Decizia penală nr. 457/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice
Comentarii |
|
ROMA. A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.457/R/2013
Ședința publică din 03 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. I., judecător JUDECĂTORI: DP
V. G.
GREFIER: DS
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror:
DS
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul T. D. A. împotriva sentinței penale nr.24 din 30 ianuarie 2013 a Judecătoriei Năsăud, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1din OUG nr. 195/2002, republicată și uz de fals prev. de art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul din oficiu al inculpatului, av.Pușcaș Bena Ana M., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicate inculpatului, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prev.de art.74 lit.c C.pen. rap.la art.76 C.pen.
Susține că la stabilirea pedepsei, instanța de fond nu a avut în vedere criteriile de individualizare prev.de art.72 C.pen., respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise și persoana inculpatului, care nu are antecedente penale și a recunoscut săvârșirea celor două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, prevalându-se de disp.art.320/1 C.pr.pen. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.
C U R T E A
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Năsăud prin sentința penală nr.24 din 30 ianuarie 2013, a condamnat inculpatul T. D. A., fiul lui D. și V., născut la data de_ în loc. Ș., jud. Bistrița Năsăud, domiciliat în loc. Ș., nr.691, jud. Bistrița Năsăud, CNP 1., fără antecedente penale:
la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală .
la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală .
S-a constatat că inculpatul a comis cele 2 infracțiuni sub forma concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a Cod penal, iar în baza art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare .
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71- 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod
penal.
În baza dispozițiilor art. 81 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată
a executării pedepsei aplicate inculpatului, stabilind termen de încercare pentru inculpat, potrivit dispozițiilor art. 82 cod penal de 2 ani și 8 luni închisoare .
S-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prev. de art. 83 cod penal.
Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal.
S-a dispus confiscarea specială a actului intitulat ,,Permis de conducere"; cu seria IAA 11413410- CCE .
S-a dispus desființarea ca fals a actului intitulat ,,Permis de conducere"; cu seria IAA 11413410- CCE .
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cu titlu cheltuieli judiciare, din care suma de 60 lei reprezentând onorariu parțial avocat din oficiu în favoarea av. Bîtă D. s-a avansat din fondurile M. ui Justiției .
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, înregistrat la această instanță sub nr._ a fost trimis în judecată inculpatul S. M. pentru comiterea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1din OUG nr. 195/2002, republicată și pentru comiterea infracțiunii de a folosi un înscris oficial, cunoscând că este fals în vederea producerii unei consecințe juridice prev. de art. 297 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal .
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că în data de_, în jurul orelor 15.30, inculpatul T. D. A. a fost depistat în trafic în timp ce conducea autoturismul marca Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare 8912BPW, pe DN 17-D, pe raza localității A. eș.
La solicitarea organelor de poliție acesta a prezentat pentru control documentul cu seria IAA1413410-CCE, susținând că acest document este un permis de conducere emis de autoritățile irlandeze în anul 2010.
În urma verificărilor efectuate de către organele de poliție în bazele de date din România și Irlanda a rezultat că inculpatul T. D. A. nu posedă permis de conducere valabil pentru nici o categorie de autovehicule, iar conform adresei nr. 1158436/RAM/_ a Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, rezultă că documentul sus menționat prezentat de către acesta cu ocazia controlului reprezintă o "traducere a unui permis de conducere internațional", document
care nu are valabilitate de sine stătătoare, nu este eliberat de autorități naționale ci este procurat în regim privat, contra cost, prin intermediul unui portal virtual.
Cu ocazia audierii inculpatul T. D. A. a declarat faptul că în cursul anului 2010, în timp ce se afla la muncă în Irlanda a susținut un examen pe internet, iar în urma acestui examen a primit prin poștă documentul mai sus menționat, necunoscând faptul că acest document nu reprezintă un permis de conducere valid.
