11 clase, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, un copil minor în întreținere, stagiul militar nesatisfăcut, cu domiciliul în localitatea D., str. B. nr. 2, Regiunea Z. - Ucraina, posesor al pașaportului seria EA nr. 4. eliberat de Ucraina la data de_ ,
fără antecedente penale),
pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art.270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu modificările ulterioare, cu aplicarea art. 320 ind.1 din Codul de Procedură Penală, art. 74 lit.a și c raportat la art. 76 lit. b din Codul Penal,
- de la 2 ani la 1 an închisoare
În baza art.33 lit.b cod penal raportat la art.34 alin.1 lit.d Cod penal contopește pedeapsa aplicată prin prezenta cu pedeapsa amenzii penale de 200 lei, aplicată de prima instanță pentru infracțiunea prev. de art.70 alin.1 din OUG nr.105/2001 cu aplic. art.320/1 C.pr.pen., art.74 lit.a,c și art.76 lit.a teza II C.pen., inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de:
1 an închisoare.
Menține suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, dar pe durata termenului de încercare de 3 ani.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
În baza art.189 C.pr.pen. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, onorariu parțial pentru apărător din oficiu ( avoc. Ș. Caterina), sumă ce se va plăti din FMJ.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
ANA C. | L. | M. | M. | Ș. |
G. ,
M. B.
Red. M.Ș./M.N.
2 ex./_
J. .fond.- P. M. R.
| ← Decizia penală nr. 227/2013. Infractiuni privind frontiera de... | Decizia penală nr. 1234/2013. Infractiuni privind frontiera de... → |
|---|
