Decizia penală nr. 635/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALA NR.635/R/2013

Ședința publică din data de 10 mai 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: V.

C.

JUDECĂTORI: I.

C.

M.

: D.

P.

GREFIER: G.

I.

-B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C., reprezentat prin PROCUROR - V. GĂZDAC

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BISTRIȚA și inculpatul S. I. T. împotriva sentinței penale nr. 103 din 23 ianuarie 2013 a Judecătoriei B., inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud dat în dosar nr.677/P/2012 pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui autovehicul

de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art.86 al.1 din OUG nr. 195/2002 modificată, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu - avocat Pușcaș - Bena A. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul S. I. T. .

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care,

Apărătorul inculpatului depune la dosarul cauzei motivele de recurs, precum și înscrisuri în circumstanțiere, respectiv caracterizări ale inculpatului.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul M. ui P., susține recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, recurs declarat în favoarea inculpatului. Solicita admiterea recursului formulat în temeiul art. 38515alin.2 lit.d C.p.p., rap. art. 3856alin.3 C.p.p., casarea sentinței penale nr. 103 din 23 ianuarie 2013 a Judecătoriei

  1. , în latura penală a cauzei, și procedând la rejudecarea cauzei stabilirea unei pedepse rezultante la cuantumul de 1 an și 6 luni închisoare cu privare de libertate. Învederează faptul că prima instanța a hotărât condamnarea inculpatului S.

    I. T. în procedura simplificata, la pedeapsa de 9 luni închisoare, apoi a revocat o altă pedeapsa de 9 luni închisoare și a stabilit în mod greșit pedeapsa rezultanta la 1 an și 8 luni închisoare, în loc de 1 an și 6 luni închisoare cum era corect. Raportat la aceste considerente de nelegalitate solicita admiterea recursului.

    Apărătorul inculpatului, în temeiul art.38515alin.2 lit.d C.p.p. solicita admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și constatând ca în cauza dedusa judecății este incident art. 3859pct.14 C.p.p. să retina cauza spre rejudecare.

    Apreciază faptul că hotărârea pronunțată de prima instanță este nelegala sub aspectul individualizării pedepsei, respectiv a prevederilor art. 72 C.p. Astfel ca, instanța de fond nu s-a raportat la reținerea pericolul social concret al infracțiunii și anume, faptul că a condus pe o distanta scurtă de drum, are noțiunile necesare conducerii unui autovehicul întrucât acesta a urmat cursurile școlii de șoferi, doar că nu a absolvit examenul de obținere a permisului de conducere. Raportat la persoana inculpatului apreciază că, acesta este o persona bine integrata în societate și este singurul întreținător al familiei. Raportat la cele expuse solicita admiterea recursului, cu onorariu avocațial din Fondul M. ui de Justiție.

    Reprezentantul M. ui P., apreciază recursul declarat de către inculpat ca nefondat, solicita respingerea acestuia cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor față de stat, ocazionate de procedura recursului.

    Apreciază că pedeapsa stabilită de prima instanță pentru infracțiunea reținuta în sarcina inculpatului ca și cuantum a fost corect realizată

    C U R T E A

    Deliberând reține că,

    Prin sentința penală nr.103 din 23 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, a fost condamnat inculpatul S. I. T., pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule, prev. de art.86 alin.1 din O.U.G.195/2002 republicată, cu aplic. art. 37 lit.a C.p., art.3201C.p.p. la pedeapsa de 9 luni închisoare.

    S-a constatat că fapta este comisă în cursul termenului de încercare a suspendării condiționate a pedepsei de 9 luni închisoare aplicată prin S.p.279/2010 a Judecătoriei B. și în temeiul art. 83 C.p. revocă suspendarea condiționată a acestei pedepse și dispune executarea pedepsei de 9 luni aplicată pentru fapta dedusă judecății alături de pedeapsa de 9 luni, inculpatul urmând să executa în final pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.

    S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II-a,lit.b C.pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii, în conformitate cu dispozițiile art.71 C.pen.

    În baza art.191 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

    Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că martorul Mănarcă George Aurel este proprietarul autoutilitarei marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare_ . La data de_, martorul împreună cu inculpatul s-au deplasat cu această autoutilitară până în localitatea Prundu B., la volan aflându-se martorul. Martorul a rămas în Prundu B. în vederea rezolvării unor probleme personale. Intre timp inculpatul s-a urcat la volanul mașinii pe care a condus-o pe DJ 173/A, până în loc. B. B., la un Service Auto, iar la întoarcere către loc. Prundu B., inculpatul a fost oprit pentru control de către organele de poliție. S-a constatat că inculpatul nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.

