Decizia penală nr. 78/2013. Omor calificat
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 78/A/2013
Ședința publică din 18 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : M. | B., judecător |
JUDECĂTORI | : A. | D. L. |
GREFIER | : L. | A. S. |
Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpatul D. T. și de partea vătămată S. V. împotriva sentinței penale nr. 37/F din data de 27 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dosar nr._, privind pe inculpatul D. T., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud, dat în dosar nr. 725/P/2012, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 175 alin. 1 lit. i din Codul penal ( asupra victimei S. I. ).
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă inculpatul D. T., în stare de deținere, asistat de apărător ales, avocat M. Stelian, din cadrul Baroului B. -Năsăud, cu împuternicire avocațială nr. 95/_ la dosar ( f. 17 ) și partea vătămată S. V. M. asistată de apărător ales, avocat Dacia Rübl, din cadrul Baroului B. - Năsăud, cu împuternicire avocațială nr. 28/_ la dosar ( f. 18 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,
Apărătoarea părții vătămate S. V. M., depune la dosar, în probațiune, două xerocopii ale unor certificate de naștere și un înscris intitulat "memoriu";, cuprinzând motivele de apel.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.
Apărătoarea părții vătămate S. V. M., în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, solicită admiterea apelului formulat și, în consecință, desființarea sentinței penale nr. 37/F/2013 pronunțată de către Tribunalul B. -Năsăud în dosar nr._ . Rejudecând, solicită să se dispună majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului D. T. pentru fapta comisă.
Susține că prin hotărârea atacată inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 raportată la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 3201Cod procedură penală. În esență, s-a reținut în fapt că în noaptea de 20/21 iulie 2012, inculpatul, înarmat cu un par în lungime de 1 - 1,5 metri, a așteptat-o pe victima S. I., în timp ce aceasta se întorcea acasă, neînarmată, și a lovit-o în mod repetat cu parul peste corp, inclusiv în zona extremității cefalice până ce victima a căzut la pământ. Deși aceasta
era deja în stare de inconștiență inculpatul a lovit-o în continuare până la momentul apariției mai multor martori la fața locului. Arată că loviturile au cauzat în final moartea victimei S. I. la data de 30 iulie 2012, respectiv după o perioadă de spitalizare. Raportat la soluția instanței motivată foarte concis în sensul că inculpatul nu are antecedente penale și a avut o conduită corespunzătoare după săvârșirea faptei, ținând seama la stabilirea pedepsei și de concluziile referatului de evaluare efectuat în cauză, apreciază că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală privitor la modalitatea în care instanța fondului a individualizat pedeapsa aplicată inculpatului D.
T. .
Astfel, conform aspectelor care rezultă din lecturarea hotărârii atacate, instanța nu a făcut nicio referire la pericolul social concret al faptei săvârșite de inculpat, criteriu general de individualizare a pedepsei și nici nu a ținut cont de acesta, sens în care apreciază că au fost încălcate prevederile art. 72 Cod penal. Din vastul probatoriu testimonial administrat în cauză rezultă circumstanțele concrete în care a fost săvârșită fapta, respectiv că inculpatul
D. T. și fratele său, coinculpatul D. I., judecat în cauza disjunsă, au fost cei care au provocat încă de la început o altercație în barul din localitatea Leșu. Inculpatul D. T. a fost cel care s-a legat de una dintre persoanele aflate la masa victimei S. I., numitul S. G., fără a fi rudă cu victima, ci doar o identitate de nume. În timpul altercației, victima l- ar fi lovit cu palma pe fratele inculpatului D. T., gest de apărare ca urmare a loviturilor cu pumnul pe care le-a primit, iar în final martorul L. te
G., proprietarul barului a aplanat conflictul prin evacuarea inculpatului și a fratelui său. Ulterior, inculpatul s-a reîntors la bar, deja înarmat cu bâta de peste 1 metru lungime, însoțit de fratele său, cu intenția de a reintra pentru a se reîntâlni cu victima, dar martorul L. te G., proprietarul, a reușit îndepărtarea acestora, cu condiția de a-i servi cu niște sticle de bere. Astfel, aspectele evidențiate au fost confirmate și de martorii Avram G. și
B. N. . De asemenea, mai arată că inculpatul s-a postat pe unicul drum de acces al victimei către casă și a exercitat un efectiv filtru privitor la autoturismele care treceau în zonă, căutând pe victima S. I. și în alte autoturisme pentru ca nu cumva să-l scape, aspect confirmat de declarația martorei B. Tonica, aceasta fiind într-un dintre autoturismele efectiv percheziționate, respectiv oprite. Ajungând la fața locului și victima, în autoturismul propriu, aceasta a fost nevoită să oprească, raportat la blocajul drumului de către inculpat și fratele acestuia, a ieșit, total neînarmat, iar
inculpatul D. T. a început să-i aplice lovituri cu bâta cu care era înarmat. Ca urmare a acestor lovituri victima a căzut datorită intensității deosebite a loviturilor aplicate, precum și datorită zonelor vitale în care acestea au fost aplicate de către inculpat, aspecte care rezultă din concluziile raportului de expertiză medico-legală efectuat în cauză, victima suferind leziuni traumatice majore, respectiv fractură temporoparietală dreaptă extinsă la baza craniului, hematom subdural acut emisferă dreaptă, hemoragie subarahnoidiană bilaterală, edem cerebral cu hemoragii secundare în trunchiul cerebral, precum și o serie de fracturi costale, care au determinat și complicații infecțioase bronho-pulmonare, care au cauzat moartea victimei S. I. după 10 zile de spitalizare, aceasta fiind preluată în stare de inconștiență, fiind în stare de comă profundă până la deces. Susține că la sosirea primilor martori inculpatul se afla la fața locului cu bâta în mână, impasiv, fără a fi preocupat de starea victimei, aflată la pământ în stare de inconștiență și fără a încerca să-i acorde un prim ajutor ulterior eliminării furiei. Astfel, acesta a plecat de la fața locului pentru a
ascunde împreună cu fratele său bâtele cu care au exercitat violențe, acestea nemaifiind găsite și, întorcându-se la mult timp după aceea, ulterior preluării victimei de către serviciul S.M.U.R.D. de la fața locului.
