Decizia penală nr. 442/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ /a1
DECIZIA PENALĂ NR.442/R/2013
Ședința publică din 1 aprilie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: ANA C., judecător JUDECĂTORI: L. M.
M. Ș.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin PROCUROR: V. TRĂISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul O. A. împotriva încheierii penale f.n., din data de 20 martie 2013 a Tribunalului S., pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul O. A., în stare de arest, asistat de către apărător desemnat din oficiu av.Bădău C. E., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și apărător ales av.Sălăjan S., din cadrul Baroului S., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul O. A., solicită a se constata că mandatul său a încetat prin prezența apărătorului ales al inculpatului și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.
La întrebarea instanței, inculpatul O. A., arată că își menține recursul declarat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului O. A. , în baza art.385/15 pct.2 rap.al art.385/6 al.3 C.pr.pen., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, rejudecând cauza, a se dispune revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului O. A. .
În susținerea recursului arată că inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prev.de art.20 rap.la art.174 al.1, art.175 al.1 lit.c C.pen., reținându-se că la data de 17 ianuarie 2013, i-a aplicat soției sale, partea vătămată O. R., o lovitură cu cuțitul în zona pectorală, sub claviculă.
Apreciază că este netemeinică și nelegală menținerea stării de arest a
inculpatului, având în vedere că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, în speță fiind vorba de o infracțiune de lovire.
Raportat la poziția inculpatului care arată că nu a avut intenția de a o omorî pe soția sa, la depoziția părții vătămate care susține că inculpatul s-a
întors brusc spre ea fără a-și da seama că o lovește, la raportul de constatare medico-legală din care rezultă că lovitura cu cuțitul a produs o plagă nepenetrantă, necesitând 8-9 zile de îngrijiri medicale și nu a pus în primejdie viața victimei, apreciază că fapta comisă de inculpat nu prezintă un grad ridicat de pericol social.
Subliniază și împrejurarea că inculpatul recunoaște faptele așa cum au fost descrise în rechizitoriu, însă nu recunoaște încadrarea juridică a faptei.
În subsidiar, solicită a se lua în considerare existența cel mult a intenției indirecte în săvârșirea faptelor comise de către inculpat, împrejurarea că partea vătămată nu solicită condamnarea soțului său precum și conduita deosebit de bună a inculpatului anterior comiterii faptei, așa cum rezultă din caracterizările primarului și preotului din sat.
În această situație, apreciază că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 al.1 lit.f teza II C.pr.pen., neexistând probe certe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, rejudecând cauza, a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Reprezentantul M. ui P. , solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru considerentele avute în vedere de prima instanță și arătate în motivarea încheierii recurate.
In opinia sa, temeiurile de arestare nu pot fi puse la îndoială în această fază procesuală, având în vedere că verificarea făcută de instanță la data de_ se bazează pe disp.art.300/2 rap.la art.160/b C.pr.pen., ceea ce implică în mod evident confirmarea anterioară a acestor temeiuri. Apreciază că instanța de fond a verificat starea de arest din perspectiva evoluției procesului și a intervenției unor activități procesuale în perioada scursă de la ultima verificare făcută la data de_, concluzionând în mod temeinic că nu a intervenit nici o modificare care să înlăture temeiul de arestare prev.de art.148 lit.f C.pr.pen.
Declarația inculpatului în sensul acceptării faptei și a judecării cauzei în procedura simplificată prev.de art.320/1 C.pr.pen., nu este de natură să conducă la înlăturarea temeiurilor de arestare sau să atenueze într-un fel circumstanțele ce au determinat considerarea persoanei inculpatului ca fiind un pericol pentru ordinea publică, în condițiile lăsării sale în stare de libertate.
Prin urmare, aceste temeiuri nu au fost modificate iar amânarea cauzei doar pentru a se depune referatul de evaluare nu schimbă de asemenea datele problemei în ceea ce privește modul în care au fost evaluate aceste circumstanțe. Pe de altă parte, aceste elemente justifică arestarea și din perspectiva împrejurării legate de durata rezonabilă a acestei măsuri.
Față de situația premisă din dosarul cauzei, a împrejurărilor ce au constituit temeiurile arestării și a evoluției procesuale a cauzei, apreciază că soluția primei instanțe este temeinică și legală, sens în care solicită a fi menținută ca atare.
Inculpatul O. A., având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, arătând că nu a avut intenția de a săvârși fapta.
