Decizia penală nr. 602/2013. Ucidere din culpă

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR.602/R/2013

Ședința publică din 29 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTORI: L. M.

M. B.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații G. I.

Z. și M. D. B., părțile civile P. D., P. I. A., T. C., P.

, P. M., M. C., B. B. M. și asigurătorul SC";A. Ț. ";SA
împotriva sentinței penale nr.20 din 30 ianuarie 2013 a Judecătoriei Huedin, pronunțată în dosarul nr._, inculpații fiind trimiși în judecată astfel :
- inculpatul G. I. Z. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 al.1, 2 și 5 C.pen.; vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2 și 4 C.pen., cu aplic.art.33 lit.b C.pen.
- inculpatul M. D. B. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 al.1, 2 și 5 C.pen.; vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2 și 4 C.pen., cu aplic.art.33 lit.b C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 aprilie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 20 din 30 ianuarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Huedin în baza art. 178 alin. 1, 2 și 5 C.Pen. a fost condamnat inculpatul G. (FOST P. ) I. Z. - fiul lui G. și M., născut la data de_ în Huedin, cetățean român, posesor al c.I. seria KX nr.

8., eliberată de SPCLEP C. -N., CNP 1., studii superioare, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în C. -N., str. Aleea Cioplea 11r. 13, ap.18, jud. C., cu reședința în corn. P., sat V. D. nr. 193, jud. C., la pedeapsa de: 4 ani închisoare pentru săvârșirea infractiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 184 alin. 2 și 4 c.Pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de: 1 an închisoare pentru savarșirea infractiunii de vătămare corporală din culpă împotriva părții vătămate M. D. B. .

În baza art. 184 alin. 2 și 4 C.Pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de: 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă împotriva părții vătămate T. C. T. .

În baza art. 34 lit. b) rap. la art. 33 lit. b) C.Pen.a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C.Pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.

64 lit. a teza a 1I- a C.Pen.

II. În baza art. 178 alin. 1, 2 și 5 c.Pen. a condamnat inculpatul M. D.

B. - fiul lui I. și Comelia, născut la data de_ în O., cetățean român, posesor al C. I. seria XH nr. 4., eliberat de SPCLEP O., CNP 1., căsătorit, studii superioare, administrator la SC D. SC O., fără antecedente penale, domiciliat în municipiul O., str. S. nr. 9, bl. PB 135, ap.16, jud. Bihor, la pedeapsa de: 3 ani închisoare pentru săvârșirea infractiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 184 ~lin. 2 și 4 c.Pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de: 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă împotriva părții vătămate T. C. T. .

În baza art. 34 lit. b) rap. la art. 33 lit. b) c.Pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C.Pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.

64 lit. a teza a II- a c.Pen.

În baza art. 86/1 C.Pen., art. 86/2 C.Pen. și art. 71 alin. final C.Pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, precum și a celei accesorii, pentru un termen 5 ani.

A fost încredințată supravegherea inculpatului către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor.

Conform art. 86/3 c.Pen. pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

Se va prezenta la instituția abilitată cu supravegherea, conform programării stabilite de aceasta, unde de asemenea:
Va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, locuință sau reședință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.
Dacă va fi cazul va comunica și va justifica orice schimbare a locului de muncă.
Va comunica informații de natură să poată fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 86/3 alin. 3 lit. e) c.Pen. s-a impus inculpatului obligația de a nu conduce niciun vehicul pe durata termenului de încercare.

În baza art. 359 C.Pr.Pen.s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 86/4 C.Pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 14 și 346 c.Pr.Pen. rap. la art. 998 C.Civ. a obligat în solidar inculpații G. (fost P. ) I. Z., M. D. B. și partea responsabilă civilmente SC "D. " S. O., cu sediul în municipiul O., str. S. nr. 9, jud. Bihor la plata sumei de 12.130,29 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și câte 50.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plății cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către părțile civile P. D., domiciliată în C. -N., str. V. nr. 8, ap.5, jud. C. și P.

I. A., domiciliat în com. F., str. C. nr. 5 A, jud. C. .

În baza art. 14 și 346 c.Pr.Pen. rap. la art. 998 C.Civ. a obligat inculpatul

G. (fost P. ) I. Z. la plata sumei de 2.282,25 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și sumei de 22.500 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plății cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către partea civilă M. D. B. .

În baza art. 14 și 346 C.Pr.Pen. rap. la art. 998 C.Civ. a obligat inculpatul G. (fost P. ) I. Z. la plata sumei de 7.662,5 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și sumei de 18.750 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plății cu titlul de despăgubiri ci

vile pentru daune morale către partea civilă M. Corn elia, domiciliată în O., str. S. C. nr. 3, bloc Turn Al, ap.28, jud. Bihor.

În baza art. 14 și 346 CPr.Pen. rap. la art. 998 C.Civ. a obligat în solidar inculpații G. (fost P. ) I. Z., M. D. B. și partea responsabilă civilmente SC "D. " S. O. la plata sumei de 15.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plății cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către partea civilă B. B. -M., domiciliată în muncipiul O., str. B., nr. 33, jud. Bihor.

În baza art. 14 și 346 c.Pr.Pen. rap. la art. 998 C.Civ. a obligat în solidar inculpații G. (fost P. ) I. Z., M. D. B. și partea responsabilă civilmente SC "D. " S. O. la plata sumei de 25.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plății cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către partea civilă P. M., domiciliată în O., str. D. C., nr. 75, bl. C/6, se. A, ap.6, jud. Bihor.

În baza art. 14 și 346 c.Pr.Pen. rap. la art. 998 C.Civ. a obligat în solidar inculpații G. (fost P. ) I. Z., M. D. B. și partea responsabilă civilmente SC "D. " S. O. la plata sumei de 442 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și suma de 25.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plății cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către partea civilă P. V., domiciliat în O., str. D. C., nr. 75, bl. C/6, se. A, ap.6, jud. Bihor.

În baza art. 14 și 346 C.Pr.Pen. rap. la art. 998 C.Civ. a obligat în solidar inculpații G. (fost P. ) I. Z., M. D. B. și partea responsabilă civilmente SC "D. " S. O. la plata sumei de 10.508 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și suma de 25.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plății cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale către partea civilă Tiria C. T., domiciliat în O.

, str. M. G. nr. 75, jud. Bihor.

În baza art. 313 din OUG 72/2006 a obligat în solidar inculpații G. (fost

P. ) I. Z., M. D. B. și partea responsabilă civilmente SC "D. " S.

la plata sumei de 7.266,18 lei către Institutul R. de G. -H. "Prof. Dr. O.Fodor" C., cu sediul în C. -N., str. C. nr. 5, jud. C. cu dobânda legală din prima zi următoare datei fiecărei extemări, respectiv din data de_ pentru suma de 5.421,48 lei și din data de_ pentru suma de 1.844,70 lei, până la achitarea integrală a debitului cu titlul de cheltuieli de spitalizare privind pe partea vătămată Tiria C. T. .
În baza art. 313 din OUG 72/2006 a obligat în solidar inculpații G. (fost
) I. Z., M. D. B. și partea responsabilă civilmente SC "D. " S.

O. la plata sumei de 7.692,43 lei către S. C. Județean de U. C., cu sediul în C. -N., str. C. ilor, nr. 3-5, jud. C. cu dobânda legală calculată din data de_, până la achitarea integrală a debitului cu titlul de cheltuieli de spitalizare privind pe victima M. Claudiu O. .

În baza art. 193 c.Pr.Pen. a obligat în solidar inculpații G. (fost P. ) I.

Z., M. D. B. și partea responsabilă civilmente SC "D. " S. O. la plata sumei de 900 lei către părțile civile P. D. și P. I. A. cu titlul de cheltuieli judiciare.

În baza art. 193 c.Pr.Pen. a obligat în solidar inculpații G. (fost P. ) I.

Z., M. D. B. și partea responsabilă civilmente SC "D. " S. O. la plata sumei de 1.500 lei către partea civilă Tiria C. T. cu titlul de cheltuieli judiciare.

	În baza mi. 193 C.Pr.Pen. a obligat în solidar inculpații G.	(fost P.	) I.
Z.	, M. D. B. și partea responsabilă civilmente SC "D.	" S. O.	la

plata a câte 2.000 lei către părțile civile B. B. -M. P. M. și P. V. cu titlul de cheltuieli judiciare parțiale.

În baza art. 191 alin. 1 C. Pr.Pen. a obligat inculpatul G. (fost P. ) I.

Z. la plata sumei de 4.000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 150 lei onorariu parțial în favoarea apărătorului din oficiu av. M. Simion, ce va fi avansat din fondurile M. ui Justiției în contul Baroului C. conform delegației nr. 57 din_ .

În baza art. 191 alin. 1 c.Pr.Pen. a obligat inculpatul M. D. B. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "D. " S. O. la plata sumei de

4.000 Iei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 150 lei onorariu parțial în favoarea apărătorului din oficiu av. Lotiva Mare, ce va fi avansat din fondurile M. ui Justiției în contul Baroului C. conform delegației din_ .

În baza art. 7 din legea 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpați în vederea introducerii profilului lor genetic în S. ul Național de Date Genetice Judiciare.

Prezenta sentință este opozabilă asiguratorului SC A. - Ț. ASIGURĂRI SA, prin Sucursala C., cu sediul în C. -N., B-dul 21 D. 1989, nr. 90, jud.