Având în vedere aspecte evidențiate și care sunt dovedite prin declarațiile martorilor audiați în cauză apreciază că este exclusă reținerea vreunei conduite corespunzătoare a inculpatului ulterior săvârșirii faptei și că a rezultat foarte clar comportamentul imediat după săvârșirea faptei și nu după luarea măsurii preventive, acesta fiind previzibil în cadrul oricărei persoane, indiferent de personalitatea ei. De asemenea, faptul că inculpatul a ales să beneficieze de prevederile art. 3201Cod procedură penală nu poate fi subsumat comportamentului corespunzător ulterior săvârșirii faptei, pentru că au fost consecințele legale de care inculpatul a beneficiat prin reducerea limitelor pedepsei și, având în vedere aspectele redate, apreciază că pedeapsa aplicată, constând în minimul special nou obținut, nu este nici pe departe suficientă raportat la pericolul social concret al faptei săvârșite și rezultat din circumstanțele concrete expuse, respectiv modul extrem de sălbatic și de violent în care a acționat inculpatul.
Precizează că în motivele scrise de apel a citat și opiniile din literatura de specialitate privitor la modul în care se impune a fi determinat concret și luat în considerare pericolul social al faptei în funcție și de acțiunile concrete ale făptuitorului.
Cu privire la urmările faptei arată că cea mai gravă și mai evidentă este moartea victimei S. I., împreună cu altele la fel de grave, respectiv faptul că minorii F. I., în vârstă de 5 ani și R. A., în vârstă de nici un an, au rămas orfani și nu vor mai avea amintiri elementare dintr-o copilărie în mijlocul unei familii fericite, precum și că soția victimei, S. V.
M., în vârstă de 24 de ani, a rămas singură, în calitate de mamă, urmând a prelua ambele roluri pentru susținerea celor doi minori. Deși aparent patetice, apreciază că afirmațiile expuse nu reprezintă decât o realitate simplă și tristă.
Pentru considerentele expuse solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat și cu cheltuieli de judecată, conform chitanțelor pe care le depune la dosar.
Apărătorul ales al inculpatului D. T., solicită respingerea ca nefondat a apelului părții vătămate în condițiile în care se solicită majorarea pedepsei aplicate inculpatului D. T. raportat și la apelul declarat de către acesta, care apreciază, la rândul său, că pedeapsa aplicată de instanța fondului este una excesivă.
Prin urmare, concomitent cu concluziile de respingere a apelului părții vătămate susține apelul formulat de către inculpat și solicită, în baza dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și, rejudecând, să se pronunțe o nouă hotărâre de condamnare a inculpatului D. T. cu pedepse în limite aflate sub minimul special prevăzut de lege, cu reținerea art. 3201Cod procedură penală, respectiv sub pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată de instanța fondului. De asemenea, solicită reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prev. de disp. art. 74 lit. a și c Cod penal și cu aplicarea disp. art. 76 lit. a Cod penal.
Sub aspectul stării de fapt și a încadrării juridice nu formulează obiecțiuni raportat la aplicarea procedurii simplificate în fața instanței de fond și invocarea de către inculpatului a beneficiului disp. art. 3201Cod procedură penală.
Critica pe care o aduce hotărârii instanței de fond vizează o greșită individualizare a pedepsei aplicate în condițiile în care inculpatului nu i-au
fost reținute circumstanțele atenuante solicitate în apărare, prev. de disp. art. 74 lit. a și c Cod penal, deși instanța fondului a constatat că inculpatul se încadrează în dispozițiile legale referitoare la circumstanțele atenuante, respectiv că nu are antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penală, iar față de comiterea infracțiunii a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere și de regret, cu precizarea că inculpatul a făcut efortul de a repara, în măsura posibilă, rezultatul comis prin producerea infracțiunii, sens în care arată că acesta a achitat în întregime daunele materiale solicitate de partea vătămată.
De asemenea, apreciază că instanța fondului nu a procedat la o analiză atentă și detaliată a circumstanțelor personale a inculpatului și că se poate reține în favoarea acestuia faptul că este un element tânăr, la primul contact cu legea penală și nu a urmărit, respectiv nu a avut o intenție directă în a suprima viața persoanei și a comite infracțiunea, fiind vorba de un derapaj total și absolut nefericit, cauzat de o oarecare iresponsabilitate și de un consum exagerat de băuturi alcoolice. Astfel, reiterează și susține că reiese din piesele dosarul faptul că inculpatul nu a urmărit suprimarea vieții victimei, dar aflat într-o avansată stare de ebrietate, care vizează chiar un aspect clinic, având la momentul comiteri infracțiunii 25 de beri consumate, respectiv o cantitate absolut impresionantă, a fost angrenat împreună cu fratele său într-o dispută, respectiv incident, în care a fost agresat fizic. Pe fondul acestei agresiuni fizice și, în mod evident, sub influența băuturilor alcoolice evidențiate, a avut un moment de derapaj, respectiv de inconștiență nefericită în care a comis fapta, pe care a recunoscut-o, s-a declarat de acord să despăgubească părțile vătămate în măsura posibilităților și a regretat-o. Susține că toate aspectele expuse reies din referatul de evaluare existent la dosarul cauzei, precum și din caracterizările depuse în circumstanțiere cu privire la persoana inculpatului, care nu a avut nicio abatere penală până în prezent, fiind cunoscută în comunitatea în care trăiește ca o persoană fără antecedente violente și care nu este predispusă spre asemenea acte. Față de comiterea infracțiunii consideră că inculpatul nu putea avea o altă atitudine mai potrivită față de cea pe care a avut-o, că acesta nu putea face altceva decât să recunoască și să regrete, să achite în măsura posibilităților despăgubirile solicitate, aspect efectuat în cauză, acesta achitând în întregime daunele materiale către partea vătămată în cuantum de 12 000 de lei și să solicite clemență din partea instanță, manifestând în mod constant empatie față de părțile vătămate, respectiv situația familială a părților civile.
