Decizia penală nr. 60/2013. Omor calificat
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 60/A/2013
Ședința publică din data de 29 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. | I. | |
JUDECĂTOR: I. | C. | M. |
GREFIER: A. | B. | H. |
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentant prin procuror V. GĂZDAC
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul L. E.
împotriva sentinței penale nr.6/CC/_ a Tribunalului Bistrița Năsăud privind cererea de revizuire formulată de către acesta raportat la sentința penală nr.42/F/2002 a aceleiași instanțe.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul L. E. . Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că asistența juridică nu este obligatorie în cauza de față și că inculpatul L. E. menține apelul declarat împotriva sentinței penale nr.6/CC/_ a Tribunalului Bistrița Năsăud.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în susținerea apelului.
Inculpatul L. E. arată că nu este împăcat cu judecata dosarului de fond care apreciază că nu a fost realizată cum trebuie. Precizează că a executat pedeapsa aplicată, în prezent fiind liberat condiționat, însă cu toate acestea dorește să se rejudece acel dosar pentru că nu a fost vinovat. Acestea sunt motivele pentru care a formulat apelul în cauză.
Reprezentantul M. ui P. solicită a se respinge ca nefondat apelul inculpatului L. E. și a se dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de procedura soluționării apelului.
Raportat la hotărârea apelată, consideră că în mod corect, temeinic și legal Tribunalul Bistrița Năsăud a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către condamnat deoarece acesta a mai formulat și alte cereri care de asemenea au fost respinse. În acest sens, prima instanță a avut în vedere și decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție care a statuat că în ipoteza unor cereri repetate de revizuire, acestea sunt inadmisibile dacă sunt formulate de aceleași părți și vizează același obiect.
Inculpatul L. E., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului și a cererii de revizuire a dosarului de fond, urmând a se rejudeca procesul și a se stabili că este nevinovat.
C U R T E A
Deliberând reține că prin sentința penală nr.6 din 23 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._, a fost respinsă, ca inadmisibilă cererea de revizuire, a Sentinței penale nr. 42/F/2008
pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, în dosarul nr._, formulată de
L. E. .
A fost obligat condamnatul petent la plata sumei de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin Sentința penală nr.42/F/_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud, definitivă ca urmare a respingerii ca nefondat a apelului revizuientului (Decizia penală nr. 50/A/_ a Curții de Apel C. ), revizuientul L. E. a fost condamnat pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 C.pen. și art. 175 lit. i C.pen., la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b și c C.pen., și respectiv la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr. %0, prev. de art. 79 al.
1 din O.U.G nr. 195/2002, pedepse ce au fost contopite în pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a. b și c C.pen.
S-a menținut starea de arest preventiv a revizuientului, iar din pedeapsa aplicată s-a dispus deducerea perioadei executate, de la_ la zi, totodată făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a, b și c C.pen.
Instanța care a pronunțat hotărârea de condamnare a reținut că pe fondul unor neînțelegeri mai vechi determinate de înfierea părții vătămate Saico D. de către unchiul revizuientului (fratele mamei acestuia), în seara zilei de_ , după ce revizuientul a parcat autoturismul taxi pe care îl conducea, pe șosea, în fața barului "C. " din localitatea B. de Jos, județul Bistrița-Năsăud,a intrat în local și a consumat băuturi alcoolice. La plecare revizuientul s-a urcat la volanul autoturismului marca "Dacia Solenza" și văzând-o pe partea vătămată aflată în stare de ebrietate, inițial între aceștia a avut loc o altercație, după care partea vătămată a intrat în bar pentru a-și cumpăra bere. Întrucât era ora închiderii, partea vătămată a fost refuzată de către barmană, astfel că la un moment dat aceasta a ieșit din acel bar, coborând câteva trepte cu intenția de a intra în magazinul aflat în același corp de clădire.
Apoi, în aceste împrejurări, revizuientul, aflat la volan în stare de ebrietate (1,20 gr.%0), a chemat-o pe partea vătămată în stradă, însă aceasta coborând de pe scări și făcând câțiva pași spre șosea, i-a spus revizuientului să meargă acasă, după care s-a întors cu spatele și s-a îndreptat spre magazin. Profitând de situația creată precum și de faptul că partea vătămată s-a aflat în stare de ebrietate, revizuientul a pornit motorul autoturismului, l-a ambalat puternic și apoi a pornit în urmărirea acesteia, trecând din șosea peste podețul de pe marginea drumului, lovind-o si strivind-o de peretele barului.