C. .

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin inculpații G. (fost P. ) I. Z. și M. D. B. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală gravă din culpă prev. de ati. 178 alin. 1,2 și 5 C.Pen., respectiv art. 184 alin. 2 și 4 c.Pen.

S-a reținut în actul de inculpare și sesizare a instanței că la data de_, în timp ce circula pe DN 1 E 60, din direcția O. - Huedin conducând autoturismul marca .Renault Megane" cu nr._, la ieșirea din Iocalitatea P.

, inculpatul G. (fost PașcaIău) I. Z. s-a angajat în depășirea autoturismului marca Volvo, cu nr. MFS- 1142, deși din sens opus se apropia autoutilitara marca "Dacia" cu nr._ condusă de inculpatul M. D. B. . Inculpatul G. (fost P. ) I. Z. nu a reușit să finalizeze depășirea, intrând în impact cu auto utilitara marca "Dacia" condusă de inculpatul M. D. B., acesta având o reacție pripită, bruscă și necontrolată și a virând stânga în încercarea de a evita impactul.

În urma accidentului a rezultat decesul numiților P. L. ( pasageră în autoturismul marca .Renault Megane"), P. Laszlo și M. Claudiu O. (ambii pasageri în auto utilitara marca Dacia), precum și vătămarea corporală a persoanelor vătămate M. D. B. și T. C. T. (aflați în autoutilitara marca Dacia), care au suferit leziuni corporale ce au necesitat câte 90 zile îngrijiri medicale.

Ambii inculpați au arătat în cursul procesului penal că nu sunt vinovați de producerea accidentului.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

În fapt, la data de_, în jurul orelor 15.00, organele de poliție din cadrul Politiei Orașului Huedin au fost sesizate telefonic de către Dispeceratul LP.J. C. cu privire la faptul că pe DN I - E 60 din localitatea P. s-a produs un accident rutier grav. Organele de poliție s-au deplasat la fața locului și au efectuat cercetarea, stabilind că accidentul s-a produs în afara localității P., în direcția orașului Huedin, mai exact la km. 540+400 metri, pe un sector de drum în aliniament fără indicatoare rutiere de restricție sau alte marcaje rutiere, partea carosabilă cu lățimea de 7 metri fiind uscată, iar vizibilitatea bună.

Potrivit procesului verbal întocmit cu acea ocazie s-a reținut că în accidentul rutier au fost implicate un număr de trei autovehicule, respectiv autoturismul marca .Renault Megane" cu nr._ condus de inculpatul G. (

fost P. ) I. Z., autoutilitara marca Dacia, cu nr._ condusă de inculpatul M. D. -B. și autoturismul marca .Volvo", cu nr. de înmatriculare MFS 1142 condus de numitul Demek Schemmer Ferenc.

De asemenea organele de cercetare penală ale poliției au stabilit că în urma accidentului persoana vătămată P. Laszlo, aflat pe scaunul din dreapta față a autoutilitarei cu nr._, a decedat la fața locului, iar numiții P. L., aflată pe scaunul din dreapta față a autoturismului marca .Renault Megane", G. (fost P. ) I. Z., M. D. B., M. Claudiu O. și T. C., ultimii doi aflați pe bancheta din spate a autoutilitarei conduse de inculpatul M. D. -

B., au suferit leziuni corporale, fiind transportați cu ambulanța la UPU 1 C. -

N. .

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 5936/III/509 din_ al IML C. -N. moartea numitului P. Laszlo a fost violentă și s-a datorat insuficienței respiratorii acute prin aspirat sanguin pulmonar, consecință a fracturii bazei craniului ( în cadrul unui politraumatism), precizându-sc că leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire de corpuri dure din interiorul unui autovehicul aflat în decelerație bruscă, în cadrul accidentului rutier din data de_, existând legătură de cauzalitate între Iezi uni și deces. (d.u.p., f 118-120).

Victima M. Claudiu O. în vârstă de 37 de ani a fost internat la C. a Neurochirurgie C. -N., unde a decedat la data de_ . Din raportul de constatare medico-legală nr. 6006IIIII551 din_ al IML C. -N., rezultă că moartea numitului M. Claudiu O. a fost violentă și s-a datorat contuziei cerebrale ponto- mezencefalice, în cadrul unui politraumatism prin accident rutier, precizându-se că leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire de corpuri dure din interiorul unui autovehicul aflat în decelerație bruscă în condițiile accidentului rutier din data de_, existând raport de cauzalitate între Iezi uni și deces. (d.u.p., f12l-124).

Victima P. L. în vârstă de 31 de ani, soția inculpatului G. ( fost P.

) I. Z., a fost transferată de UPU 1 la C. a Chirurgie I C. -N., unde la data de_ a decedat. Din raportul de expertiză medico-legală nr. 5542/III/510 din_ al IML C. -N., rezultă că moartea numitei P. L. a fost violentă și s-a datorat unui politraumatism cu fractură craniană și hemoragie meningo-cerebraIă, fractura vertebrei cervicale IV cu edem medular, fracturi costale multiple, cu hemotorace masiv, precizându-se că leziunile traumatice s-au putut produce în cadrul unui accident rutier prin decelerație bruscă și lovire de corpuri dure din interiorul unui autovehicul, existând raport direct de cauzalitate între leziuni și deces. De asemenea s-a stabilit că victima P.

L. era însărcinată în săptămâna 30, iar în cadrul măsurilor terapeutice de urgență aplicate după accident, s-a practicat și o intervenție cezariană, extrăgându-se un făt mort de sex feminin. (d.u.p., f 109-116).

Numitul TirIa C. T. în vârstă de 34 de ani a fost internat în perioada

09.09 -_ la C. a de Ortopedie C. -N., iar din raportul de constatare medico-legală nr.32751II b/210 din_ al S. ui de Medicină Legală al Județului Bihor rezultă că acesta a suferit leziuni corporale ce au necesitat 90 zile îngrijiri medicale. (d.u.p., fl05).

Inculpatul M. D. B. a fost internat în perioada 09,09 -_ la C. a de Ortopedie din C. -N., iar din raportul de constatare medico-legală nr. 3274/IIb/209 din_ al S. ui de Medicină Legală al Județului Bihor rezultă că a acesta a suferit leziuni corporale ce au necesitat 90 zile de ingrijiri medicale. (d.u.p., f. 92).

În cursul urmăririi penale au fost audiați inculpații G. ( fost P. ) I. Z. și M. D. -B., persoana vătămată Tiria C. T., precum și martorii Pop

Păunel P. (d.u.p., f. 71), lfrim V. M. (d.u.p., f. 72-73), Ifrim M. (d.u.p., f. 74- 75) și Demek Schemmer Ferenc (d.u.p., f 76-84).

Toate aceste persoane au fost reaudiate în cursul judecății, iar declarațiile au fost atașate dosarului astfel: inculpații G. ( fost P. ) I. Z. și M. D.

- B. ( fila133, respectiv fila 132), persoana vătămată TirIa C. T. (f 155), precum și martorii Pop Păunel P. (fila 156), Ifrim V. M. (tila 187), Ifrim M. (fila 186) și Demek Schemmer Ferenc (fila 185). Inculpatul G. ( fost P. ) I.

Z. a declarat în cursul urmăririi penale că la data de_ a plecat din localitatea P. cu soția sa P. L. și cu martorul Pop Păuncl P. spre

localitatea Răchițele, iar după ce a ieșit din localitatea P., în jurul orelor 15.00, a depășit autoturismul marca .Volvo" cu nr. MFS 142 care se deplasa în același sens, revenind pe banda sa, moment în care din sens opus se apropiau două autoturisme, primul trecând pe lângă el. După ce a mai parcurs circa 50 metri cel de-al doilea autoturism, marca Dacia de culoare albastră cu nr. de înmatriculare_ a intrat pe sensul său de mers, tăindu-i calea, astfel că a intrat în impact cu acel autoturism.

În fața instanței inculpatul G. ( fost P. ) I. Z. a arătat că în timp ce se afla în depășirea autoturismului marca .Volvo" și se găsea în paralel cu acest vehicul a observat că pe sensul opus se apropie două vehicule, la o distanță de 70-100 m. Inculpatul a reintrat pe banda sa, apoi primul autoturism de culoare albă a trecut, iar Dacia s-a întors în fața sa și a intrat pe sensul de mers al inculpatului. Inculpatul a menționat că distanța dintre cele două vehicule era mică, iar vehiculul Dacia i-a tăiat calea prin viraj stânga, astfel încât autoturismul marca .Renault Megane" a lovit cu partea frontală zona lateral dreapta a Daciei. Inculpatul M. D. B. a declarat că în data de_ se întorcea din Republica Moldova unde efectuase o lucrare în interesul firmei al cărei administrator este, împreună cu numiții M. Claudiu O., P. Laszlo și T. C. . În localitatea P. inculpatul a fost implicat într-un accident rutier, însă din cauza șocului suferit nu își mai amintește nimic. În fața instanței inculpatul a precizat din nou că nu-și amintește nimic despre accident. Inculpatul a precizat că era o zi însorită, cu vizibilitae bună și nu era obosit din cauza drumului parcurs până în momentul coliziunii,

Audiat în cursul urmăririi penale persoana vătămată Tiria C. T., aflat în autoutilitara marca Dacia, nu a putut da detalii cu privire la modul în care s-a produs accidentul în care a fost implicat. Audiat în instanță acesta a arătat că l-a auzit pe numitul Pîrvu Laszlo țipând în limba maghiară despre un accident, apoi s-a uitat în față observând că Dacia se găsea pe sensul ei de mers. Vehiculul ce venea din partea opusă era orientat cu fața spre autovehiculul în care se găsea partea vătămată, iar direcția în care se îndrepta era spre partea dreaptă a Daciei. Partea vătămată a precizat că inculpatul M. D. B. nu a pierdut controlul volanului și nu a trecut pe sensul opus.