C U R T E A :
Prin încheierea penală f.n., din data de 20 martie 2013 a Tribunalului S.
, pronunțată în dosarul nr._, în baza art.3002 rap. la art. 160balin.(3) Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de
inculpatul O. A. , (fiul lui V. și L., născut la data de_ în loc. B.
, jud. S., CNP 1., domiciliat loc. B., nr. 274, comuna Pericei, jud.
S. ), prin încheierea penală nr.2/C/_, pronunțată în dosar nr._ a Tribunalului S. și mandatul de arestare preventivă nr.2/U/2013.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, prin încheierea penală nr. 2/C/_, pronunțată în dosar nr._ a Tribunalului S., în temeiul art. 149¹ alin. 9 C.p.p. raportat la art.143 C.p.p. și art.148 lit. f C.p.p. s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj si s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului O. A., pe o durată de 29 zile, începând cu data de 19 ianuarie 2013 și până la data de 16 februarie 2013, inclusiv.
Analizând actele și lucrările efectuate până la acel moment al urmăririi penale, instanța a constatat că sunt întrunite condițiile cerute de art. 143 C.p.p., existând indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea pentru care este cercetat: proces -verbal de cercetare la fața locului (f.15-16); declarațiile martorului O. Dionis-Alin, fiul inculpatului, care a relatat că în timp ce se afla în locuință, a observat că cei doi părinți se ceartă, după care inculpatul a luat un cuțit, pe care și l-a pus la brâu, iar când i l-a cerut, l-a amenințat că îl va tăia și după ce el s-a retras în camera lui, a auzit-o strigând pe partea vătămată, după care a constatat că aceasta a fost lovită de inculpat cu cuțitul în partea stângă a corpului (f.48); declarațiile martorului Gudal Veaceslav, medicul care a efectuat intervenția chirurgicală după ce partea vătămată a fost transportată la spital, care a declarat că plaga a avut o adâncime de 5 cm, aceasta fiind situată la 6 cm sub claviculă, fiind orientată tangențial din exterior spre centru, acesta apreciind că lovitura putea fi fatală dacă nimerea mai jos sau mai spre centru (f.47); concluziile preliminare întocmite de către dr. Oroian L. -Aurel, medic primar medicină legală din care rezultă că partea vătămată a prezentat o plagă tăiat - înțepată nepenetrantă la nivelul regiunii pectorale a hemitoracelui stâng, fără a fi pusă în primejdie viața (f. 59); fotografiile și consemnările din procesul verbal din care reiese că la aplicarea loviturii inculpatul a folosit un cuțit cu lamă de 13 cm (f. 34); declarațiile inculpatului prin care a recunoscut săvârșirea faptei.
Instanța a apreciat că toate elementele expuse anterior referitoare la mijloacele de probă administrate până la momentul formulării propunerii de arestare, relevă existența indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat. Trebuie menționat faptul că pentru luarea măsurii arestării preventive, nu este necesară existența unor probe certe de vinovăție (necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare), ci potrivit dispozițiilor art. 68 indice 1 C.p.p. existența unor date din care să rezulte presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează cercetări a săvârșit fapta. În același sens sunt și prevederile dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. c CEDO care permit luarea măsurii arestării preventive atunci când există motive verosimile de a bănui că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, în jurisprudența CEDO fiind stabilit însă că faptele probatorii care ar putea da naștere unei bănuieli legitime nu trebuie să fie de același nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare (Calejja/Malta, cauza O";Hara contra Regatului Unit).
Cu privire la prima teză a art.148 lit.f C.Pr.Pen., infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul, rămasă în forma tentativei este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, respectiv de la 7 ani și 6 luni la 12 ani și 6 luni.