După aceea, deși partea vătămată a căzut, și a strigat după ajutor fiindu-i fracturate picioarele, revizuientul s-a deplasat cu autoturismul înapoi, repetând manevra încă de 2-3 ori, de fiecare dată trecând cu mașina peste partea vătămată (revizuientul încetând agresiunea doar în momentul în care autoturismul s-a blocat în șanțul ce desparte șoseaua de terasa din fața barului). Apoi, din mașină a luat un cuțit, a coborât de la volan, dar sosind la fața locului organele de cercetare penală, a predat cuțitul unui lucrător de poliție.
Ulterior, partea vătămată a fost transportată la spital, acordându-i-se îngrijirile medicale necesare.
Prin raportul de expertiză medico-legală întocmit de către Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud (f. 178-180, dosar instanță), s-a concluzionat că: partea vătămată a suferit leziuni corporale vindecabile în 135- 140 zile îngrijiri medicale, soldate cu pierderea totală a capacității de muncă pe o durată de 6 luni de la producerea acestora, iar pentru viitor au cauzat o scădere permanentă a capacității de muncă cu 30-35%, neîncadrabilă într-un grad de invaliditate; că leziunile respective întrunesc caracteristicile medico-legale ale punerii în primejdie a vieții și că acestea s-au putut produce prin comprimare repetată între două planuri dure, posibil elemente ale unui autoturism și zidul unei clădiri sau/și sol, și lovire, cădere.
In consecință, raportat la circumstanțele în care a fost comisă fapta, mijloacele prin care a fost săvârșită și stăruința revizuientului de a suprima viața părții vătămate (factori relevanți, care caracterizează intenția de a ucide), instanța investită cu judecarea cauzei a reținut în sarcina acestuia săvârșirea unei tentative la infracțiunea de omor calificat, totodată respingându-se cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracțiunea de vătămare corporală gravă. Sub acest din urmă aspect s-a avut în vedere că pe fondul stării conflictuale dintre familiile acestora, existentă cu mult timp înainte de comiterea faptei, revizuientul chiar s-a și exprimat în sensul uciderii părții vătămate.
S-a concluzionat că fapta a fost comisă cu intenția directă de a ucide, având în vedere faptul că a trecut de mai multe ori cu mașina peste partea vătămată, care încă de la prima lovitură a rămas imobilizată la pământ, de asemenea acesta întrerupându-și activitatea infracțională doar când autoturismul a alunecat în șanț, deci independent de voința sa.
Instanța a înlăturat și cererea revizuientului de a se reține în sarcina sa, starea de provocare prev. de art. 73 lit. b C.pen., motivând că în cauză nu s-a dovedit faptul că acesta a comis fapta sub imperiul unei puternice tulburări cauzată de partea vătămată. In concret, s-a reținut că apărările în sensul că nu a trecut niciodată cu mașina peste partea vătămată, ci doar că a lovit-o când a trecut podețul de la bar, sunt infirmate prin probele administrate, mai mult în cauză dovedindu-se că după ce s-au certat, revizuientul a rămas în autoturism și după ce partea vătămată a ieșit din bar, a lovit-o prin surprindere, în mod repetat, cu mașina.
De asemenea, s-a mai reținut că în cauză nu s-a dovedit nici faptul că anterior partea vătămată l-ar fi lovit cu capul pe revizuient, sau că aceasta ar fi încercat să-l lovească cu o bancă rabatabilă, motivându-se și că, chiar dacă partea vătămată l-ar fi lovit prin geamul întredeschis al mașinii, această împrejurare nu a fost de natură să creeze revizuientului o emoție sau o puternică tulburare, fiind eventual, doar un pretext pentru revizuient de a se răzbuna pe partea vătămată, cu care era în relații de dușmănie.
În apel revizuientul și-a reiterat cererea de a se reține în sarcina lui, starea de provocare prev. de art. 73 lit. b C.pen., însă și instanța de control judiciar a motivat că în cauză nu s-a dovedit faptul că inculpatul a acționat sub imperiul unei puternice provocări din partea părții vătămate. În esență, s-a reținut că starea conflictuală veche dintre părți nu îndeplinește condițiile stării de provocare, precum și faptul că în cauză prin nicio probă nu s-a confirmat că anterior comiterii faptei, revizuientul ar fi fost lovit sau agresat de către partea vătămată, etc.
Analizând actele și lucrările dosarului, în care s-a pronunțat Sentința penală nr. 42/F/2008 a Tribunalului Bistrița-Năsăud (hotărârea de condamnare), precum și dosarele acvirate în care au fost pronunțate hotărâri definitive prin care au fost respinse mai multe cererii de revizuire formulate de condamnatul L. E., instanța de fond a constatat că și această ultimă cerere de revizuire este inadmisibilă.
Astfel, faptele și împrejurările invocate de condamnatul L. E. nu sunt noi, ci ele au fost cunoscute de către instanța care a pronunțat Sentința penală nr. 42/F/2008 a Tribunalului Bistrița-Năsăud. Apărările respective au fost examinate și de către instanța de control judiciar, constatându-se că faptele reținute în sarcina revizuientului nu au fost săvârșite în stare de provocare, legitimă apărare sau stare de necesitate, constatându-se că în realitate L. E. a încercat cu intenție directă, să suprime viața părții vătămate Saico D. în modalitatea descrisă în considerentele sentinței de condamnare.
În ce privește susținerea revizuientului că anumiți martori au dat declarații mincinoase (Saico Călin, Priscolniță V., Saicu Petrică, Carabeț Petru,
U. Gavrilă și M. R. ) este de menționat că nu există incidii în acest sens. De altfel, acest caz de revizuire (prev. de art. 304 lit. "b"; Cod procedură penală) poate fi dovedit doar printr-o hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului, dacă prin acestea s-a dispus asupra fondului.
Examinând actele dosarului instanța a constatat că nu există temeiuri pentru a se susține că după comiterea faptei, persoanele care au efectuat acte de cercetare ar fi modificat situația de fapt sau că ar fi șters urmele infracțiunii fără acordul echipei de cercetare a locului faptei. Rezultă însă că autovehiculul a fost mutat înainte de a se efectua cercetarea locului faptei pentru a se evita producerea unui incendiu sau a unei explozii.
În cauză procurorul anchetator a cercetat locul faptei la data de_, cu aceeași ocazie fiind întocmite planșe foto anexe, care exprimă realitatea, cu excepția faptului că autoturismul a fost mutat de organele de poliție pe un spațiu verde pentru motivele anterior arătate. Sub acest aspect sunt relevante planșele fotografice aflate la dosarul de urmărire penală ( f.10 - 15) și conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului. Împrejurarea relatată nu are o importanță deosebită și nu a fost ascunsă instanței investite cu soluționarea cauzei pe fond și prin urmare a fost avută în vedere la pronunțarea sentinței de condamnare.
Împrejurarea că în cauză nu a fost efectuată o reconstituire nu are relevanță câtă vreme această probă nu a fost solicitată în cadrul cercetării judecătorești, iar aspectele care puteau fi constatate prin administrarea acestei probe au fost lămurite prin celelalte probe.
Potrivit art. 403 alin. 3/1 Cod procedură penală, cererile de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană de temei legal, de motive și de apărări.
Examinând dosarele acvirate, în care au fost respinse cererile anterioare de revizuire formulate de condamnatul L. E., instanța de fond a constatat că în prezenta cerere se reiterează aceleași motive de revizuire, deja verificate.
Astfel, motivele de revizuire formulate în prezentul dosar au format obiectul altor cereri de revizuire respinse prin: Sentința penală nr. 3/F/2009 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud, Sentința penală nr. 96/F/2009 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud; Sentința penală nr. 96/F72010 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud; Sentința penală nr. 9/CC/2011 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud; Sentința penală nr. 67/CC/_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Pentru aceste considerente în baza art. 403 alin. 3/1 Cod procedură penală, instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a Sentinței penale nr. 42/F/2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr._ .