Martorul Demek Schemmer Fcrenc a declarat în cursul urmăririi penale că la data de_ circula cu autoturismul marca Volvo cu nr. de înmatriculare MFS-1142 în direcția C. -N., fiind însoțit de prietena sa Ifrim M., care ocupa locul din dreapta față, și fratele acesteia, Ifrim V. M., care stătea pe bancheta din spate. La ieșire din localitatea P. martorul a fost depășit de un autoturism marca .Renault Megane", deși din sens opus venea un autoturism. Martorul a arătat că a frânat brusc pentru a face loc autoturismului marca

.Renault Megane" să poată reveni pe banda O. -Huedin, însă cele două autoturisme s-au ciocnit, iar autoturismul pe care il conducea a lovit partea din spate a autoturismului marca .Renault Megane".

În fața instanței martorul Demek Schemmer Ferenc a declarat că circula în coloană, iar la un moment dat a observat că pe lângă el trece un autoturism

marca .Renault Megane". Din față venea o Dacie, iar martorul a realizat că Renault-ul nu îl poate depăși. Acesta i-a intrat în față, i-a tăiat calea, apoi a observat bucăți de mașină care zburau in aer. Dacia s-a răsturnat și a lovit porti era autoturismului marca Volvo, Renault-ul a ricoșat din parapet, fiind lovit de Volvo. Martorul a arătat că prima sa impresie a fost că Renault-ul nu s-a putut redresa pe sens și nu a finalizat depășirea, intrând direct în parapet. De asemenea martorul Demek Schemmer Ferenc a precizat că viteza autoturismului marca .Renault Megane" era mare, peste 1 00 km/h.

Martora Ifrim M. nu a putut relata nimic relevant cu privire la modul în care s-a petrecut accidentul întrucât dormea. Fratele său, martorul Ifrim V. M.

, a arătat În cursul urmăririi penale că autoturismul în care se afla a fost depășit de un autoturism marca .Renault Megane" deși din sens opus venea autoutilitara marca Dacia, iar șoferul Demek Schemmer Ferenc a frânat pentru ca autoturismul marca .Renault Megane" să revină pe banda sa, însă acest autoturism a intrat în impact cu autoutilitara marca Dacia. Audiat de instanță același martor a arătat că pe lângă autoturismul Volvo a trecut un Renault Megane, a auzit zgomot de frânare, a încercat să se ridice de pe banchetă, moment în care mașina s-a umplut de praf de la air-bag-urile care se declanșaseră. Martorul Ifrim V. M. a mai susținut că nu a observat niciun moment vehiculul marca Dacia, iar despre modul în care s-a petrecut impactul a precizat că nu l-a perceput în mod direct, personal, ci l-a dedus din coliziunile vehiculelor implicate. În ceea ce privește Renault Megane martorul a mai declarat că nu a observat dacă acesta a reintrat sau nu pe sensul său de mers deoarece avea capul sprijinit de portieră.

Martorul Pop Păunel P., at1at pe bancheta din spate a autoturismului condus de inculpatul G. I. Z., a declarat că la ieșirea din localitatea P. inculpatul a depășit un autoturism marca "Volvo", revenind pe banda sa, însă un

autoturism care venea din sens opus s-a întors în mijlocul șoselei, iar conducătorul auto al Renault-ului Megane nu l-a mai putut evita, lovindu-l lateral, după care autoturismul în care se at1a a fost lovit din spate de autoturismul marca .Volvo".

În fața instanței martorul Pop Păunel P. a declarat că inculpatul G. ( fost

P. ) I. Z. a efectuat o depășire a unui vehicul marca Volvo, iar pe sensul opus circula un autoturism de culoare albă. Acesta l-a atenționat pe inculpat cu farurile. Inculpatul a reintrat pe banda sa de mers, iar în fața sa s-a întors un autoturism marca Dacia. Renault-ul Megane a lovit Dacia în partea dreaptă, iar din spate au fost loviți de Volvo. Impactul a avut loc pe sensul de mers al

inculpatului G. I. Z., iar martorul nu a văzut nimic care să determine pătrunderea Daciei pe sensul lor de mers.

În cursul urmăririi penale au fost întocmite două rapoarte de expertiză.

Astfel, potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară efectuată de expert ing. Moldan I. accidentul a avut loc în zona axului drumului, posibil pe banda de circulație O. - C. -N. și s-a produs datorită modului neregulamentar în care au circulat autoturismele "Dacia" și .Renault". Conducătorul autoturismului

.Renault" s-a angajat Într-o depășire fără să se asigure că aceasta se poate face în condiții normale și dacă are spațiu suficient, iar conducătorul autoutilitarei Dacia a reacționat pripit, brusc și necontrolat, vi rând spre stânga, în loc să își continue deplasarea pe direcția înainte pe banda pe care circula, putând astfel evita impactul. (d.u.p., f. 159-164).

Ulterior s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C., pentru a se stabili dinamica producerii accidentului, locul impactului și vitezele de deplasare ale

autovehiculelor implicate în accident, posibilitățile de evitare a accidentului și cauza producerii accidentului.

Potrivit raportului de expertiză criminalistică nr. 106/_ efectuat de expert criminalist dr. B. B. s-au stabilit următoarele: în planul transversal al drumului impactul dintre autoturismul Renault și autoturismul Dacia a avut loc în zona mediană a părții carosabile, în momentul impactului, autoturismul Renault depășind cu circa 2 metri, axul longitudinal al drumului public și autoutilitara Dacia, cu circa 0,8 metri, același reper, iar în planul longitudinal, la km. 540+406 metri. Vitezele probabile ale vehiculelor din momentul impactului acestora au fost de 61 km/h pentru autoturismul Renault și de 40 km/h pentru autoutilitara Dacia. Vitezele probabile ale autoturismelor Volvo și Renault în momentul impactului acestora au fost de 75 km/h pentru autoturismul Volvo și de circa 15 krn/h pentru autoturismul Renault. Expertul a arătat că în lipsa unor urme de frânare, anterioare impactului, imprimate de pneurile autovehiculelor, nu se pot stabili viteze inițiale de deplasare ale acestora. De asemenea nu se poate stabili dacă, în condițiile date, inculpatul M. D. B. putea evita producerea accidentului.

Expertul concluzionează că numitul Demek Schemmer Ferenc nu putea evita producerea accidentului, inculpatul G. (fost P. ) I. Z. putea preveni producerea evenimentului rutier dacă, înainte de a se angaja în depășire, s-ar fi asigurat că poziția și modul de deplasare al celorlalți participanți la trafic permit efectuarea acestei manevre în siguranță, astfel încât acesta să poată să reintre pe banda inițială fără ca această manevră să reprezinte un pericol pentru participanții la trafic, iar inculpatul M. D. B. putea preveni producerea accidentului dacă ar fi circulat cu o viteză care să-i permită să se deplaseze pe partea dreaptă a drumului public, fără a pierde controlul asupra direcției de deplasare a autoutilitarei pe care o conducea. Accidentul s-a produs atât din cauza angajării în depășire a inculpatului P. I. Z., fără a se asigura că această manevră nu reprezintă un pericol pentru participanții la trafic, cât și din cauza pătrunderii pe contrasens a autoutilitarei Dacia, condusă de inculpatul M.

D. B., datorită pierderii de către acesta a controlului asupra direcției de deplasare.

Potrivit art. 63 c.Pr.Pen. constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savirsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.

Această dispoziție legală consacră principiul liberei aprecieri a probelor, organul judiciar având obligația de a examina toate probele administrate în cursul procesului penal.

În ceea ce privește mijloacele de probă reprezentând declarațiile inculpaților, astfel cum au fost prezentate mai sus, acestea pot servi doar în parte la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză, așa cum prevede art. 69 c.Pr.Pen. Declarațiile inculpatului G. (fost P. ) I. Z. în sensul că a finalizat depășirea și a reintrat pe sensul său de mers se coroborează parțial cu declarațiile martorului Pop Păunel P., însă nu se coroborează cu cele ale părții vătămate T. C. T., ale martorului Demek Schemmer Ferenc și concluziile rapoartelor de expertiză.

De asemenea declarațiile inculpatului M. D. B. nu pot servi la aflarea adevărului întrucât acesta, din cauza traumei suferite, nu-și mai amintește nimic despre modul de producere a accidentului.

Pe de altă parte declarațiile părții vătămate T. C. T. sunt contradictorii.

Astfel, inițial acesta a declarat în cursul urmăririi penale că nu poate da detalii și nu poate preciza cu exactitate ce s-a întâmplat, pentru ca în cursul judecării cauzei să ofere niște indicii legate de dinamica producerii accidentului. ar, prima declarație a fost dată la un an după accident, iar a doua la mai bine de 5 ani.