Confirmă faptul că este un eveniment nefericit, dar apreciază că o pedeapsă excesivă aplicată inculpatului nu este de natură să readucă lucrurile la situația anterioară, respectiv nu poate produce învierea victimei. Din perspectiva expusă, susține că orice pedeapsă aplicată inculpatului nu este de natură a repara suferința care afectează părțile vătămate, cu precizarea că și inculpatul este căsătorit, are un minor în vârstă de peste 1 an în întreținere și va fi marcat de trauma și de suferința morală pe tot restul vieții.
În concluzie, apreciază că pedeapsa aplicată de către instanța fondului este un excesivă și că inculpatul poate beneficia de reținerea circumstanțelor atenuante invocate și de clemență și îngăduință din partea instanței, beneficiind de o pedeapsă mai mică, raportat și la limitele prevăzute de lege. Fără cheltuieli de judecată.
R. a M. ui P. referitor la apelul inculpatului și susținerea expusă în sensul că infracțiunea de omor nu s-a comis cu intenție directă consideră că este doar o afirmație, fiind combătută de toate mijloacele de probă administrate în cauză. Astfel, susține că atunci când se lovește cu intensitate și în mod repetat o persoană, în cap, cu o bâtă, nu se poate discuta despre o intenție indirectă în comiterea omorului, fiind în mod cert o intenție directă, aspect material obiectiv care trebuie avut în vedere la stabilirea pedepsei.
De asemenea, raportat la aprecierea ca fiind un eveniment nefericit, arată că acesta este de-a dreptul dramatic întrucât o persoană și-a pierdut viața, iar alte persoane sunt traumatizate, practic, destinul mai multor persoane fiind schimbat în noaptea respectivă. În acest context, apreciază că nu se impune manifestarea față de inculpat a unei clemențe mai mari și acordarea de circumstanțe atenuante și solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de către acesta.
Totodată, consideră că apelul părții vătămate este fondat și solicită admiterea acestuia și modificarea hotărârii Tribunalului B. -Năsăud în sensul majorării pedepsei aplicate inculpatului D. T. . Susține că infracțiunea comisă de către inculpat este o infracțiune de omor calificat și face parte din categoria infracțiunilor contra vieții, fiind prin definiție și în mod teoretic una dintre cele mai grave infracțiuni care este reglementată în Codul penal. În concret, arată că este vorba despre o infracțiune gravă raportat la modalitatea în care a fost comisă și consideră ca fiind esențial faptul că în cauză victima nu a provocat în niciun fel pe cei doi inculpați, dovedindu-se că incidentul/scandalul/conflictul s-a derulat între alte persoane. Astfel, având în vedere că victima nu a contribuit în niciun fel la declanșarea atitudinii extrem de violente a inculpatului se impune analizarea și a acestui element.
Mai arată că nu insistă cu privire la modul de comitere al faptei, care a fost detaliat de către apărătoarea părții vătămate, dar reiterează că în mod cert victima nu l-a provocat pe inculpat.
Susține că elementele favorabile inculpatului ar fi lipsa antecedentelor penale, precum și că prejudiciul material a fost recuperat, dar punând în balanță viața unei persoane și împrejurările persoane ale inculpatului consideră că pedeapsa de 10 ani care a fost stabilită la minimul special este nejustificată.
În concluzie, solicită majorarea pedepsei aplicate.
Partea vătămată S. V. M. subscrie concluziilor expuse de către apărătoarea sa și solicită majorarea pedepsei aplicate inculpatului.
Inculpatul D. T., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă, că nu a avut intenția de a omorî și solicită reducerea pedepsei aplicate, cu precizarea că are familie.
C U R T E A
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud, nr. 725/P/2012, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații D. I., fiul lui D. și M., născut la data de 31 august 1975 în orașul Năsăud, jud. B. -Năsăud, studii 10 clase, fără ocupație,
căsătorit, domiciliat în com. Leșu, sat L. L., nr. 227 A, jud. B. - Năsăud, fără antecedente penale, CNP - 1., pentru comiterea
infracțiunilor de omor calificat prev. de art. 174 al. (1) din C.pen. rap. la art.
175 al. (1) lit. "i"; din C.pen. (asupra victimei S. I. ) și tentativă la
infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 din C.pen., rap. la art. 174 al.
(1) și (2) din C.pen. și la art. 175 al. (1) lit. "i"; și al. (2) din C.pen. (asupra părții vătămate B. T. ), ambele comise în concurs real, prev. de art. 33 lit. "a"; din C.pen și D. T., fiul lui D. și M., născut la data de_, în com. Leșu, jud. B-N, studii 8 clase, agricultor, căsătorit, domiciliat în com. Leșu, satul L. L., nr. 227, jud. B. -Năsăud, fără antecedente penale, CNP - 1., pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 al. (1) din C.pen. rap. la art. 175 al. (1) lit. "i"; din C.pen. (asupra victimei S. I. ).
La termenul de judecată din 13 februarie 2013 s-a dispus disjungerea cauzei, sub aspectul laturii penale, în ce-l privește pe inculpatul D. I. și sub aspectul întregii laturi civile a cauzei, formându-se dosarul penal nr. _
, cu termen de judecată la 13 martie 2013, instanța rămânând investită, în prezentul dosar, cu latura penală a cauzei, cu privire la inculpatul D. T.
.