Fiind audiat la Parchet în data de_ inculpatul a declarat că în anul 2010 a apelat la un prieten din localitatea Maieru ";să-l rezolve de un permis";. Acesta i-a cerut 300 sau 400 euro, după care i-a dat permisul de conducere cu seria IAA1413410-CCE eliberat în Irlanda. Din anul 2010 și până în anul 2012 inculpatul a condus autoturismul în județele Bistrița-Năsăud și Cluj, nefiind implicat în evenimente rutiere, a folosit acest permis de conducere știind că este fals. Inculpatul a declarat că știa că pentru a conduce are nevoie de permis, întrucât în urmă cu circa 3 ani a fost înscris la o școală de șoferi, dar nu a promovat examenul pentru permis de conducere iar în prezent urmează cursurile Școlii de Șoferi SC ,,Tomi"; SRL Rodna. Acesta a mai declarat că avea cunoștințe că permisul procurat de prietenul său din localitatea Maieru nu este valabil întrucât nu l-a obținut în urma promovării unui examen de conducător auto, ci l- a cumpărat.
În data de_, în jurul orelor 15.30, inculpatul T. D. A. a fost depistat în trafic în timp ce conducea autoturismul marca Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare 8912BPW, pe DN 17-D, pe raza localității A. eș.
La solicitarea organelor de poliție acesta a prezentat pentru control documentul cu seria IAA1413410-CCE, susținând că acest document este un permis de conducere emis de autoritățile irlandeze în anul 2010.
În urma verificărilor efectuate de către organele de poliție în bazele de date din România și Irlanda a rezultat că inculpatul T. D. A. nu posedă permis de conducere valabil pentru nici o categorie de autovehicule, iar conform adresei nr. 1158436/RAM/_ a Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, rezultă că documentul sus menționat prezentat de către acesta cu ocazia controlului reprezintă o "traducere a unui permis de conducere internațional", document care nu are valabilitate de sine stătătoare, nu este eliberat de autorități naționale ci este procurat în regim privat, contra cost, prin intermediul unui portal virtual.
Cu ocazia audierii inculpatul T. D. A. a declarat faptul că în cursul anului 2010, în timp ce se afla la muncă în Irlanda a susținut un examen pe internet, iar în urma acestui examen a primit prin poștă documentul mai sus menționat, necunoscând faptul că acest document nu reprezintă un permis de conducere valid.
Fiind audiat la Parchet în data de_ inculpatul a declarat că în anul 2010 a apelat la un prieten din localitatea Maieru ";să-l rezolve de un permis";. Acesta i-a cerut 300 sau 400 euro, după care i-a dat permisul de conducere cu seria IAA1413410-CCE eliberat în Irlanda. Din anul 2010 și până în anul 2012 inculpatul a condus autoturismul în județele Bistrița-Năsăud și Cluj, nefiind implicat în evenimente rutiere, a folosit acest permis de conducere știind că este fals. Inculpatul a declarat că știa că pentru a conduce are nevoie de permis, întrucât în urmă cu circa 3 ani a fost înscris la o școală de șoferi, dar nu a promovat examenul pentru permis de conducere iar în prezent urmează cursurile Școlii de Șoferi SC ,,Tomi"; SRL Rodna. Acesta a mai declarat că avea cunoștințe că permisul procurat de prietenul său din localitatea Maieru nu este valabil
întrucât nu l-a obținut în urma promovării unui examen de conducător auto, ci l- a cumpărat.
Fapta inculpatului de a conduce pe drumurile publice un autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1din OUG nr. 195/2002, republicată.
În baza acestui text legal cu aplicarea dispozițiilor art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală instanța l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 cod penal, împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea, gradul de pericol social al acesteia, precum și persoana inculpatului.
Fapta inculpatului de a folosi un înscris oficial cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prev. de art.291 Cod penal .
În baza acestui text legal cu aplicarea dispozițiilor art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală instanța l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 cod penal, împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea, gradul de pericol social al acesteia, precum și persoana inculpatului.
Instanța a constatat că inculpatul a comis cele 2 infracțiuni sub forma concursului real de infracțiuni prev. de art.33 lit. a Cod penal, iar în baza art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.
Instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71-64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, instanța în baza dispozițiilor art. 81 cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului,stabilind termen de încercare pentru inculpat, potrivit disp. art. 82 cod penal de 2 ani și 87 luni închisoare .
Instanța a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prev. de art. 83 cod penal.
Instanța a dispus că pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal.
În baza art. 118 alin. 1 lit. b cod penal instanța a dispus confiscarea specială a actului intitulat ,,Permis de conducere"; cu seria IAA 11413410- CCE și a dispus desființarea ca fals a actului intitulat ,,Permis de conducere"; cu seria IAA 11413410- CCE .
În baza art. 191 cod procedură penală instanța a obligat inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cu titlu cheltuieli judiciare, din care suma de
60 lei reprezentând onorariu parțial avocat din oficiu în favoarea av. Bîtă D. s-a avansat din fondurile M. ui Justiției .
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul T. D. A. solicitând admiterea căii de atac promovate și rejudecând dosarul, a se recunoaște în favoarea sa circumstanțele atenuante vizate de art.74 C.pen., cărora să li se dea eficiența recunoscută în art.,76 C.pen.și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Curtea examinând recursul promovat prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Curtea examinând modul în care instanța de fond a analizat critica privind individualizarea pedepsei principale aplicată recurentului T. D., constată că a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare privative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.
Curtea, în baza propriei analize, față de critica formulată în sensul reducerii cuantumului pedepsei consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.
Curtea consideră că pedeapsa principală de 8 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, reprezintă o pedeapsă proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptelor comise de recurent, concretizată prin modul în care acesta a acționat, prin comiterea unor infracțiuni la regimul circulației rutiere, cât și de fals și ea reliefează periculozitatea excesivă a modului de operare al recurentului, cât și profilul socio-moral și de personalitate a inculpatului, a cărui atitudine în societate și procesuală în cauză, este parțial pozitivă.
În esență, judecătoria a reținut că recurentul a condus pe drumurile publice un autoturism fără să posede permis de conducere, iar pe de altă parte, când a fost oprit pentru control de către organele de poliție le-a prezentat acestora un document fals, care atesta că actul reprezintă un permis de conducere emis de autoritățile irlandeze în anul 2010, dar care nu era valid pentru circulația în România.
Curtea reține că inculpatul în fața judecătoriei a fost de acord ca soluționarea cauzei să aibă loc în condițiile art.320/1 C.proc.pen., respectiv în baza probelor scrise și testimoniale strânse de către procuror.
Față de modul concret de săvârșire a faptelor, cuantumul pedepsei principale rezultante de 8 luni închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar suspendarea condiționată a acesteia, va da posibilitate inculpatului, la conștientizarea consecințelor faptelor sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia. Curtea apreciază că prin această individualizare judiciară a sancțiunii există toate garanțiile că recurentul nu va recurge la noi fapte ilicite, asigurându-se scopurile pedepsei prevăzute de art.52 C.pen.
Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, așa încât nu este incident cazul de casare invocat, respectiv art.385/9 pct.14 C.pr.pen.
În raport cu cele menționate, sentința instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele și verificându-se hotărârea atacată, instanța nu a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu potrivit art.385/9 alin.3 C.proc.pen.
Așa fiind, pentru motivele ce preced, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen.
Se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Pușcaș Ana, în baza art.189 C.proc.pen.
Văzând disp.art.192 alin.2 C.proc.pen., va obliga recurentul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. D. A. împotriva sentinței penale nr. 24 din 30 ianuarie 2013 a Judecătoriei Năsăud.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Pușcaș Ana.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 aprilie 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
C. I. | D. | P. | V. G. |
GREFIER
DS
Red.D.P./C.A.
3 ex./_ Jud.fond.G. C.
← Decizia penală nr. 1366/2013. Infractiuni rutiere-circulația... | Decizia penală nr. 247/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... → |
---|