În ceea ce privește probele testimoniale instanța a reținut că aprecierea acestora depinde de mai multe elemente între care sursa mărturiei și modul de percepere a faptelor și imprejurărilor de fapt. Astfel, martorii audiați Demek Schemmer Ferenc, Pop Păunel P., Ifrim V. M. și Ifrim M. sunt cu toții persoane care se găseau în vehiculele implicate în accident, neexistând niciun martor ocular aflat în exteriorul autoturismelor. Dacă martora Ifrim M. a declarat că nu a văzut nimic întrucât dormea, ceilalti martori au indicat elemente din procesul complex de producere a accidentului. Aceste declarații sunt în mod evident influențate de poziția în care se găseau în vehicule. Astfel, martorii Pop Păunel P. și Ifrim V. M. erau pasageri situați pe banchetele din spate ale autoturismelor marca Renault, respectiv Volvo, așadar câmpul lor vizual era mai limitat decât cel al martorului Demek Schemmer Ferenc care se găsea la volanul autoturismului marca Volvo. Pe de altă parte este evident că, în principiu, pasagerii din vehicule sunt mai puțin atenți la traficul rutier decât conducătorii auto, mai ales în condițiile în care acesta este unul aglomerat.

Acest aspect este confirmat de declarațiile martorului Ifrim V. M. care inițial a descris extrem de concis modul de petrecere a accidentului, pentru ca în fața instanței să admită că declarația s-a bazat pe deducții și observația vehiculelor după accident. •

În această ordine de idei instanța a acordat o importanță sporită declarației martorului Demek Schemmer Ferenc care, pe lângă faptul că a avut cea mai bună poziție pentru a observa desfășurarea evenimentului rutier, începând cu depășirea efectuată de inculpatul G. (fost P. ) I. Z., a relatat aceleași aspecte atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței. Nu în ultimul rând martorul nu are nicio legătură cu părțile din procesul penal.

La af1area adevărului instanța a mai ținut seama de cele constatate cu ocazia cercetării la fața locului, activitate desfășurată de organele de poliție în conformitate cu dispozițiile art. 129 C.Pr.Pen., aspecte consemnate în procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit în baza art. 131 c.Pr.Pen.

Astfel, potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de_ (d.u.p., f. 2-5) organele de cercetare penală au efectuat măsurători pentru determinarea poziției finale ale vehiculelor implicate și au fixat urme și mijloace materiale de probă reprezentând cioburi de sticlă, bucăți din material plastic, lichide, alte elemente din caroseria vehiculelor, urmele create în carosabil precum și poziția victimei decedate pe loc.

De menționat că s-au efectuat și fotografii judiciare și s-a întocmit o schiță a locului faptei (d.u.p., f. 7-67).

Toate aceste constatări au servit ulterior la întocmirea rapoartelor de expertiză.

Raportat la dispozițiile legale care reglementează efectuarea acestora, art. 116 și unn. C.Pr.Pen., instanța a apreciat că valoare probatorie prezintă raportul de expertiză criminalistică nr. 106/_ întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C. . Astfel, acest raport a fost întocmit de un expert oficial din cadrul unui laborator de expertiză criminalistică. Pe de altă parte primul raport a fost întocmit de un expert judiciar, cu încuviințarea participării unor experți recomandat de părți, însă raportul nu este semnat de unul dintre

experți și nici nu există opinii separate în cuprinsul raportului sau într-o anexă, așa cum prevede art. 122 c.Pr.Pen.

În cuprinsul raportului de expertiză criminalistică nr. 106/_ expertul a reținut că pentru stabilirea locului impactului se impune analizarea urmelor creare de coliziune.

Dispunerea acestor urme indică drept loc al impactului zona mediană a carosabilului, atât autoturismul Renault, cât și autoutilitara Dacia deplasându-se parțial pe contrasens. În continuare s-a arătat că urmele de lichide și cele provenite de pe caroseriile vehiculelor, și în special urma de adâncime ( figurile 5 și 6-a) indică faptul că în momentul coliziunii partea frontală a autoturism ului Renault se at1a parțial pe contrasens, autoturismul fiind în cursul manevrei de revenire din depășirea autoturismului Volvo. O altă urmă dinamică de lichid care debutează pe sensul de mers O. -C. -N. și care conduce spre poziția finală a autotilitarei marca Dacia atestă faptul că în momentul impactului cu autoturismul Renault partea frontală a Daciei se afla pe contrasens. Concluzia expertului se bazează și pe existența urmelor de frecare a carosabilului, urme situate de asemenea pe sensul de mers O. -C. - N. .

Mai departe expertul a analizat avariile caroseriilor vehiculelor Renault și Dacia, concluzionând că impactul nu a fost frontal pentru Dacie, figura nr. 9 prezentând vehiculul cu radiatorul, grila de aerisire și sigla neavariate. Astfel, impactul a fost lateral, partea frontală a autoturismului marca Renault intrând în impact cu partea laterală dreaptă față a autoutilitarei Dacia. A variile caroseriei Daciei, precum și urmele de frânare confirmă că în momentul coliziunii aceasta se găsea parțial pe contrasens.

Utilizând un program informatic expertul a simulat coliziunea, determinând pozițiile inițiale ale vehiculelor Renault și Dacia din momentul impactului și cele finale (figura 12 din raport), precum și pozițiile succesive (figura 13). Aceste poziții finale sunt conforme cu cele consemnate la momentul efectuării cercetării la fata locului.

În ceea ce privește posibilitățile de evitare a producerii accidentului expertul a reținut că pentru inculpatul M. D. B. starea de pericol iminent s-a declanșat în momentul în care acesta a avut posibilitatea să observe deplasarea autoturismului Renault pe sensul său de mers. ar, în lipsa unor urme de pneuri și nefiind cunoscute vitezele inițiale nu se poate stabili distanța la care se afla Dacia de locul impactului. Pe cale de consecință expertul nu a fost în măsură să stabilească dacă inculpatul M. D. B. putea evita producerea accidentului. Cu toate acestea expertul a precizat că inculpatul putea preveni producerea accidentului dacă ar fi circulat cu o viteză care să-i permită să se deplaseze pe partea dreaptă a drumului public fără a pierde controlul asupra direcției de deplasare. În motivarea acestei concluzii expertul a reținut că, raportat la zona cu care se situa pe contrasens Renault-ul, spațiul până la zidul de beton și lățimea autoutilitarei Dacia exista posibilitatea ca acționând sistemul de frânare, combinat cu manevra de evitare spre dreapta, inculpatul M. D. B. ar fi ieșit cu roțile din dreapta de pe partea carosabilă cu 0,15 m și astfel evenimentul ar fi putu fi evitat. În plus instanța a reținut că autoturismul care rula în fața inculpatului M. D. B. și care, potrivit martorului Pop Păunel P.

, a folosit farurile pentru a-l atenționa pe inculpatul G. (fost P. ) I. Z., a reușit să execute manevra de evitare a autoturism ului Renault.

În privința numitului Demek Schemmer Ferenc s-a reținut că acesta nu putea evita producerea accidentului întrucât sistemul de frânare nu permite o decelerare atât de mare, iar pe de altă parte în momentul coliziunii dintre vehiculele Renault și Daeia nu exista niciun culoar de trecere care să permită

efectuarea unei manevre de ocolire din partea conducătorului autoturismului Volvo.

În privința inculpatului G. (fost P. ) I. Z. expertul a apreciat că acesta putea preveni producerea accidentului dacă, înainte de a se angaja în depășire, s-ar fi asigurat că poziția și modul de deplasare al celorlalți participanți la trafic permit efectuarea acestei manevre în siguranță, astfel încât să poată să reintre pe banda sa. Expertul a efectuat un calcul care demonstrează distanța relativ mare pentru realizarea manevrei de depășire în siguranță, raportat și la lungimea aliniamentului existent între curbe ( spațiul de vizibilitate fiind de 150 m conform schiței accidentului).

Concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 106/_ întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C. s-au coroborat așadar cu constatările procesului verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de_ și cu declarațiile martorului Demek Schemmer Ferenc. Pe cale de consecință instanța urmează a reține atât culpa inculpatului G. (fost P. ) I.

Z., cât și culpa concurentă a inculpatului M. D. B. .

Astfel, inculpatul G. (fost P. ) I. Z. a încălcat art. 35 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care prevede că participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenta și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private. De asemenea potrivit art. 45 alin.3 din OUG 195/2002 atunci când prin manevra de depășire se trece peste axa care separă sensurile de circulație, conducătorii de vehicule trebuie să se asigure că din sens opus nu se apropie un vehicul și că dispun de spațiu suficient pentru a reintra pe banda inițială, unde au obligația să revină după efectuarea manevrei de depășire. Nu în ultimul rând inculpatul a

încălcat prev. art. 118 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice potrivit căruia conducătorul de vehicul care efectuează depășirea, are obligația de a reintra pe banda sa după ce a semnalizat și s-a asigurat că poate efectua depășirea în condiții de siguranță pentru vehiculul depășit și pentru ceilalți participanți la trafic.

Pe de altă parte inculpatul M. D. B. a încălcat art. 35 alin.l din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice care prevede că participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private, precum și prev. art. 41 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice potrivit căruia vehiculele și animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulație, cât mai aproape de marginea părții carosabile, cu respectarea semnificației semnalizării rutiere și a regulilor de circulație. De asemenea au fost încălcate prev. art. 47 din OUG 195/2002 care impun conducătorilor vehiculelor care circulă din sensuri opuse să păstreze între vehicule o distanță laterală suficientă și să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a benzii de circulație respective.

În privința gradului de culpă care poate fi atribuit fiecărui inculpat instanța a apreciat că inculpatului G. (fost P. ) I. Z. i s-a putut reține o culpă în procent de 75%, iar inculpatului M. D. B. o culpă în procent de 25%. La stabilirea acestora instanța a avut în vedere faptul că cel care a declanșat stare de pericol și în final principalul răspunzător de producerea accidentului rutier este inculpatul G. (fost P. ) I. Z. .

În drept, fapta inculpatului G. (fost P. ) I. Z., care la data de _

, în timp ce circula pe DN 1 E 60, din direcția O. - Huedin, conducând

autoturismul marca .Renault Megane" cu 11f._, la ieșirea din localitatea P.

, s-a angajat în depășirea autoturismului marca Volvo, cu 11f. MFS-1142, deși din sens opus se apropia autoutilitara marca "Dacia" cu 11f._, nereușind să finalizeze depășirea, intrând în impact cu autoutilitara, iar în urma accidentului a rezultat decesul numiților P. L., P. Laszlo și M. Claudiu O., cât și vătămarea corporală a persoanelor vătămate M. D. B. și Tiria C. T.

, care au suferit leziuni corporale ce au necesitat câte 90 zile ingrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culă, faptă prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 C.Pen., faptă pentru care instanța va aplica inculpatului pedeapsa de 4 ani Închisoare, precum și elementele constitutive a două infracțiuni de vătămare corporală gravă din culpă, faptă prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 c.Pen., fapte pentru care instanța va aplica inculpatului două pedepse a câte 1 an închisoare.

La individualizarea și dozarea pedepselor instanța a avut în vedere lipsa antecedentelor penale, dar și culpa majoritară a inculpatului în producerea accidentului rutier, consecințele deosebit de grave ale infracțiunilor săvârșite, precum și celelalte criterii prev. de alin. 72 C.Pen.

Cu privire la consecințele deosebit de grave ale accidentului rutier trebuie precizat că au decedat trei persoane tinere, victima P. L. fiind însărcinată, iar celelalte persoane care au supraviețuit au avut nevoie de lungi perioade de tratament medical pentru a încerca să-și continue viața. De asemenea instanța a reținut că inculpatul conducea în mod repetat cu viteză și riscant, împrejurare ce a rezultat din declarația martorei P. Nastasia (f 159). Nu în ultimul rând inculpatul nu a admis că ar avea o culpă în producerea accidentului rutier.

Fiind întrunite condițiile concursului ideal de infracțiuni instanța, în baza art. 34 lit. b) rap. la art. 33 lit. b) c.Pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

De asemenea instanța, în baza art. 71 c.Pen. și văzând considerentele deciziei nr. LXXIV/2007 pronunțată în" interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a interzis inculpatului drepturile prev. în art. 64 lit. a teza a 11- a C.Pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei principale. Sub aspectul modalității de executare a pedepsei instanța, pentru considerentele expuse anterior, a apreciat că singura modalitate oportună în privința inculpatului G. (fost P. ) I. Z. este cea privativă de libertate. La aceste considerente trebuie adăugat că pedeapsa nu are doar un scop de reeducare și îndreptare a inculpatului, așa cum rezultă din prevederile art. 52 alin. 1 C.Pen., ci are și un scop de prevenție generală, adresându-se tuturor membrilor societății. Or, statisticile poliției rutiere probează faptul că una din principalele cauze ale producerii accidentelor grave este conducerea imprudentă, cu viteză, de către unii conducători auto. Inculpatul ar fi trebuit să aibă o conduită preventivă, cu atât mai mult cu cât soția sa gravidă, cu o sarcină avansată, se afla în autoturism și nu avea niciun motiv întemeiat pentru a conduce într-o asemenea manieră.

În drept, fapta inculpatului M. D. B. care la data de_, în timp ce circula pe DN 1 E 60, din direcția C. -N. - O., conducând autoutilitara marca "Dacia" cu nr._, înainte de intrarea în localitatea P., văzând că autoturismul marca Renault Megane cu nr._ care circula din sens opus, s-a angajat în depășirea neregulamentară a altui autoturism, sesizând starea de pericol, a avut o reacție pripită, bruscă și necontrolată, vi rând stânga în încercarea de a evita impactul, manevră care nu a reușit, având loc un impact între cele două autoturisme în zona axului drumului, iar în urma accidentului a rezultat decesul numiților P. L., P. Laszlo și M. Claudiu O., cât și vătămarea corporală a persoanei vătămate T. C. T., care a suferit

leziuni corporale ce au necesitat 90 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culă, faptă prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 C.Pen., faptă pentru care instanța va aplica inculpatului pedeapsa de 3 ani Închisoare, precum și elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă, faptă prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 C.Pen., faptă pentru care instanța a aplicat inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare.

La individualizarea și dozarea pedepselor instanța a avut în vedere lipsa antecedente lor penale, culpa mai redusă a inculpatului în producerea accidentului rutier, dar și consecințele deosebit de grave ale infracțiunilor săvârșite, precum și celelalte criterii prev. de art. 72 CPen.

La aplicarea acestei modalități de executare, precum și cu privire la obligația mai sus amintită, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul a încălcat dispozițiile legale care guvernează circulația pe drumurile publice, acțiunea sa fiind parte indivizibilă a modului de producere a accidentului rutier. Pe de altă parte acesta nu a admis că ar avea vreo culpă, deși contrariul rezultă din probele administrate în cauză, astfel încât abilitățile sale pentru exercitarea acestei activități sunt în mod serios puse sub semnul întrebării, iar siguranța participanților la trafic impune o asemenea măsură.

În baza art. 359 C.Pr.Pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 86/4 c.Pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

Sub aspectul laturii civile a cauzei instanța a reținut următoarele:

Accidentul rutier s-a petrecut la data de_, astfel încât toate efectele sale în plan juridic sunt guvernate de dispozițiile Codului civil 1864, așa cum rezultă din prevederile art. 6 alin. 2 din Noul Cod Civil. Potrivit art. 15 alin. 2 C.Pr.Pen. constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare.

Potrivit art. 15 alin. 1 c.Pr.Pen. persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului și persoanei responsabile civilmente.

Instanța a reținut că în procesul penal acțiunea civilă, având același izvor ca și acțiunea penală, nu poate avea ca și obiect decât repararea prejudiciilor generate prin infracțiune, cu îndeplinirea următoarelor condiții: să existe o vătămare, vătămarea să fie generată de infracțiune și persoana vătămată să declare că înțelege să devină parte vătămată.

În cauză SC A. -Ț. ASIGURĂRI SA are calitatea de asigurator, atât autoturismul marca Renault Megane cu nr. de înmatriculare_, cât și autoutilitara marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, având încheiate la data producerii accidentului polițe de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto la această societate.

De asemenea SC .D. " S. O., societate la care este administrator inculpatul M. D. B. are calitatea de parte responsabilă civilmente. Astfel, potrivit art. 1000 alin. 3 C.Civ. 1864 în vederea antrenării răspunderii comitentului pentru fapta prepusului trebuie să fie întrunite două condiții speciale: existența raportului de prepușenie și săvârșirea faptei ilicite și prejudiciabile de către prepus în cadrul funcțiilor încredințate de comitent.

Ambele condiții legale sunt întrunite în prezenta cauză, inculpatul fiind administrator al SC .D. " S. O., iar în momentul săvârșirii faptei acesta se întorcea în O. de la o activitate prestată în interesul firmei cu ceilalți pasageri din autoutilitara marca Dacia cu nr. de inmatriculare_ .

În consecință instanța a constatat că SC .D. " S. O. are calitatea de parte responsabilă civilmente, urmând să răspundă în solidar cu inculpatul M.

D. B. pentru repararea prejudiciilor cauzate prin accidentul rutier.

Instanța a reținut că partea civilă, reci amant în latura civilă a cauzei, are obligația să probeze toate pretențiile sale deduse judecății, potrivit art. 1169 C.Civ. 1864 și art. 129 C.Pr.Civ. l86S.

Pe de altă parte având în vedere că rezultatul dăunător a fost produs de doi inculpați, aceștia vor răspunde în solidar, conform art. 1003 C.Civ. 1864. Desigur că solidaritatea inculpați lor vizează raporturile juridice stabilite cu părțile civile care au formulat pretenții în prezenta cauză, între inculpați producând efecte gradul de culpă stabilit anterior, respectiv 7S% pentru inculpatul G. (fost P.

) I. Z. și 2S% pentru inculpatul M. D. B. .

În cauză au formulat pretenții civile membrii familiilor celor decedați, precum și cei care au suferit vătămări corporale în urma accidentului, după cum urmează: A. Numiții P. D. și P. I. -A., părinții victimei P. L., au depus în termen legal constituire de parte civilă, prin care au solicitat obligarea inculpați lor în solidar la plata sumei de SOO.OOO euro, respectiv 2S0.000 euro cu titlul de daune morale, precum și 10.130,29 lei reprezentând daune materiale (f. 49-S0). Ulterior aceștia și-au majorat pretențiile materiale, soli citând suma de 12.130,29 lei (f 330).

Sunt dovedite prin înscrisurile depuse la dosar (f. 9S-100) daunele materiale constând în cheltuieli cu inmormântarea defunctei P. L. (taxă de îmbălsămare, sicriu, alimente și alte articole pentru înmormântare, costul mesei după înmormântare și parastas la 6 luni, așa cum rezultă din chitanțele depuse, coroborate cu inscrisul depus la fila 100). La aceste cheltuieli se adaugă suma de 6.000 lei reprezentând costul edificării unui monument funerar, astfel cum aceasta rezultă din declarația martorei M. Floare (dosar fila lS8).

În ceea ce privește daunele morale instanța a reținut că în cauză se justifică acordarea de despăgubiri în cuantum de câte 5O.OOO euro ca pretium doloris, în compensarea traumelor psihice suferite de aceste părți civile. Este de netăgăduit că aceste părți au suferit o traumă imensă prin pierderea singurului lor copil, deplin realizat din punct de vedere profesional, așa cum rezultă din adeverința de la fila 331. Victima avea 31 de ani, era însărcinată, avea calitatea de medic stomatolog, cadru universitar și reprezenta un sprijin pentru părinții săi.

Potrivit declarațiilor martore1or I. M. și M. F. părinții au avut nevoie de consiliere psihiatrică pentru a încerca să treacă peste această tragedie, tratamentul având loc o perioadă îndelungată.

B. Inculpatul M. D. B., de această dată în calitate de parte vătămată și în calitate de frate al defunctului M. Claudiu O., precum și numita M. Comelia, mama defunctului M. Claudiu O., au formulat pretenții civile în prezenta cauză. Astfel, partea civilă M. D. B. a solicitat acordarea de despăgubiri civile în cuantum de 80.000 de euro în calitate de parte vătămată, precum și suma de 120.000 euro în calitate de moștenitor al fratelui său (f S3 și 130).

Partea civilă M. D. B. a făcut dovada cu înscrisuri privind efectuarea unor cheltuieli în sumă totală de 3.043 lei (f. 364 și urm.). Instanța a constatat că nu s-a probat suma de aproximativ 1.000 lei indicată de partea civilă drept cost al unui pat.

În ceea ce privește daunele morale instanța a apreciat că partea civilă este îndreptățit la suma de lS.OOO euro atât pentru traumele suferite direct ca victimă a accidentului rutier, cât și la suma de l0.OOO euro în compensarea traumei suferite prin pierderea fratelui său. Toate aceste sume de bani la care poate fi obligat inculpatul G. (fost P. ) I. Z. vor fi însă diminuare cu procentul de culpă stabilit în sarcina inculpatului/parte vătămată M. D. B.

Partea civilă M. Comelia a solicitat obligarea inculpatului G. (fost P.

) I. Z., alături de asigurator, la plata sumei de 300.000 euro cu titlul de despăgubiri morale (f. 131). Ulterior aceasta a solicitat și repararea prejudiciului material, depunând la dosar acte doveditoare (f. 393-4(2).

Instanța a constatat că partea civilă a făcut dovada efectuării unor cheltuieli cu inmormântarea defunctului în sumă totală de 6.016,77 lei, compuse din cheltuieli cu înhumarea, masa de după înmormântare, așa cum rezultă din bonurile fiscale depuse la dosar.

La aceste cheltuieli se adaugă și costul parastaselor organizate de familia defunctului ( la 6 luni, la 1 an, la 2 ani, 3 ani, 4 ani și 5 ani) și care, potrivit martorei M. C. A., s-a ridicat la suma de 700 lei anual, deci în total

4.200 lei.

În privința daunelor morale instanța a reținut că în cauză se justifică acordarea de despăgubiri în cuantum de 25.000 euro în compensarea traumelor psihice suferite de mama defunctului. Partea civilă M. C. și-a pierdut unul dintre fii, acesta reprezentând un real sprijin pentru mama sa, așa cum rezultă din declarația martorei M. C. A. (f 211).

Având în vedere că partea civilă M. C. și-a formulat pretențiile doar în contradictoriu cu inculpatul G. (fost P. ) I. Z. sumele mai sus arătate vor fi diminuate în mod corespunzător, respectiv prin aplicarea procentului de 75%.

c. În cauză au mai formulat pretenții civile numiții B. B. -M., P. M. și P. V., prima în calitate de soră a defunctului P. Laszlo, iar ceilalți în calitate de părinți ai acestui defunct. (f. 57-58, 59-60 și 61-62). Partea civilă B.

- M. a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 100.000 euro cu titlul de daune morale, iar părțile civile P. M. și P. V. au solicitat obligarea inculpaților la plata a câte 200.000 euro cu același titlu. În plus partea civilă P. V. a solicitat și repararea unui prejudiciu material în cuantum de
10.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și masa comemorativă.
În privința daunelor morale instanța a constatat că acestea sunt justificate, însă doar în parte, respectiv suma de 15.000 euro către sora defunctului și câte
25.000 de euro către părinții acestuia. Este evident că membrii familiei au suferit o traumă importantă prin pierderea unui frate, respectiv fiului, acesta având doar 18 ani și fiind la începutul vieții.
Aceste împrejurări au fost dovedite cu martorii Olah Brigitta și Cservid Adam Csongor (f 188, 189).
În ceea ce privește daunele cu caracter material sunt dovedite cu înscrisuri doar sumele de 22 lei (f 65-66) și 420 lei (f 67) reprezentând costuri cu înmormântarea defunctului.
Referitor la celelalte cheltuieli de înmormântare instanța a reținut că, potrivit declarației martorei M. C. A., SC .D. " S. O. la care lucra defunctul a achitat aceste costuri (f. 211). Costurile privind îmbrăcămintea achiziționată de membrii familiei P. nu au fost probate deplin, martorii audiați cunoscând aceste aspecte de la părțile civile, iar împrejurările legate de câtimea cuantumului nu pot fi coroborate.
D. Referitor la partea vătămată TirIa C. T. instanța a reținut că acesta s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 40.000 lei cu titlul de daune materiale reprezentând contravaloarea cheltuielilor făcute pe perioada spitalizării, costurile cu deplasarea la spital a familiei, hrana suplimentară și venitul nerealizat, precum și costul ședințelor de fizioterapie și masaj și 80.000 euro cu titlul de prejudiciu moral (f 87-88).
Raportat la numărul de îngrijiri medicale necesar părții vătămate în vederea recuperării, faptul că acesta a fost nevoit să sufere mai mult intervenții
chirurgicale și a fost imobilizat la pat instanța apreciază că părții civile i se cuvine suma de 25.000 euro în compensarea traumelor psihice și fizice suferite. Martorii Haiduc Pavel și Vidican Florin M. el au declarat în fața instanței că partea vătămată a fost afectată psihic de accidentul rutier, s-a schimbat, este irascibil și necomunicativ și se plânge de dureri fizice.
În privința daunelor cu caracter material instanța a constatat că la dosar s- au depus chitanțe care probează suma totală de 1.413 lei (f 312-317) reprezentând consultații și tratament medical.
De asemenea partea civilă obținea de la SC .D. " S. O., societate la era angajat în funcția de lăcătuș, o retribuție medie lunară de 434 lei, luând în calcul o perioadă de referință de 7 luni ( august 2007-februarie 2(08). În luna martie 2008 contractul individual de muncă a încetat, conform adeverinței de la fila 323. Or, părții vătămate i s-a calculat o indemnizație lunară de 205 lei prin Decizia 299922/_ a Casei județene de pensii Bihor. În consecință pentru perioada martie 2008-septembrie 2010 părții vătămate i se cuvine suma reprezentând diferența dintre 434 lei și 205 lei, deci 229 lei timp de 30 de luni, în total suma de 6.870 lei. De menționat că partea vătămată a fost reangajat de SC .D. " S. O. în octombrie 2010, potrivit adeverinței de la fila 325, înscris în care se indică și veniturile acestuia obținute lunar. În aplicarea principiului reparării integrale a pagubei partea vătămată este îndreptățit la acordarea diferenței de venit, respectiv dintre suma de 9.548 lei (calculată prin înmulțirea venitului lunar mediu de 434 lei cu un număr de 22 luni aferente perioadei octombrie 2010-iulie 2012) și suma de 7.323 lei efectiv realizată în această perioadă, concret fiind datorată suma de 2.225 lei. Totalizând sumele mai sus prcizate rezultă suma de
10.508 lei.
În ceea ce privește suma de circa 5.000 euro reprezentând alte cheltuieli medicale, în principal angajarea unor asistente medicale care s-ar fi ocupat de partea vătămată în perioda internării în C. -N., instanța a apreciat-o ca nedovedită. Astfel, declarația martorului Vidican Florin M. el este neclară sub acest aspect, ceea ce cunoaște martorul provenind din spusele familiei părții vătămate. Partea vătămată avea posibilitatea de a solicita audierea acestor asistente medicale în calitate de martori, însă nu a înțeles să uzeze de acest drept. Pe de altă parte este îndoielnic că într-o unitate spitalicească ar fi permis ca o persoană din afară și care nu are un raport contractual să presteze un act medical pentru un pacient.
În privința tuturor despăgubirilor civile pentru daune morale mai sus menționate instanța reține că pierderile suferite de membrii familiilor celor dispăruți sunt de neînlocuit, însă acordarea acestor sume nu trebuie să se transforme într-o pedeapsă pentru partea culpabilă.
În cursul urmăririi penale s-au mai constituit părți civile S. C. de U.
.Prof dr. O. Fodor" C. -N. cu suma de 5.421,48 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate cu spitalizarea persoanei vătămate Tiria C. (d.u.p., f.94
) și S. C. Județean de U. C. cu suma de 7.692,42 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare ocazionate cu spitalizarea numitului M. Claudiu O.
. (d.u.p., f. 138-139).
Instanța, constatând că pretențiile civile ale acestor unități spitalicești sunt Întemeiate urmează a le admite în totalitate și în baza art. 313 din OUG 72/2006 va obliga în solidar inculpații G. (fost P. ) I. Z., M. D. B. și partea responsabilă civilmente SC "D. " S. O. la plata sumei de 7.266,18 lei către Institutul R. de G. -H. "Prof Dr. O.Fodor" C., cu dobânda legală din prima zi următoare datei fiecărei externări, respectiv din data de_ pentru suma de 5.421,48 lei și din data de_ pentru suma de 1.844,70 lei, până la achitarea integrală a debitului cu titlul de cheltuieli de spitalizare privind
pe partea vătămată TirIa C. T. și la plata sumei de 7.692,43 lei către S.
Județean de U. C., cu dobânda legală calculată din data de_, până la achitarea integrală a debitului cu titlul de cheltuieli de spitalizare privind pe victima M. Claudiu O. .

În cauză s-a solicitat și acordarea de cheltuieli judiciare făcute de părțile

civile.

Părțile civile P. D. și P. I. A. au făcut dovada efectuării unor

cheltuieli judiciare în cuantum total de 900 lei, din care 500 lei onorariu avocați al și 400 lei cheltuieli de transport, conform înscrisurilor depuse la dosar (f. 332- 333). Partea civilă TirIa C. T. a făcut dovada achitării unui onorariu avocați al în cuantum total de 1.500 lei, conform chitantelor anexă la concluziile scrise. Toate cheltuielile mai sus arătate vor fi acordate părților civile ca deplin justificate.

În ceea ce privește cheltuielile judiciare solicitate de părțile civile B. B. -

M. P. M. și P. V. în cuantum de câte 4.960 lei reprezentând onorariu avocați al instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 274 alin. 3 C.Procedură Civ. 1865 instanța are posibilitatea să micșoreze onorariul avocațial în măsura în care acesta este nejustificat de mare raportat la valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat. Această măsură reprezintă practic o sancționare a unui abuz procesual săvârșit de parte care solicită obligarea părții adverse la cheltuieli de judecată nejustificat de mari iar, în cauză părților civile B. B. -M. P. M. și P. V. le-au fost admise doar în parte pretențiile civile. Pe de altă parte suma solicitată de aceste trei părți este excesivă raportat la activitățile desfășurare de reprezentantul acestora, luând în considerare și onorariile achitate de celelalte părți civile din proces.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termenul legal inculpații G. I. Z. și M. D. B., părțile civile P. D., P. I. A., T. C., P. V., P. M., M. C., B. B. M. și

asigurătorul SC";A. Ț. ";SA.

Inculpatul G. I. Z. a solicitat prin recursul declarat în cauză admiterea căii de atac, casarea în parte a hotărârii atacate, și modificarea acesteia în ceea ce privește gradul de culpă reținut în sarcina sa în producerea evenimentului rutier din 9 septembrie 2007, cuantumul pedepsei rezultante și modalitatea de executare a individualizării acesteia.

În susținerea recursului promovat inculpatul recurent, prin apărătorul ales, a solicitat a se reține că producerea accidentului care face obiectul prezentei cauze, se datorează atitudinii culpabile a ambilor inculpați, în sarcina fiecăruia trebuind să se rețină o culpă de 50 %.

S-a mai apreciat că pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenție este mult prea severă și disproporționată față de pedeapsa aplicată coinculpatului M. și raportat la criteriile generale de individualizare a pedepsei, la persoana inculpatului care este lipsit de antecedente penale, are o vârstă tânără și accidentul s-a soldat cu moartea soției sale și a copilului încă nenăscut.

Inculpatul M. D. B. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și reținând cauza spre rejudecare să se dispună -achitarea in baza art 11 pct 2 lit a raportat la art 10 litera c din Codul de procedura penala cu consecința admiterii constituirii de parte civila atâta in nume propriu, cât si in calitate de moștenitor după fratele său decedat M. Claudiu. In subsidiar solicită achitarea sa in baza art 11 pct. 2 litera a raportat la art 10 litera d Cpp (lipsa culpei)

Solicită a se pronunța o hotărâre opozabila asigurătorului de răspundere civila urmând a-l obliga alături de coinculpatul G. la plata de despăgubiri așa cum au fost ele arătate si descrise in constituirea de parte civila.)

Consideră ipoteza adoptata de către instanța de fond ca fiind lipsita de un suport probatoriu just si pertinent și aici se referă la apariției acelei mașini care s-ar fi aflat in fata Daciei si care i-ar fi făcut cu farurile, conducătorului autoturismului Renault, dupa care a trecut de acesta, cât timp, nici expertiza și nici martorul Demek Schemer, care a fost apreciat de către instanța cel mai lipsit de subiectivism, martorul nefiind ruda sau prieten cu cei doi inculpați. In plus, tot din declarația martorului Demek Schemer rezulta ca impactul dintre Dacia si Renault s-a produs intr-un timp foarte scurt, fracțiuni de secunda, din momentul in care martorul Demek Schemer a observant mașina Renault in dreptul sau si a frânat, deci nici nu se pune problema ca ar fi putut trece alt autovehicul, timpul de la primul impact pana la al doilea, cel dintre Renault și Volvo a fost de 0,75 s (pag.24 din expertiza).

Depoziția martorului pasager din autoturismului Renault apare ca si părtinitoare situației de fapt arătate de către inculpatul G., mergând pe prezumția că erau prieteni si instanța înlătura depozițiile martorilor, pasageri in spatele ambelor autoturisme, ca fiind de notorietate ca aceștia nu urmăresc traficul ci doar șoferii sunt cei care urmăresc atent traficul rutier.

Mergând la afirmația expertului, din concluziile expertizei rezulta faptul ca culpa acestuia este aceea ca a pierdut controlul volanului si a pătruns pe contrasens, teza nesustinuta de nici o demonstrație fizica sau de o depoziție testimoniala. Mai mult se arata ca in acest mod, daca nu pierdea controlul volanului din cauza vitezei as fi putut sa previn producerea accidetului, concluzie contrazisa de insasi răspunsul de la punctual 3 care arata ca nu se poate stabili daca inculpatul M. putea sa evite producerea accidetului si totodată de punctul 2 alineatul 2 unde se stabilesc vitezele înainte de impact.

De observat aceste viteze care una se ridica la 40 km/h(Dacia ) si alta la 60 km /h Renault. Chiar daca insumand vitezele, la impact forța a fost aceea care a cauzat decesul celor 3 victime.

In ceea ce privește afirmația ca el a condus cu o viteza excesiva care l-a făcut sa piardă controlul volanului, raportat la cei 40 de km/h de dinainte de impact, este greu de acceptat ca ar fi reușit sa frânez pana la 40 de km/h intr-un timp atat de scurt de la o viteza excesiva care sa-i permită sa piardă controlul volanului (ex 120-130 km/h), deci ipoteza ca ar fi pierdut controlul volanului apare ca si redundanta.

Si martorul Demek arata foarte clar in depoziția acestuia ca "autoturismul Dacia Papuc circula regulamentar pe sensul sau de mers" in declarația data in fata organelor de politie cat si in fata instanței de judecata.

Mergând la proba testimoniala, se disting doar 2 martori care relatează in mod diferit dinamica producerii accidentului.

Primul este martorul, pasagerul din Renault, PRIETEN cu inculpatul, a cărui depoziție se coroborează cu declarația inculpatului, insa este contrazisa de declarația unicului martor imparțial, dl Demek Schemer care prezumabil nu a putut fi influențat de nimeni, acesta menținând aceeași poziție pe tot parcursul procesului. In atare situație, varianta expusa de către acest martor apare ca una nesincera si desprinsa din utopie.

Martorul Demek, pe de alta parte, explica cum s-a produs accidentul si cred ca acesta depoziție ar trebui sa stea Ia baza soluției de achitare, inculpatul

M., in condițiile in care acesta spune ce a relatat mai sus, ca circula regulamentar pe banda sa de mers iar Demek aflandu-se intr-o coloana a observat autoturismul Renault care 1-a depășit de asemenea maniera incat

acesta a fost nevoit sa frâneze ca sa poată efectua Renaultul depășirea, ca mai in fracțiunea de secunda următoare sa vada ca-i vin bucati de plastic inspre dansul, semn clar al producerii impactului.

În raport cu solicitarea de achitare si cu privire la numărul de zile de ingrijiri medicale si decesul fratelui, apreciază acțiunea civila ca fiind intemeiata

S-a depus la ultimul termen un set de documente care insumeaza despăgubiri materiale, acestea fiind dovedite cu inscrisuri si cu martor, solicitând a fi incuviintate in totalitate.