În actul de acuzare s-au reținut următoarele :
În noaptea de 20 iulie 2012, în jurul orei 24.00, victima S. I. a plecat cu autoturismul proprietatea soției sale de la domiciliul situat în satul
L. L., comuna Leșu, până în centrul comunei, cu scopul de a lăsa acolo niște musafiri. În cursul aceleiași zile, victima fusese apelată de către finul său, de învinuitul Folfa D., care o rugase ca din comuna Leșu să îi ia cu mașina și să-i ducă la casele lor pe numiții B. T. și B. N., persoane cu care învinuitul fusese dimineața în mun. B. . De menționat că învinuitul se înapoiase cu aceste persoane în comuna Ilva Mică și că de acolo le trimisese pe acestea în Leșu, cu un autoturism condus de o altă persoană.
Probabil că numiții B. T. și B. N. au ajuns în centrul comunei Leșu în jurul orei 23.00 și, în așteptarea lui S. I., au intrat în barul numitului L. te N. .
După miezul nopții, în acest local a intrat și victima S. I., care a început să consume băuturi alcoolice, alături de numiții B. T. și B.
N. și de alte persoane, în același local aflându-se și inculpații.
La un moment dat, între martorul S. G. Cornel și inculpatul D.
T. a izbucnit o ceartă - cel mai probabil din cauza unei femei - în această ceartă intervenind și victima S. I., de partea lui S. G. Cornel, iar în
favoarea inculpatului D. T. intervenind fratele său, I., cu precizarea că persoanele respective se aflau sub influența alcoolului.
A urmat o altercație fizică, între persoanele implicate, în cursul căreia
S. G. Cornel l-a lovit, cu pumnul în față pe inculpatul D. I., acesta din urmă a primit probabil o palmă din partea victimei (acest aspect este incert, deoarece nu toți cei implicați confirmă acest aspect), victima fiind, la rândul ei, lovită de inculpatul D. T., care, și acesta, l-a lovit, probabil, pe martorul S. G. Cornel. Cert este că, acest prim incident, a luat sfârșit prin scoaterea în afara barului a inculpaților, de către mai multe persoane, printre care și martorii Avram G. Fănel, L. te G. și alții.
Inculpații au plecat de lângă local împreună cu numitul Pralea N. (cunoscut și sub numele de T. N. ) care, din cauza stării avansate de ebrietate, în care se afla, a adormit în mașina proprietate personală a inculpatului D. I. . Inculpații nu s-au depărtat prea mult de bar, pentru că, așa cum a declarat inculpatul D. I. cu ocazia audierii ce a avut loc la data de 21 iulie 2012, în prezența apărătorului, "le-a venit ideea să se
întoarcă și să se bată cu acei băieți";, astfel că au luat doi pari ("bâte bune";) din lemn de fag, "lungi de 1-1,5 metri, destul de groase";, pe care le-au pus în mașină și au revenit către bar oprind autoturismul în mijlocul drumului (file 83,84).
La rândul său, inculpatul D. T. a declarat că ar fi revenit la bar împreună cu fratele său, doar cu intenția de a-l lua de acolo pe numitul Pralea N., care ar fi rămas lângă local, luând asupra lor bâtele, pentru a se apăra, eventual, de cei din bar.
În realitate, martorul Pralea N. s-a aflat împreună cu inculpații și, de altfel, așa cum rezultă din declarația acestuia, el a și adormit în autoturismul lui D. I. . De fapt, inculpații au revenit cu bâtele asupra lor la barul unde se mai afla victima S. I., cu intenția clară de a o aștepta pe aceasta și de a o agresa, inculpații fiind văzuți pe când doreau să intre în bar, înarmați, de către partea vătămată B. T., precum și de martorii B.
N., L. te G., Avram G. Fănel. Inculpații i-au spus martorului L. te
G., care ieșise la un moment dat afară din bar și le ceruse să plece acasă
"că îl așteaptă pe S. I. ";, martorul remarcând, și el, că inculpații aveau parii asupra lor. Inculpații au cerut trei beri pentru a pleca de acolo, una fiind, bineînțeles, pentru martorul Pralea N., dar, cu toate că martorul L. te G. le-a îndeplinit cererea, ei nu au plecat, dimpotrivă, au rămas în zonă, oprind chiar și calea autoturismului în care se afla martora B. Tonica, trăgând de portierele acestuia și întrebând dacă S. nu este cu cei din respectivul autoturism.
Cu toate că a fost avertizată despre faptul că era așteptată afară de inculpați, victima a mai rămas în bar circa o jumătate de oră, apoi a plecat de la bar cu autoturismul soției sale, fiind însoțit de partea vătămată B.
T. și de către învinuitul B. N. .
Ajuns în apropierea podului de peste pârâul Leștior, victima S. I. a observat că în fața sa se află un alt autoturism, dar și-a continuat traseul, autoturismele colizionând ușor. Din autoturismul proprietatea inculpatului
D. I. au ieșit inculpații, având asupra lor parii descriși anterior, iar din autoturismul condus de victima S. I., a ieșit aceasta, care nu avea nimic în mâini - aspect recunoscut chiar de inculpați - după victimă ieșind și partea vătămată B. T. și învinuitul B. N. .
Inculpații au lovit-o pe victimă peste corp, cu parii, loviturile fiindu-i aplicate inclusiv în zona extremității cefalice. Din cauza loviturilor aplicate cu putere de către inculpați, victima a căzut la pământ, lângă gardul unui
imobil, dar cu toate acestea a fost în continuare lovită cu parii de către ambii inculpați, aspect ce denotă intenția inculpaților de a suprima viața victimei.
În acest moment, au intervenit în apărarea victimei lipsită de apărare, partea vătămată B. T. și învinuitul B. N. . În concret, partea vătămată B. T. s-a dus la inculpatul D. T. și i-a luat parul, cu care acesta lovea victima, dar a venit inculpatul D. I., care a ridicat parul pe care îl folosise până atunci la lovirea lui S. I. cu ambele mâini și l-a coborât, cu putere, înspre capul părții vătămate. Aceasta a avut destulă prezență de spirit să pareze lovitura, prin ridicarea brațului drept, lovitura fiind aplicată cu atâta putere încât a dus la fracturarea ambelor oase ale brațului părții vătămate.