    În fața instanței, inculpatul a solicitat aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, precizând că recunoaște în întregime fapta săvârșită, nu dorește să dea o nouă declarație în fața instanței deoarece își menține declarațiile date anterior, își însușește probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, astfel că nu mai solicită administrarea de probe.

    Starea de fapt descrisă a fost reținută în baza următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare din oficiu (fila 6), procesul-verbal de depistare (fila 7), procesul-verbal din care rezultă că inculpatul nu figurează în evidențe ca fiind posesor de permis de conducere (fila 13), declarațiile martorilor Ciurea V. Ioniță (fila 16), Jabei Cristian T. (fila 18), Ciuncan Mihai (fila 20), Mănarcă George Aurel (fila 21).

    Raportat la probele administrate în cauză, instanța a constatat că în drept:

    Fapta inculpatului S. I. T., recidivist postcondamnatoriu de a conduce pe drumul public un autovehicul, fără a fi posesor al permisului de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, republicată, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, pentru care instanța îi va aplica pedeapsa de 9 luni închisoare, cu reținerea art. 3201C.p.p.

    La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu o treime conform art. 320/1 Cod procedură penală, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Raportat la aceste criterii, la starea de recidivă a inculpatului care a fost condamnat și anterior pentru infracțiuni la legea circulației, instanța a apreciat că nu se impune reținerea vreunei circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, cu consecința reducerii sub minimul special rezultat în urma aplicării art. 320/1 Cod

    procedură penală, însă atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal a fost avută în vedere alături de celelalte criterii la stabilirea cuantumului pedepsei aplicat pentru fapta dedusă judecății.

    Instanța a constatat că fapta este comisă în cursul termenului de încercare a suspendării condiționate a pedepsei de 9 luni închisoare aplicată prin S.p.279/2010 a Judecătoriei B. și în temeiul art. 83 C.p., a revocat suspendarea condiționată a acestei pedepse și a dispus executarea pedepsei de 9 luni aplicată pentru fapta dedusă judecății alături de pedeapsa de 9 luni, inculpatul urmând să executa în final pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.

    S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II-a,lit.b C.pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii, în conformitate cu dispozițiile art.71 C.pen.

    În baza art.191 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

    Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termenul legal Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița și inculpatul S. I. T. .

    În motivarea recursului parchetului se arată că prima instanța a hotărât condamnarea inculpatului S. I. T. în procedura simplificata, la pedeapsa de 9 luni închisoare, apoi a revocat o altă pedeapsa de 9 luni închisoare și a stabilit în mod greșit pedeapsa rezultanta la 1 an și 8 luni închisoare, în loc de 1 an și 6 luni închisoare cum era corect.

    Ca atare se solicită admiterea recursului formulat în temeiul art. 38515alin.2 lit.d C.p.p., rap. art. 3856alin.3 C.p.p., casarea sentinței penale nr. 103 din 23 ianuarie 2013 a Judecătoriei B., în latura penală a cauzei, și procedând la rejudecarea cauzei stabilirea unei pedepse rezultante la cuantumul de 1 an și 6 luni închisoare cu privare de libertate.

    În motivarea recursului inculpatului se arată că hotărârea pronunțată de prima instanță este nelegala sub aspectul individualizării pedepsei, respectiv a prevederilor art. 72 C.p. Astfel ca, instanța de fond nu s-a raportat la reținerea pericolul social concret al infracțiunii și anume, faptul că a condus pe o distanta scurtă de drum, are noțiunile necesare conducerii unui autovehicul întrucât acesta a urmat cursurile școlii de șoferi, doar că nu a absolvit examenul de obținere a permisului de conducere. Raportat la persoana inculpatului apreciază că, acesta este o persona bine integrata în societate și este singurul întreținător al familiei.

    Ca atare se solicita admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și reducerea cuantumului pedepsei aplicate ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art.74 C.p. iar ca modalitate suspendare sub supraveghere a pedepsei aplicate.

    Examinând probele dosarului Curtea va constatat că recursul Parchetului este fondat iar recursul inculpatului este nefondat.

    Instanța de fond ca urmare a poziției adoptate de către inculpat de recunoaștere a vinovăției în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le-a cunoscut și și le-a însușit, a acordat eficiență disp. art.320/1 C.p.p.

    Astfel în esență s-a reținut că martorul Mănarcă George Aurel este proprietarul autoutilitarei marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare_ . La data de_, martorul împreună cu inculpatul s-au deplasat cu această autoutilitară până în localitatea Prundu B., la volan aflându-se martorul. Martorul a rămas în Prundu B. în vederea rezolvării unor probleme personale. Intre timp inculpatul s-a urcat la volanul mașinii pe care a condus-o pe DJ 173/A, până în loc. B. B., la un Service Auto, iar la întoarcere către loc. Prundu B.

    , inculpatul a fost oprit pentru control de către organele de poliție. S-a constatat că inculpatul nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.

    Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C.p. adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a acestei, persoana inculpatului care se află în stare de recidivă postcondamnatoirie raportat la sentința penală nr.279/2010 a Judecătoriei B., care însă a recunoscut comiterea faptei uzând de disp, art.320/1 C.p.p., astfel că limita de pedeapsă a fost redusă cu o treime în concordanță cu disp. art.320/1 alin.7 C.p.p.,

    Reținerea circumstanțelor atenuante constituie o facultate pentru instanță în procesul de individualizare a pedepsei, iar poziția de recunoaștere a inculpatului a fost valorificată de către instanță prin reținerea disp. art.320/1 C.p.p. și având în vedere că inculpatul a comis fapta în cursul termenului de încercare a suspendării condiționate a pedepsei de 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.279/2010 a Judecătoriei B. intervenind revocarea suspendării, precum și la antecedența penală a acestuia nu se impun reținerea altor circumstanțe atenuante prev. de art.74 lit.a și b C.p.

    Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată numai prin privare de libertate având în vedere natura și gravitatea faptei comise, dar și perseverența infracțională manifestată de către inculpat care a beneficiat de clemența legii

    aplicându-i-se o pedeapsă cu suspendare condiționată, astfel că executarea pedepsei în regim de detenție este oportună nefiind îndeplinite condițiile prev. de art.86/1 C.p. referitoare la aplicarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, astfel recursul inculpatului este nefondat.

    Hotărârea instanței de fond este deficitară însă sub aspectul calculului pedepsei rezultante aplicate inculpatului respectiv la pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată acestuia pentru fapta dedusă judecății respectiv infracțiunea prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată s-a adăugat ca urmare a incidenței revocării suspendării condiționate a executării pedepsei raportat la sentința penală nr.279/2010 a Judecătoriei B., pedeapsa de 9 luni închisoare astfel că în final

    instanța de fond a constatat că inculpatul urma să execute pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare deși cuantumul corect al pedepsei finale este de 1 an și 6 luni închisoare, sub acest aspect recursul Parchetului fiind fondat.

    În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art.385/15 pct.2 lit.d

        1. va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița împotriva sentintei penale nr. 103 din 23 ianuarie 2013 a Judecătoriei B. pe care o va casa în latura penală cu privire la pedeapsa rezulantă de executat de catre inculpatul S. I. T., si rejudecând in aceasta limită va mentine atât pedeapsa de 9 luni închisoare aplicata pentru infractiunea prev. de art. 86 al.1 din OUG 195/2002 cu art. 37 lit.a Cod penal si art. 320 ind. 1 Cod proc.penala cât și revocarea pedepsei de 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 279/2010 a Judecătoriei B., pedeapsa rezultantă de executat fiind de: 1 an si 6 luni închisoare în regim de detentie.

          Se vor mentine restul dispozițiilor sentintei atacate.

          În baza art.189 C.p.p. se va stabili onorariu apărător oficiu la 200 lei ce se va achita Baroului de Avocați C. din FMJ.

          În baza art.192 alin.3 C.p.p cheltuielile judiciare în recursul Parchetului vor rămâne în sarcina statului.

          Curtea în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondat recursul inculpatului S. I. T. impotriva aceleiași sentinte.

          În baza art.192 alin.2 C.p.p. va obliga recurentul la 500 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu.

          PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

          DECIDE:

          1. Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița împotriva sentintei penale nr. 103 din 23 ianuarie 2013 a Judecătoriei B. pe care o casează în latura penală cu privire la pedeapsa rezulantă de executat de catre inculpatul S. I. T., fiul lui I. si Șlivia, născut la_ în B., CNP 1. si rejudecând in aceasta limită:

            Mentine atât pedeapsa de 9 luni închisoare aplicata pentru infractiunea prev. de art. 86 al.1 din OUG 195/2002 cu art. 37 lit.a Cod penal si art. 320 ind. 1 Cod proc.penala cât și revocarea pedepsei de 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 279/2010 a Judecătoriei B., pedeapsa rezultantă de executat fiind de

            :

            -1 an si 6 luni închisoare în regim de detentie.

            Mentine restul dispozițiilor sentintei.

            Stabilește onorariu apărător oficiu la 200 lei ce se achită Baroului de Avocați

  2. din FMJ.

Cheltuielile judiciare în recursul Parchetului rămân în sarcina statului.

        1. Respinge ca nefondat recursul inculpatului S. I. T. impotriva aceleiași sentinte.

Obliga recurentul la 500 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu.

Definitivă.

Pronuntata in ședința publică din 10 mai 2013.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

V.

C.

I.

C.

M.

D.

P.

GREFIER

G. I. -B.

Red.I.C.M./S.M.D.

3 ex./_

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 635/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice