Decizia penală nr. 522/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.522 /R/2013
Ședința publică din 15 aprilie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: M. Ș., judecător
ECĂTORI: ANA C.
M.
G.: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR: VIOLETA TRĂISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul V. Z. împotriva sentinței penale nr.256 din 31 ianuarie 2013 a Judecătoriei B. M.
, pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis prev. de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul V. Z., asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av.Dumbrăveanu D. C.
, din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul V. Z. , în temeiul dispozițiilor art.385/15 pct.2 lit.d rap.la art.385/6 al.3 C.pr.pen., solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza, în principal, a se proceda la o reindividualizare a pedepsei aplicată inculpatului și a modalității de executare, în sensul aplicării pedepsei amenzii cu executare, astfel cum s-a solicitat în scris de către inculpat, iar în subsidiar, a se proceda la o reducere a cuantumului pedepsei, cu aceeași modalitate de executare.
În susținerea recursului arată că prima instanță a stabilit starea de fapt și a dat o corectă încadrare juridică a faptei. La individualizarea pedepsei, conform art.72 C.pen., și la stabilirea modalității de executare, instanța a ținut cont de circumstanțele faptei, de solicitarea inculpatului de a fi judecat în procedură simplificată prev. de art.320/1 C.pr.pen.
În ceea ce privește solicitarea subsidiară, în sensul reducerii cuantumului pedepsei aplicate, solicită a se avea în vedere că inculpatul prin fapta sa nu a fost implicat în vreun eveniment rutier, care să fi produs pagube materiale sau să se fi soldat cu victime, astfel că pericolul social al faptei este redus, neaducându-se atingere siguranței circulației pe drumurile publice.
De asemenea, consideră că sunt relevante aspectele privind situația personală a inculpatului, care are un loc de muncă stabi, iar pentru fapta de furt calificat înscrisă în cazierul judiciar, s-a împlinit termenul de reabilitare.
Pentru aceste motive, consideră că instanța a procedat la o greșită
individualizare a pedepsei, sens în care solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate până la limita de 4 luni închisoare, cu aceeași modalitate de executare, suspendare condiționată.
Reprezentantul M. ui P. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, pentru considerentele cuprinse în motivarea primei instanțe.
În susținerea poziției procesuale arată că, în mod corect s-au avut în vedere toate împrejurările speței, iar prima instanță a motivat cu argumente pe care le consideră substanțiale, nereținerea în cauză a circumstanțelor atenuante, raportat la persoana inculpatului, care nu este la prima confruntare cu legea penală, cu referire la faptul că mai are o condamnare pentru fapte similare și în concurs cu infracțiunea prev. de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002, acesta dovedind că intrarea în sfera infracțională nu este întâmplătoare.
Solicită a se avea în vedere și împrejurările concrete ale cauzei, raportându-se la modul în care a fost depistată fapta.
Prin urmare, din toate aceste perspective de individualizare la care se referă art.72 C.pen., pedeapsa aplicată de instanță, raportat la persoana recurentului, este temeinică și solicită a fi menținută ca atare, ca efect al respingerii recursului. Promovat de inculpat.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.256 din 31 ianuarie 2013 a Judecătoriei B. M., pronunțată în dosar nr._, a fost condamnat inculpatul V. Z. - CNP 1., fiul lui I. și M., născut la data de_ în loc. Sanislău, jud. Satu M., cetățean român, studii - școală profesională, stagiul militar satisfăcut, necăsătorit, trei copii minori, ocupația zidar, domiciliat în loc. B.
, str. H., nr. 46/43, jud. Maramureș, cu antecedente penale - pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehiculul, de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 3201Cod procedură penală, la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art. 81, 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 8 luni, ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a hotărârii, și conform art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza II Cod penal și, în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
În temeiul art.191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare în favoarea statului în sumă de 500 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 3795/P/2011 din 16 iulie 2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare a fost trimis în judecată inculpatul V. Z. cu datele personale menționate în dispozitivul sentinței, pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o
persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002.
Inculpatul a recunoscut comiterea faptei, recunoașterea sa coroborându-se cu probele de la dosar, respectiv: procesul verbal de constatare a infracțiunii, înscrisuri: adresa nr.103582/_ a Serviciului
P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Maramureș, declarația martorului Horțea Ciprian L., declarațiile inculpatului (f. 10-11 dos. urm. pen.), solicitând judecarea sa în baza probelor administrate de parchet, conform procedurii simplificate.
Trecând la soluționarea cauzei, în baza probatoriului administrat de parchet, și însușit de inculpat potrivit art. 3201 Cod proc. penală, instanța a reținut următoarele:
La data de 20 septembrie 2011, în jurul orei 12:36, inculpatul V.
Z. a condus autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_ în care se afla și martorul Horțea Ciprian L., pe Bd. Decebal din B. M., deplasându-se înspre sediul firmei "Seneca"; situat pe str. Mărgeanului.
La sensul giratoriu din intersecția B-dul Decebal cu B-dul București, inculpatul nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați regulamentar în traversare, motiv pentru care a fost oprit pentru control de un echipaj al poliției rutiere.
Agenții de poliție i-au solicitat inculpatului să prezinte actul de identitate, permisul de conducere auto și actele autoturismului, însă inculpatul a declarat că nu posedă permis de conducere.
Din adresa nr.103582/_ a Serviciului P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Maramureș rezultă că inculpatul nu posedă permis de conducere.
Vinovăția inculpatului este dovedită cu probele existente la dosarul de urmărire penală, fiind de altfel recunoscută și de inculpat.
În drept, fapta comisă de inculpatul V. Z., în modalitatea descrisă mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002, faptă pentru care instanța a aplicat acestuia pedeapsa de 8 luni închisoare.
Constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal și apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 8 luni, în conformitate cu prevederile art. 82 Cod penal, atrăgându-i atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
La individualizarea pedepsei conform art. 72 Cod penal, și a modului de executare a fost avut în vedere gradul de pericol social al faptei, apreciat în raport atitudinea inculpatului și coroborat cu împrejurarea că nu a fost implicat în vreun eveniment rutier. S-a mai avut în vedere că inculpatul figurează în fișa de cazier judiciar cu antecedente penale, deși termenul de reabilitare pare împlinit.
De asemenea, s-a avut în vedere faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată, precum și împrejurarea că acesta a solicitat judecarea sa în procedură simplificată, în condițiile art. 3201Cod proc. penală, precum și înscrisurile privind situația personală a acestuia, depuse în circumstanțiere, la dosarul cauzei la data dezbaterilor, conform prev. art. 3201alin. 2 Cod proc. penală.
Prin urmare, în cauză, limitele pedepsei prevăzute de lege au fost reduse cu o treime, fiind reținute împrejurările mai sus precizate.
Instanța a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului, corespunde sub aspectul naturii - neprivativă de libertate și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei, tocmai pentru ca aceasta să-și poată îndeplini funcțiile, care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii.
În cauză nu s-au și circumstanțe atenuante judiciare prev. de art. 74 lit. c Cod penal cărora să li se dea eficiență conform art. 76 lit. e Cod penal, deoarece acest fapt, echivalează cu o dublă valență juridică. De asemenea, nu au fost reținute cu consecințe favorabile inculpatului prev. art. 74 lit. a Cod penal, față de trecutul infracțional al acestuia, chiar dacă acesta este reabilitat, separat de împrejurarea că a săvârșit fapta penală după ce s-a reținut în sarcina lui, comiterea unor alte fapte - una de aceeași natură precum și conducere sub influența băuturilor alcoolice, pentru care hotărârea judecătorească nu este definitivă, la momentul pronunțării prezentei hotărâri.
Întrucât inculpatul prin faptele sale a adus atingere valorilor sociale apărate de legea penală, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a din Codul penal în sensul interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării, pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii arătate mai sus.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs inculpatul V. Z., prin care s-a solicitat casarea acesteia și, rejudecând, în principal, a se proceda la o reindividualizare a pedepsei aplicată inculpatului și a modalității de executare, în sensul aplicării pedepsei amenzii cu executare, dându-se eficiență circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.c C.pen., iar în subsidiar, a se proceda la o reducere a cuantumului pedepsei închisorii, cu aceeași modalitate de executare - suspendarea condiționată.
În motivarea recursului, s-a arătat că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și a dat o corectă încadrare juridică faptei deduse judecății, dar la individualizarea pedepsei, conform art.72 C.pen., și la stabilirea modalității de executare, deși a ținut cont de circumstanțele faptei, de solicitarea inculpatului de a fi judecat în procedură simplificată prev. de art.320/1 C.pr.pen., a aplicat totuși o pedeapsă prea mare, în condițiile în care inculpatul nu a fost implicat în vreun eveniment rutier, care să fi produs pagube materiale sau să se fi soldat cu victime, astfel că pericolul social al faptei este redus, neaducându-se atingere siguranței circulației pe drumurile publice. Apoi, inculpatul are un loc de muncă stabil, iar pentru fapta de furt calificat înscrisă în cazierul judiciar, s-a împlinit termenul de reabilitare.