Învinuitul B. N. s-a apropiat de inculpatul D. T. și, pentru că acesta a dat cu parul înspre învinuit, acesta din urmă a aruncat, la rândul său, cu o sticlă, în capul inculpatului, lovindu-l, apoi învinuitul s-a depărtat, pentru un timp, de locul incidentului, fiind speriat de agresivitatea excesivă, de care dădeau dovadă inculpații.
Persoanele aflate pe terasa barului s-au sesizat că în locul aflat la o distanță de aprox. 100-150 metri de local se întâmplă ceva, astfel că le-au anunțat și pe cei care erau în bar și au plecat către locul respectiv, unii dintre martori, cum ar fi numitul D. Augustin, auzind și strigătul cuiva
"Îți mai trebuie bătaie?";, la fața locului găsindu-i pe inculpați cu pari asupra lor, victima S. I. fiind căzută la pământ, în stare de inconștiență.
Inculpații au luat cu ei parii, au urcat în autoturism și au plecat, revenind la locul faptei după un timp, mai exact după ce ambulanțele îi luaseră pe S. I. și pe B. T. . De această dată, inculpații au fost însoțiți de alt frate de-al lor, de numitul D. I. n D., care conducea autoturismul inculpatului D. I. .
În acest timp, la fața locului, anunțată despre ceea ce i se întâmplase soțului ei, a venit numita S. V. M., cu învinuitul Folfa D., aceasta s-a deplasat la autoturismul unde se aflau inculpații cu fratele lor, D. I. n D., și, crezând că șoferul i-a lovit soțul, l-a lovit în față prin geamul deschis, cu o sticlă din plastic de dimensiuni mici (obiectul a fost găsit în urma efectuării cercetării locului faptei). Numitul D. I. n D. a strigat că "nu e el de vină";. Din autoturism au ieșit toți cei trei frați D., partea vătămată S. V. M. i-a rupt tricoul inculpatului D. I. și a
început să-l lovească cu palmele, dar a fost îmbrâncită de inculpat. Fiind nervos din cauza acestui gest josnic, de a lovi o femeie, învinuitul Folfa D. a venit la inculpatul D. I. și l-a lovit, cu pumnul, în față. Incidentul a luat sfârșit în acest moment, prin sosirea poliției.
Victima S. I. a fost transportată de urgență la S. J. de U.
, dar, din cauza stării grave în care se afla, a fost transportat la S.
J. de U. T. M., spital unde a decedat, la data de 30 iulie 2012. Prin raportul de constatare medico-legală nr. 2322-446 din data de 24 august 2012 emis de către Institutul de medicină legală T. M. s-au
concluzionat următoarele:
- decesul numitului S. I. a fost violent, acesta s-a datorat stopului cardio-respirator de origine centrală indusă pe fondul traumatismului cranio-cerebral cu plăgi epicraniene, fractură temporoparietală dreaptă extinsă la baza craniului, hematom subdural acut de emisferă dreaptă, hemoragie subarafnoidiană bilaterală, edem cerebral cu hemoragii secundare în trunchiul cerebral; s-a mai stabilit prezența unor fracturi costale în partea dreaptă, în linia scapulară, echimoze și excoriații vechi de
10 zile la nivelul hemitoracelui drept și complicații infecțioase bronho- pulmonare;
leziunile traumatice se puteau produce prin lovituri directe repetate cu corpuri dure de formă alungită, aplicate din direcții diferite, posibil și cu victima culcată la sol;
leziunile traumatice se puteau produce la data de 20 iulie 2012 și au legătură de cauzalitate directă cu decesul victimei (file 27-31).
Partea vătămată B. T. a fost internată în perioada 21 iulie - 3 august 2012 în cadrul S. ui județean de urgență B. . Prin raportul de constatare medico-legală nr. 1833/II/a/73 din data de 14 august 2012 emis de către Serviciul județean de medicină legală B. -Năsăud s-a concluzionat următoarele:
numitul B. T. prezintă leziuni corporale traumatice (constând în fracturarea ambelor oase ale antebrațului drept) care s-au putut produce în cursul nopții de 20/21 iulie 2012 prin mecanismul de lovire cu un corp dur de formă alungită (ex. bâtă, par etc.);
leziuni corporale traumatice necesită pentru vindecare un nr. de 75/80 zile de îngrijiri medicale și acestea nu întrunesc caracteristicile medicolegale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții;
respectivele leziuni pot fi specifice unui mecanism de autoapărare (file 117,118).
Inculpatul D. T. a fost examinat de către un medic legist și prin raportul de constatare medico-legală nr. 1831/II/a/71 din data de 23 iulie 2012 emis de către Serviciul județean de medicină legală B. -Năsăud s-au concluzionat următoarele:
sus-numitul prezintă leziuni corporale traumatice care s-au putut produce în cursul nopții de 20/21 iulie 2012 prin mecanismul de lovire cu un corp dur;
leziuni corporale traumatice necesită pentru vindecare un nr. de 8/9 zile de îngrijiri medicale și acestea nu întrunesc caracteristicile medico- legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții (file 102,103).
Prin raportul de constatare medico-legală nr. 1930/II/a/75 din data de 2 august 2012 emis de către Serviciul județean de medicină legală B. - Năsăud s-au concluzionat următoarele în ceea ce îl privește pe inculpatul D.
:
sus-numitul nu prezintă leziuni corporale traumatice;
nu există elemente obiective medico-legale care să facă legătura între acuzele subiective și incidentul din noaptea de 20/21 iulie 2012.
Prin sentința penală nr. 37/F/_, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr._ , în temeiul dispozițiilor art. 345 alin. 2 Cod procedură penală:
A fost condamnat inculpatul D. T., fiul lui D. și M., născut la data de_ în com. Leșu, jud. B. -Năsăud, 8 clase, agricultor, căsătorit, domiciliat în com. Leșu, sat L. L., nr. 227, jud. B.