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală revizuientul a fost obligat să plătească statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal revizuientul L. E. solicitând admiterea apelului formulat conform art.407 C.p.p. împotriva sentinței penale nr. 6/CC/_ a Tribunalului Bistrița- Năsăud, invocând cazul de revizuire prev. de art.394 al.1 lit. a C.p.p. constând în existența umor noi fapte și împrejurări în cauză, respectiv că s-ar impune o reconstituire, cu atât mai mult cu cât că după comiterea faptei, persoanele care au efectuat acte de cercetare ar fi modificat situația de fapt sau că ar șters urmele infracțiunii fără acordul echipei de cercetare a locului faptei, dar și faptul că hotărârea de condamnare s-a pronunțat în baza unor declarații ale martorilor care nu au fost la fața locului, aspecte care ar conduce la probarea nevinovăției sale.
Examinând probele dosarului Curtea va constata că apelul declarat în cauză este nefondat.
Potrivit art. 394 lit. a Cp.p. revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de către instanță la soluționarea cauzei, însă prin alin. 2 s-a limitat incidența acestui caz de revizuire la situația în care, pe baza probelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal sau de condamnare.
Din coroborarea celor două texte rezultă că cererea de revizuire este admisibilă numai dacă faptele și împrejurările noi conduc la pronunțarea unei soluții opuse celei a cărei revizuire se cere .
În cauză condamnatul nu a indicat fapte sau împrejurări noi, ci s-a prevalat de faptul că declarațiile martorilor audiați sunt mincinoase fără a depune vreo hotărâre de condamnare a acestora în acest sens . Nici împrejurarea că în cauză nu a fost efectuată o reconstituire nu are relevanță câtă vreme această probă nu a fost solicitată în cadrul cercetării judecătorești, iar aspectele care puteau fi constatate prin administrarea acestei probe au fost lămurite prin celelalte probe.
Instanța de fond a constatat că nu există temeiuri pentru a se susține că după comiterea faptei, persoanele care au efectuat acte de cercetare ar fi modificat situația de fapt sau că ar șters urmele infracțiunii fără acordul echipei de cercetare a locului faptei. Rezultă însă că autovehiculul a fost mutat înainte de a se efectua cercetarea locului faptei pentru a se evita producerea unui incendiu sau a unei explozii .În cauză procurorul anchetator a cercetat locul faptei la data de_, cu aceeași ocazie fiind întocmite planșe foto anexe, care exprimă realitatea, cu excepția faptului că autoturismul a fost mutat de organele de poliție pe un spațiu verde pentru motivele anterior arătate. Sub acest aspect sunt relevante planșele fotografice aflate la dosarul de urmărire penală ( f.10 -
15) și conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului. Împrejurarea relatată nu are o importanță deosebită și nu a fost ascunsă instanței investite cu soluționarea cauzei pe fond și prin urmare a fost avută în vedere la pronunțarea sentinței de condamnare.
Motivele de revizuire formulate în prezentul dosar au format obiectul altor cereri de revizuire respinse prin : Sentința penală nr. 3/F/2009 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud, Sentința penală nr. 96/F/2009 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud; Sentința penală nr. 96/F72010 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud; Sentința penală nr. 9/CC/2011 din_ a
Tribunalului Bistrița-Năsăud; Sentința penală nr. 67/CC/_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Ca atare nu se poate face abstracție de disp. art. 403 alin. 3 indice 1 Cp.p. care prevede că cererile de revizuire ulterioare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană de temei legal, de motive și de apărări, text care are incidență și în speța de față, așa cum a constat și instanța de fond.
În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art. 379 pct. 1 lit. b)
C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de către condamnatul L. E., domiciliat în comuna B. de Jos, nr. 15.A, jud. Bistrița Năsăud, împotriva sentinței penale nr. 6 din 23 ianuarie 2013 a Tribunalului Bistrița Năsăud.
În baza art. 192. alin. C.p.p va obliga pe pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de către condamnatul L. E., domiciliat în comuna B. de Jos, nr. 15.A, jud. Bistrița Năsăud, împotriva sentinței penale nr. 6 din 23 ianuarie 2013 a Tribunalului Bistrița Năsăud.
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședință publică, azi, 29 martie 2013 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
C. I. I. C. M. A. B. H.
Red.I.C.M/SMD 3 ex./_ Jud.fond.Lazăr M
| ← Decizia penală nr. 91/2013. Omor calificat | Decizia penală nr. 78/2013. Omor calificat → |
|---|