Ver if ic ând ho tăr âre a at ac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În cauză, judecata a avut loc în procedura simplificată prev. de art.320/1 C.pr.pen., inculpatul recunoscând comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, așa cum a fost reținută în actul de sesizare,
solicitând judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Așa fiind, raportat și la motivele de recurs, instanța de control judiciar se va limita doar la analiza individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului.
Instanța a valorificat eficient criteriile prev. de art.72 C.pen., având în vedere: gradul de pericol social concret al faptei comise - relativ ridicat, raportat la natura infracțiunii comise, importanța relațiilor sociale lezate, infracțiunea fiind una de pericol, urmarea socialmente periculoasă rezultând ex re, din însăși comiterea actului ce constituie elementul material al infracțiunii, neavând relevanță că fapta nu s-a soldat cu vreun eveniment
rutier; limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă ( pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani - limite reduse cu 1/3 urmare a aplicării dispoz. art.320/1 alin.7 C.pr.pen., deci pedeapsa de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare); persoana inculpatului - fără antecedente penale (având în vedere că pentru condamnarea din cazier a intervenit reabilitarea), dar care mai este judecat pentru fapte similare - infracțiuni la regimul circulației rutiere - și concurente cu cea din prezenta cauză, într-un alt dosar, cu o atitudine procesuală corespunzătoare, recunoscând și regretând fapta.
S-a aplicat astfel, o pedeapsă în limite legale, la nivelul minimului special ( redus cu 1/3), în măsură să asigure scopul prev. de art.52 C.pen.
Curtea apreciază că nu se impune în cauză, a se da o eficiență mai mare decât cea reclamată de dispoz. art.320/1 C.pr.pen. împrejurării că inculpatul a fost sincer și a recunoscut fapta, pentru că ar însemna, pe de o parte, a se da o dublă semnificație acestei împrejurări, iar pe de altă parte, a lipsi practic de conținut dispoz. art.52 C.pen. privind scopul pedepsei.
Din aceeași rațiune, a asigurării realizării scopului pedepsei, nu se impune valorificarea ca circumstanță atenuantă nici a atitudinii anterioare a inculpatului, constând în lipsa antecedentelor penale ( fiind împlinit termenul de reabilitare pentru condamnările din cazier) deoarece, aceasta este practic o atitudine firească, normală, a oricărui cetățean de bună credință și nu trebuie neapărat recompensată, făcut un titlu de glorie din acest lucru firesc, în lipsa unor evidențieri cu totul speciale, care să reclame acest tip de clemență, neputându-se face abstracție de faptul că inculpatul perseverează totuși, în același tip de activități infracționale, ceea ce denotă imposibilitatea îndreptării și reeducării sale în lipsa unor măsuri ferme și eficiente.
Totodată, Curtea apreciază oportună și eficientă și modalitatea de executare a pedepsei stabilită de prima instanță, întrucât, raportat la natura
infracțiunii comise, relațiile sociale periclitate prin astfel de infracțiuni - relații privind siguranța circulației rutiere - se impune o monitorizare mai eficientă a inculpatului, o anumită perioadă - termen de încercare, în timpul căruia trebuie să se abțină de la orice tip de comportament ilicit - și din perspectiva asigurării scopului sancționator, dar și preventiv al pedepsei, precum și a conștientizării într-o mai mare măsură a faptei comise și a consecințelor acesteia pentru inculpat, a comportamentului viitor al acestuia.
Așa fiind, față de toate aceste considerente, se constată nefondat recursul în cauză, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu pentru apărător din oficiu (avocat Dumbrăveanu D. ), ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.
În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V. Z., domiciliat în B. M., str. H. nr.46, ap.43 împotriva sentinței penale nr. 256 din 31 ianuarie 2013 a Judecătoriei B. M. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Dumbrăveanu D. .
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 aprilie 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
M. Ș. | ANA | C. | L. | M. |
G.
M. B.
Red.A.C./Tehnred.A.C. 2 ex./_
J. .fond: B. I.
← Decizia penală nr. 1327/2013. Infractiuni rutiere-circulația... | Decizia penală nr. 1326/2013. Infractiuni rutiere-circulația... → |
---|