-Năsăud, fără antecedente penale, CNP - 1., în prezent deținut în Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 320 ind. 1 C.pr.pen. la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b, Cod penal, pentru o perioadă de 4 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 Cod penal rap. la art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal referitoare la pedepsele accesorii.
Conform art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea și arestul preventiv începând cu 21 iulie 2012, la zi.
Potrivit art. 350 C.pr.pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului.
Potrivit art. 7 pct. 2 anexa I din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de 1.205 lei, din care 1.135 lei pentru urmărirea penală și 70 lei pentru fondul cauzei.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:
În noaptea de 20 iulie 2012, în jurul orei 2400, victima S. I. a plecat, cu autoturismul proprietatea soției sale, de la domiciliul situat în satul L. L., comuna Leșu, până în centrul comunei, cu scopul de a lăsa acolo niște musafiri. În cursul aceleiași zile, victima fusese apelată de către finul său, învinuitul Folfa D., care o rugase ca, din comuna Leșu, să îi ia cu mașina și să-i ducă la casele lor pe numiții B. T. și B. N., persoane cu care învinuitul fusese, dimineața, în mun. B. . De menționat,
că învinuitul se înapoiase cu aceste persoane în comuna Ilva Mică și că, de acolo, le trimisese pe acestea în Leșu, cu un auto-turism condus de o altă persoană.
Probabil că numiții B. T. și B. N. au ajuns în centrul comunei Leșu în jurul orei 2300 și în așteptarea lui S. I. au intrat în barul numitului L. te N. .
După miezul nopții în acest local a intrat și victima S. I. care a început să consume băuturi alcoolice alături de numiții B. T. și B.
N. și de alte persoane, în același local aflându-se și inculpații.
La un moment dat între martorul S. G. Cornel și inculpatul D.
T. a izbucnit o ceartă - cel mai probabil din cauza unei femei - în această ceartă intervenind și victima S. I. de partea lui S. G. Cornel, iar în favoarea inculpatului D. T. intervenind fratele său, I., cu precizarea că persoanele respective se aflau sub influența alcoolului.
A urmat o altercație fizică între persoanele implicate, în cursul căreia
S. G. Cornel l-a lovit cu pumnul în față pe inculpatul D. I., acesta din urmă a primit probabil o palmă din partea victimei (acest aspect este incert deoarece nu toți cei implicați confirmă acest aspect), victima fiind la rândul ei lovită de inculpatul D. T. care și acesta l-a lovit probabil pe martorul S. G. Cornel. Cert este că acest prim incident a luat sfârșit prin scoaterea în afara barului a inculpaților de către mai multe persoane printre care și martorii Avram G. Fănel, L. te G. și alții. Inculpații au plecat de lângă local împreună cu numitul Pralea N. (cunoscut și sub numele de T. N. ) care din cauza stării avan-sate de ebrietate în care se afla a adormit în mașina proprietate personală a inculpatului D. I. .
Inculpații nu s-ar fi depărtat prea mult de bar, inculpatul D. T. declarând că ar fi revenit cu intenția de a-l lua pe Pralea N., care ar fi rămas lângă local, luând asupra sa bâte de fag, groase și lungi de 1-1,5 metri, pentru a se apăra, eventual, de cei din bar.
În realitate martorul Pralea N. s-a aflat împreună cu inculpații, el declarând că a dormit în autoturismul lui D. I. .
Inculpatul D. T. a revenit înarmat în modalitatea arătată la barul unde se afla victima S. I., cu intenția de a o aștepta pe aceasta și de a o agresa.
Inculpatul a fost văzut pe când dorea să intre în bar înarmat de către partea vătămată B. T., precum și de martorii B. N., L. te G., Avram G. Fănel.
La un moment dat martorul L. te G. a ieșit afară din bar și i-a spus inculpatului să plece acasă, dar el a afirmat că " îl așteaptă pe S. I.
."; Inculpatul a cerut să i se aducă bere pentru a pleca de acolo, cererea fiindu-i îndeplinită de către L. te G. dar, cu toate acestea, inculpatul nu a plecat, mai mult, a oprit în calea autoturismului în care se afla numita B. Tonica, trăgând de portierele mașinii și întrebând dacă victima nu se afla în respectivul autoturism.
Deși a fost avertizată despre faptul că este așteptată la ieșire, victima a mai rămas în bar circa o jumătate de oră, apoi a plecat cu autoturismul soției sale, însoțit de partea vătămată B. T. și de către B. N. .
Ajuns în apropierea podului de peste pârâul Lestișor, victima S. I. a observat că în fața sa se află un alt autoturism, dar și-a continuat traseul, cele două autoturisme colizionând ușor. Din celălalt autoturism a ieșit
inculpatul D. T., înarmat cu un par de fag gros și lung de 1-1,5 metri, iar din autoturismul condus de victimă a ieșit aceasta, fără a fi înarmată cu
ceva, aspect recunoscut de inculpat. Apoi, din autoturismul victimei a coborât și partea vătămată B. T. și numitul B. N. .
Inculpatul D. N. a lovit-o pe victimă peste corp cu parul, loviturile fiindu-i aplicate inclusiv în zona extremității cefalice. Din cauza loviturilor, victima a căzut la pământ, lână un gard, inculpatul continuând și în această situație să îl lovească peste corp cu parul, rezultând, astfel, intenția clară de a suprima viața victimei.
În apărarea victimei au intervenit B. T. și B. N., cel dintâi luând parul din mâna inculpatului D. T., partea vătămată B. T. fiind lovit la rândul său cu un par, în ultimul moment reușind să pareze lovitura îndreptată împotriva sa, prin ridicarea brațului drept, lovitura conducând la fracturarea ambelor oase ale brațului părții vătămate.
B. N. s-a apropiat de inculpatul D. T. și a aruncat cu o sticlă în capul inculpatului, lovindu-l, deoarece acesta la rândul său dăduse cu parul spre B. N. .