În ce privește teza a doua a art.148 lit.f C.Pr.Pen. instanța a apreciat că există probe certe că lăsarea în liberate a inculpatului prezintă un pericol
concret pentru ordinea publică, raportat la natura infracțiunii săvârșite, de gravitate deosebit de ridicată, îndreptată împotriva unei valori fundamentale ocrotite de legea penală, respectiv dreptul la viață, cu atât mai mult cu cât victima este soția inculpatului. În legătură cu împrejurările comiterii faptei, deși inculpatul a declarat că din cauza consumului de alcool nu a realizat ce face, acționând spontan în momentul aplicării loviturii, instanța a reținut aspectele care se desprind din declarația martorului O. Dionis-Alin, referitoare la faptul că a observat inițial inculpatul s-a manifestat agresiv față de acesta amenințându-l că-l va tăia, atunci când i-a cerut cuțitul pe care în prealabil și l-a pus la brâu, după care și-a îndreptat atenția asupra părții vătămate care intervenise în apărarea fiului ei, aplicându-i o lovitură de intensitate destul de ridicată, raportat la adâncimea plăgii. Toate aceste elemente relevă agresivitatea inculpatului, precum și faptul că acesta a avut reprezentarea faptelor sale, nefiind în stare de beție completă, astfel cum a sugerat cu ocazia audierii, existând riscul reiterării comportamentului violent față de membrii familiei pe fondul consumului de băuturi alcoolice.
În același context al aprecierii pericolului concret pentru ordinea publică trebuie avută în vedere și rezonanța socială a faptei, în special raportat la faptul că incidentul a avut loc într-o localitate mică, instanța apreciind că intervenția organelor judiciare trebuie să fie fermă în cazul în care se aduce atingere dreptului la viață, pentru asigurarea climatului de ordine și siguranță publică. Lăsarea în libertate a inculpatului ar putea încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare și ar crea în rândul membrilor comunității un sentiment de insecuritate, credința că justiția nu acționează suficient de ferm
împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, întocmit la data de_, în dosar nr.20/P/2013, a fost trimis în judecată inculpatul O.
A. , pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20 C.p., raportat la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. c C.p., reținându-se în esență că, în data de 17 ianuarie 2013, în timp ce se afla în locuința situată în loc. B., nr. 274, comuna Pericei, jud. S., inculpatul a aplicat o lovitură cu un cuțit soției sale O. R., la nivelul hemitoracelui stâng, regiunea superioară, cauzându-i o plagă tăiat-înțepată cu hematom, care a necesitat o intervenție chirurgicală pentru evacuarea hematomului și oprirea sângerării.
La Tribunalul Sălaj a fost înregistrat dosarul nr._ și s-a fixat termen de judecată la data de 20 martie 2013.
La primirea dosarului, procedându-se din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art.3001Cod procedură penală, raportat la art. 160 Cod procedură penală, prin încheierea penală din data de 0_, s-a constatat că, temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, având în vedere următoarele considerente:
Din probele existente la dosarul cauzei a rezultat că existența indiciilor temeinice ale comiterii faptei de către inculpat, în sensul definit de art.681Cod procedură penală, fiind astfel îndeplinită cerința prev de art.146 Cod procedură penală.
Temeiul arestării preventive a inculpatului dispusă prin încheierea penală nr. 02/C din_ a Tribunalului S. este cel prevăzut de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, respectiv că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin urmare, este îndeplinită prima condiție prevăzută de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală ce a fost avută în vedere la luarea măsurii arestării preventive, neintervenind între timp o reducere a limitelor legale de pedeapsă.
De asemenea, s-a constatat ca fiind îndeplinită și a doua condiție respectiv pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, se menține în continuare. Acest pericol rezultă-așa cum s-a reținut cu ocazia arestării - din natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, modalitatea, împrejurările comiterii ei precum și urmările produse.
Faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prezintă o gravitate sporită având rezonanță în rândul opiniei publice și determinând reacția negativă a acesteia față de împrejurarea că persoana asupra căreia planează astfel de acuzații grave este judecată în stare de libertate. În plus, din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpatul ar mai fi proferat amenințări cu moartea la adresa părții vătămate (soția sa) iar atunci când se află sub
influența băuturilor alcoolice își pierde controlul și se manifestă deosebit de violent, ceea ce constituie un real pericol pentru membrii familiei, în astfel de momente.
Tribunalul, verificând din nou la termenul de azi,_, temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive, în conformitate cu prev.art.3202Cod procedură penală, a constatat că temeiurile care au stat la baza măsurii se mențin în continuare așa încât măsura arestării preventive a inculpatului, este temeinică și legală iar temeiurile care au determinat arestarea subzistă și impun în continuare privarea de libertate al inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul O. A. solicitând instanței de control judiciar casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestului preventiv și punerea sa de îndată în libertate.
S-a apreciat de către apărătorul ales al inculpatului că, menținerea stării de arest este nelegală și netemeinică în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de omor, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, deoarece inculpatul nu a avut intenția de a suprima viața soției sale, totul fiind un accident nefericit.