Sesizând că în locul unde se afla victima și celelalte persoane implicate în incidentul descris anterior se întâmplă ceva, persoanele aflate pe terasa barului din localitate, aflat la o distanță de aproximativ 100-150 metri de locul incidentului, i-au anunțat despre acest fapt și pe cei aflați în bar, apoi au plecat spre locul respectiv, găsind la fața locului pe inculpatul care era înarmat cu parul menționat anterior și pe victima S. I., căzută la pământ, în stare de inconștiență.
Inculpatul a urcat în autoturismul cu care se deplasase anterior și a plecat de la locul faptei, revenind după un timp cu autoturismul condus de fratele său, D. I. n D., respectiv după ce ambulanțele sosite la fața locului i-au transportat pe S. I. și pe B. T. la S. județean de urgență B. -Năsăud.
Fiind anunțată despre cele petrecute, soția victimei, S. V. M. și numitul Folfă D. s-au deplasat la fața locului unde au găsit autoturismul condus de D. I. n D., cea dintâi s-a deplasat la autoturismul respectiv și crezând că șoferul a fost cel care i-a lovit soțul, l-a lovit în față prin geamul deschis cu o sticlă de plastic de dimensiuni mici. Șoferul a strigat că "nu e el de vină"; și din autoturism au ieșit cei doi frați D. și încă o persoană, care-i însoțea, S. V. M. i-a rupt tricoul acelei persoane și a început să-l lovească cu palmele, fiind însă îmbrâncită la rândul ei. În acel moment Folfă D. a intervenit și l-a lovit pe gresor cu pumnul în față, incidentul luând sfârșit prin sosirea organelor de poliție.
Victima S. I. a fost transportată inițial la S. J. de U. B.
, iar ulterior la S. C. J. de U. T. -M., unde a decedat la 30 iulie 2012.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 2322-446 din data de 24 august 2012 emis de Institutul de Medicină L. ă T. -M. s-a stabilit
:
- decesul numitului S. I. a fost violent, acesta s-a datorat stopului cardio-respirator de origine centrală indusă pe fondul traumatismului cranio-cerebral cu plăgi epicraniene, fractură temporo-parietală dreaptă extinsă la baza craniului, hematom subdural acut de emisferă dreaptă, hemoragie subarafnoidiană bilaterală, edem cerebral cu hemoragii secundare în trunchiul cerebral; s-a mai stabilit prezența unor fracturi costale în partea dreaptă, în linia scapulară, echimoze și excoriații vechi de
10 zile la nivelul hemitoracelui drept și complicații infecțioase bronho- pulmonare;
leziunile traumatice se puteau produce prin lovituri directe repetate cu corpuri dure de formă alungită, aplicate din direcții diferite, posibil și cu victima culcată la sol;
leziunile traumatice se puteau produce la data de 20 iulie 2012 și au legătură de cauzalitate directă cu decesul victimei (file 27-31).
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 1831/II/a/71 din 23 iulie 2012 întocmit de Serviciul J. de Medicină L. ă B. -Năsăud s- a stabilit că inculpatul D. T. prezenta leziuni corporale traumatice care s-au putut produce în cursul nopții de 20/21 iulie 2012 prin mecanismul de lovire cu un corp dur, că leziunile corporale traumatice necesită pentru vindecare un nr. de 8/9 zile de îngrijiri medicale și acestea nu întrunesc caracteristicile medico-legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții (file 102,103).
Inculpatul D. T. a fost reținut preventiv la 21 iulie 2012 pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat față de S. I. și arestat preventiv la 22 iulie 2012 prin încheierea penală nr. 48/CC(2012 a Tribunalului B. -Năsăud, încheiere rămasă definitivă prin respingerea recursului declarat în cauză, prin încheierea penală nr. 1980/R/25 iulie 2012 a Curții de Apel C. .
Ulterior, pe parcursul urmăririi penale s-a prelungit succesiv măsura preventivă a arestării inculpatului, iar după sesizarea instanței, măsura arestării inculpatului a fost menținută, ca temeinică și legală, de la data sesizării instanței și până la soluționarea cauzei în fond.
Audiat în instanță, inculpatul D. T. a recunoscut starea de fapt, astfel cum a fost descrisă în actul de acuzare, solicitând ca soluționarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu dispozițiile art. 320 indice 1 C.pr.pen.
Săvârșirea faptei reținute în sarcina sa este dovedită prin următoarele mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală: procesul verbal de sesizare din oficiu, f. 5, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică judiciară, f. 6-19, declarațiile numitului B. T. (f. 105- 106, 107-112), declarația numitei S. V. M. (f. 54-55, f.57-61), declarația inculpatului D. T. (f. 98-100,104), declarațiile martorului B.
N. (f. 132,133), declarațiile martorilor D. Augustin (f. 137-139), S. G. Cornel (f. 140-141), P. Nicu D. (f. 142-145), Bîgiu Aurel (f. 146- 147), Bălăjan L. S., f. 148, Pralea N., f. 149, Avram G. Fănel (f. 150-152), L. te G. (f. 153-157, 158-162), Folfă D. (f. 163-164), B. Tonica, f. 165, D. I. n D., f. 166- 168, f. 170, Berende Lazăr I., f. 169, Todica Emil M. el, f. 171, Bozbici Anuța, f. 172-173, Fofa D., f. 174, raportul de constatare medico-legală nr. 2322-446 din 24 august 2012 emis de I.M.L. T. -M. (f. 27-31), raportul de constatare medico-legală nr. 1833/II/a/73 din 14 august 2012 emis de S.J.M.L. B. -Năsăud (f. 117- 118), raportul de constatare medico-legală nr. 1831/II/a/71 din 23 iulie 2012 emis de S.M.L. B. -Năsăud.
Fapta reținută în sarcina inculpatului D. T., de a aplica lovituri în mai multe rânduri cu un corp dur peste corpul victimei S. I., inclusiv în zona extremității cefalice, în timp ce se afla în loc public, pe o stradă din comuna Leșu, cauzând prin acțiunile sale leziuni care au condus la decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 alin. 1 C.pen. rap. la art. 174 alin. 1 lit. i Cod penal.
În baza textelor legale invocate, dar și făcând aplicarea art. 72 Cod penal, art. 53 pct. 2 lit. a, art. 64 Cod penal și art. 320 indice 1 C.pr.pen., inculpatul D. T. a fost condamnat la pedeapsa de 10 (zece) ani
închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b, Cod penal, pentru o perioadă de 4 ani.
La individualizarea pedepsei aplicate s-a ținut seama de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, consecințele ei, împrejurările în care aceasta s-a săvârșit și de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.
La stabilirea pedepsei, egală cu minimul pedepsei prevăzute, redus cu o treime, s-a ținut seama și de concluziile referatului de evaluare efectuat de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud, de împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale și a avut o conduită corespunzătoare după săvârșirea faptei.
Dată fiind gravitatea faptei comise, instanța a apreciat că se impune interzicerea tuturor drepturilor electorale.
S-a făcut aplicarea și a disp. art. 71 Cod penal, rap. la art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal referitoare la pedepsele accesorii.
Conform art. 350 C.pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei reținerea de 24 de ore din 21 iulie 2012 și arestul preventiv începând cu 22 iulie 2012 la zi.
Potrivit art. 7 pct. 2 anexa 1 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
În temeiul dispozițiilor art. 191 C.pr.pen., s-a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum total de 1.205 lei, din care suma de 1.135 lei pentru urmărirea penală și suma de 70 de lei pentru fondul cauzei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât inculpatul D. T., cât și partea vătămată S. V. .
Prin apelul formulat, partea vătămată S. V. M. a solicitat admiterea apelului formulat și desființarea sentinței penale nr. 37/F/2013 pronunțată de către Tribunalul B. -Năsăud în dosar nr._ . Rejudecând, solicită să se dispună majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului D. T. pentru fapta comisă.
În susținerea apelului său, inculpatul D. T. a solicitat desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei noi hotărâri cu reținerea în
favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a, c C.pen.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, precum și în conformitate cu dispozițiile art. 371 alin. 2 C.pr.pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază că apelurile declarate sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud din_ s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților D. I. și D.
T. pentru comiterea infracțiunilor de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. 1 rap. la art. 175 alin. 1 lit. i C.pen. și respectiv omor calificat prevăzută de art. 174 alin. 1, rap. la art. 175 alin. 1 lit. i C.pen. și tentativă la omor calificat prevăzută de art. 174 alin. 1 și 2 rap la art. 175 alin. 1 lit. i și alin. 2 C.pen.
În ședința publică din_ s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce îl privește pe inculpatul D. I. și sub aspectul întregii laturi civile a cauzei.
Audiat în fața instanței de fond, în ședința publică din_, inculpatul D. T. a precizat că recunoaște fapta reținută în sarcina sa
prin actul de sesizare al instanței și solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor ce au fost administrate în cursul urmăririi penale.
Sub aspectul stării de fapt, în sarcina inculpatului s-a reținut că împreună cu inculpatul D. I., în noaptea de_, în timp ce se aflau în loc public, pe o stradă din comuna Leșu, au lovit-o pe victima S. I. cu un corp dur peste diferite zone ale corpului, iar din cauza traumatismelor suferite ulterior a survenit decesul victimei.
Reținând vinovăția inculpatului, sub aspectul comiterii infracțiuni de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. 1 C.pen., rap. la art. 175 lit. i C.pen., și procedând la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond i-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 10 ani închisoare cu executare în regim de detenție și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b C.pen.
Criticile formulate în cauză atât de partea vătămată, cât și de inculpat, critici ce vizează netemeinicia pedepsei aplicate, sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Procedând la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, instanța de fond a avut în vedere atât limitele de pedeapsă reduse cu 1/3 potrivit prevederilor art. 3201alin. 7 C.pr.pen., cât și criteriile de individualizare reglementate de prevederile art. 72 C.pen. S-a avut astfel în vedere împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale și a avut o conduită corespunzătoare ulterior comiterii faptei, iar pe de altă parte, s-a avut în vedere natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările în care aceasta s-a săvârșit, precum și consecințele produse.
Raportat la toate aceste considerente, pedeapsa aplicată inculpatului a fost just individualizată de instanța de fond, și raportat la natura infracțiuni comise, la gradul de pericol social al faptei și la consecințele deosebit de grave comise, nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului. De asemenea, având în vedere conduita manifestată de acesta, atitudinea sinceră de regret a comiterii faptei nu justifică nici majorarea cuantumului pedepsei aplicate acestuia.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere și prevederile art. 379 pct. 1 lit. b C.pr.pen., apelurile declarate în cauză de inculpat și partea vătămată vor fi respinse ca nefondate, soluția pronunțată fiind legală și temeinică.
În temeiul art. 350 C.pr.pen. și art. 88 C.pen., se va menține starea de arest a inculpatului și se va deduce din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv începând cu data de_ la zi.
În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.pr.pen., se va stabili onorariu avocațial și vor fi obligați inculpatul și partea vătămată apelantă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.
În temeiul art. 193 C.pr.pen., respinge cererea părții vătămate de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul D. T. si partea vătămată S. V. împotriva sentinței penale nr. 37 din 27 februarie 2013 a Tribunalului B. Năsăud.
Menține starea de arest a inculpatului.
Potrivit art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 21 iulie 2012 și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.
Obligă pe partea vătămată să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Respinge cererea părții vătămate de obligare a inculpatului la cheltuieli judiciare.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare cu inculpatul si pronunțare cu partea vătămată.
Data si pronunțată în ședință publică, azi, 18 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER | |||
M. B. A. | D. | L. L. | A. | S. |
Red.MB/dact.MS 2 ex./_ Jud.fond: D.B.
| ← Decizia penală nr. 60/2013. Omor calificat | Sentința penală nr. 37/2013. Omor calificat → |
|---|