S-a mai arătat că inculpatul recunoaște faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu însă nu și încadrarea juridică a faptei.
De asemenea, s-a învederat că, nu există probe certe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat până la acest moment și a dispozițiilor art 3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea reține următoarele:
Instanța fondului, în mod legal și temeinic fiind investită cu soluționarea prezentului dosar, în conformitate cu prevederile art 3002raportat la 160bCod procedură penală, a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpatul O. A. prin încheierea penală nr. 2/C/18 ianuarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului S.
.
Astfel, s-a procedat inițial la verificarea condițiilor prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, respectiv dacă există probe sau indicii temeinice din care să rezulte bănuiala rezonabilă că inculpatul ar putea fi autorul infracțiunii reținute în sarcina sa prin rechizitoriul din data de 31 ianuarie 2013 emis în dosarul nr. 20/P/2013 al Tribunalului S. .
Astfel, din probele administrate în faza de urmărire penală respectiv din: procesul-verbal de cercetare la fața locului și fotografiile judiciare aferente,
procesul-verbal de constatare și planșele de examinare a obiectelor de îmbrăcăminte ale părții vătămate; declarațiile părții vătămate O. R. ; ale martorului O. Dionis Alin, raportul de constatare medico-legală nr. 76/II/a/2/22 ianuarie 2013; din mijloacele materiale de probă și din depoziția martorului Gudal Veaceslav rezultă că inculpatul în data de 17 ianuarie 2013 ar fi aplicat o lovitură de cuțit părții vătămate O. R., producându-i acesteia o plagă cu adâncime de 8 cm. în zona pectorală stângă care a necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Aceste probe sunt apte să convingă un observator obiectiv că inculpatul poate fi autorul infracțiunii de tentativă la omor calificat prev de art 20 raportat la art 174 alin 1 lit c Cod penal.
Temeiul de arestare avut în vedere la momentul luării față de inculpat a măsurii preventive a fost acela prevăzut de art 148 lit.f Cod procedură penală temei care subzistă și în prezent și justifică privarea de libertate a inculpatului. Teza I a art 148 lit f Cod procedură penală referitoare la limitele de pedeapsă este îndeplinită în cauza dedusă judecății, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat în prezentul dosar fiind
închisoarea mai mare de 4 ani.
Și cea de-a doua teză a art 148 lit f Cod procedură penală este îndeplinită deoarece există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Această stare de pericol concret rezidă nu doar din gravitatea acuzațiilor formulate față de inculpat, de gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite care aduce atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, de împrejurările în care a fost comisă fapta- pe fondul consumului exagerat de alcool și a unei discuții în contradictoriu cu fiul său pe care l-a amenințat că îl va tăia, fapt ce a determinat intervenția părții vătămate-, urmările produse -vătămarea integrității corporale a părții vătămate căreia se presupune că inculpatul i-a aplicat o lovitură cu un cuțit într-o zonă vitală a corpului, lovitură aplicată cu mare intensitate raportat la adâncimea plăgii, ci și din reacția pe care opinia publică o are la aflarea unor vești despre astfel de evenimente petrecute în sânul familiei, la starea de incertitudine și nesiguranță a părții vătămate care, dacă inculpatul ar fi pus în libertate, ar trebui să trăiască împreună cu agresorul său sub același acoperit.
Astfel de fapte trebuie ferm suprimate de către organele judiciare pentru a nu da un exemplu negativ membrilor colectivității.
Aprecierile apărătorului ales al inculpatului cu privire la încadrarea juridică a faptei sunt lipsite de relevanță în această fază a procesului penal, ele vizând fondul cauzei și cu privire la acesta urmând a se face probațiune.
Pentru aceste considerente, apreciind că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și mai ales pentru a împiedica comiterea de noi infracțiuni, constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a încheierii recurate, în baza prevederilor art 38515pct.1 lit.b Cod procedură penală va fi respins ca nefondat recursul inculpatului conform dispozitivului.
Văzând și prevederile art 192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul O. A., fiul lui V. și L., născut la_, încarcerat în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din 20 martie 2013 a Tribunalului S. .
Stabilește în favoarea Baroului C., suma de 25 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, av.Bădău C. .
Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI ANA C. L. M., M. Ș.
GREFIER,
M. B.
Red. M.Ș./M.N.
4 ex./_
Jud.fond.- S. M.
| ← Decizia penală nr. 403/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 1206/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