Dupa admiterea laturii civile solicită obligarea inculpatului G. alături de asigurătorul de răspundere civila la plata sumelor de bani, urmând a pronunța o hotărâre opozabila acestora.

Părțile civile P. V., P. M., B. B. M. au solicitat prin apărător ales solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, admiterea în totalitate a constituirilor departe civilă.

Astfel, cu toate că instanța de fond a reținut faptul că părțile civile au suferit o importantă traumă prin pierderea fratelui, respectiv a fiului acestora, în vârstă de 18 ani, sumele acordate cu titlu de daune morale sunt într-un cuantum mult prea redus, raportat la gravitatea prejudiciului pe care l-au suferit, precum și raportat la cuantumul rezonabil al sumelor pe care le-au solicitat, prin prisma limitei maxime de despăgubire prevăzută de Normele CSA pentru anul 2007-

500.000 euro. Se apreciază că sumele ce le-au fost acordate pot și se impun a fi majorate, raportat la împrejurările concrete ale cauzei și practica instanțelor române în acest gen de litigii.

În acest sens, solicită instanța de recurs să aibă în vedere suferința pricinuită acestei familii, care nu poate să fie descrisă în cuvinte, suferință care a fost subliniată în cuprinsul constituirilor de parte civilă și al concluziilor scrise depuse la dosar și reliefată prin depozițiile martorilor audiați în cauză.

Părțile civile P. D. și P. I. Dorel prin apărător ales fila 71 au criticat hotărârea atacată ca nelegală și netemeinică privitor la soluționarea laturii civile a cauzei sub aspectul neacordării în întregime a daunelor morale solicitate.

Au învederat că se impune majorarea cuantumului acestora având în vedere suferințele psihice prin care trec raportat la pierderea singurei lor fiice. S-a apreciat că hotărârea este nelegală și netemeinică doar în parte, privitor la soluționarea laturii civile a cauzei sub aspectul neacordării daunelor morale solicitate de către aceștia.

Rolul daunelor morale este acela de a compensa suferințele de ordin fizic și psihic prin care părțile civile trec, însă cuantumul acestora trebuie să fie cât mai aproape, să acopere suferințele cauzate, situație față de care, considerăm că instanța de recurs, ca ultimă instanță de control are posibilitatea majorării acestora într-un cuantum care să justifice suferințele prin care trec aceștia având în vedere că le-a fost cauzat un imens prejudiciu moral prin pierderea inopinată a singurei lor fiice care era cel mai mult timp în preajma noastră, fiind singurul lor sprijin, având vârsta de 31 de ani, etapă a vieții în care a ajuns să se realizeze atât pe plan familial (fiind căsătorită și însărcinată în săptămâna 30-a, conform raportului de constatare medico-legală aflat la filele 1. dosar u.p.), cât și pe plan profesional, fiind angajată în acest sens la Universitatea de Medicină și farmacie I. Hațieganu din C. -N. pe postul de Asistent universitar la catedra Protetică dentară în perioada_ -_, conform adeverinței nr. 20681/2012 eliberată de această Universitate, pe de o parte, precum și având în vedere că aceasta avea profesia de medic stomatolog, conform certificatului eliberat de Ministerul Sănătății și depus la dosarul cauzei, exercitând această profesie într- un cabinet particular, atât în localitatea F. cât și în localitatea V. D. ,

având înființată în acest sens S.C. Novo Dent S.R.L., potrivit certificatului de înregistrare seria B nr. 0651030 eliberat de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Cluj care avea ca obiect de activitate "Activități de asistență stomatologică"

Potrivit practicii judiciare și a literaturii de specialitate la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanța de judecată trebuie să aibă în vedere că suma de bani acordată are efecte compensatorii, instanța trebuind să se raporteze la o serie de criterii desprinse din jurisprudență, cum ar fi: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate sau intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării de către persoanele prejudiciate, etc.

Partea civilă T. C. T. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate sub aspectul laturii civile în ceea ce privește acordarea daunelor materiale și morale în favoarea acesteia, cu consecința admiterii cererii de constituire parte civilă așa cum a fost formulată.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, se apreciază că instanța de fond în mod nejustificat a redus daunele materiale și morale solicitate de către partea civilă.

Deși instanța de fond a calculat în mod corect cheltuielile justificate cu chitanțele depuse la dosar și a acordat în mod corect diferența de venit salarial a respins celelalte daune materiale reținând faptul că acestea nu ar fi fost probate în cauză.

Astfel, instanța nu a avut în vedere cheltuielile efectuate cu transportul la spital, cu hrana suplimentară necesară pe perioada spitalizării și cu asigurarea unei asistente suplimentare pentru acesta pe perioada cât a fost spitalizat. Aceste aspecte au fost dovedite în cauză cu martorii audiați respectiv Vidican Florin și Haiduc Pavel care au arătat că pe perioada spitalizării membrii familiei au făcut nenumărate deplasări pe ruta O. -C. și că familia acestuia a făcut chiar un împrumut de 5.000 euro pentru a suporta toate costurile medicației, deplasărilor precum și a tratamentelor de recuperare pe care le-a efectuat imediat după spitalizare și apoi anual când a fost obligat să facă cel puțin câte 30 de ședințe de recuperare a câte 50 de lei ședința.

Sub aspectul daunelor morale acordate având în vedere suferința părții civile consideră că instanța de fond a acordat despăgubiri disproporționate cu prejudiciul suferit suma de 25.000 euro nefiind de natură a acoperi întinderea acestuia.

Partea civilă M. C. solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond, cu consecința admiterii acțiunii civile pornită în baza constituirii de parte civilă și obligarea inculpatului alături de asigurătorul de răspundere civilă la plata atât a despăgubirilor morale, pe care instanța le va considera în cauză.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Nedorind a discredita hotărârea instanței de fond, în final se apreciază ca mult diminuate despăgubirile morale acordate în prezenta cauză, și în raport cu suma acordată fam. P., cât și cu practica instanțelor din județul C. .

Asigurătorul de răspundere civilă SC A. T. prin memoriul formulat în scris a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței penale criticate sub aspectul modului de soluționare a laturii civile în sensul diminuării cuantumului daunelor morale acordate părților civile în dosar, și înlăturarea obligației asigurătorului la plata dobânzilor legale acordate unităților spitalicești constituite părți civile în dosar și la obligarea doar a inculpaților în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata acestor dobânzi.

Se apreciază că la acordarea acestor despăgubiri cu titlu de daune morale, în cuantumurile indicate, instanța de fond nu a avut în vedere legislația și

jurisprudența din România, realitățile economice și sociale actuale, îndepărtându-se de la scopul compensatoriu pe care aceste daune morale trebuie să îl aibă și transformându-se într-o îmbogățire fără justă cauză în patrimoniul părților civile.

Se solicită instanței de recurs casarea în parte a sentinței pronunțate de instanța de fond și reducerea acestor despăgubiri, la un nivel rezonabil, care să țină cont de legislația și jurisprudența din România- potrivit art 51 lit d din Ordinul CSA nr. 113133/2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, aplicabil în speță.

S-a mai învederat instanței de fond faptul că, potrivit dispozițiilor art 65 ale Ordinului CSA menționat, asigurătorul poate fi ținut la penalități de întârziere numai dacă nu își îndeplinește obligațiile care, în cazul stabilirii lor prin hotărâre judecătorească, devin scadente la rămânerea definitivă a sentinței. Se apreciază că nu există temei legal pentru care asigurătorul să fie ținut la plata unor dobânzi retroactive, pentru sume de care nu a avut cunoștință decât de la momentul la care a fost citat în această calitate în proces, în condițiile în care, unitățile în care, unitățile spitalicești nu s-au adresat cu cereri de despăgubire amiabilă- deși aveau această posibilitate legală.

Se mai apreciază că se impune înlăturarea obligației asigurătorului de la plata acestor dobânzi legale retroactive: aceasta depunând la dosarul de fond și practica judiciară în acest sens.

Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

Instanța fondului, în urma coroborării judicioase a întreg materialului probator administrat în cauză, a reținut o stare de fapt constând în aceea că, în data de 9 septembrie 2007 în timp ce se deplasa pe DN 1 E 60 din direcția O. - Huedin, conducând autoturismul marca Renault Megane cu nr înmatriculare_ la ieșirea din localitatea P. inculpatul G. I. Z. s-a angajat în depășirea autoturismului marca Volvo cu nr. MFS-1142 deși din sens opus se apropia autoutilitara marca Dacia cu nr._ condusă de către inculpatul M. D. B. . Datorită vitezei pe care o avea inculpatul G. nu a reușit să finalizeze depășirea intrând în impact cu autoutilitara marca Dacia în urma accidentului rezultând decesul numiților P. L., pasageră pe locul din dreapta față al autoturismului Renault și a numiților P. Laszlo și M. Claudiu O. ambii pasageri în autoutilitara Dacia precum și vătămarea corporală gravă a numiților M. D. B. și T. C. T. aflați în autoutilitara ce au suferit leziuni ce au avut nevoie de câte 90 zile de îngrijiri medicale.

Instanța ierarhic inferioară a reținut corect cronologia evenimentului rutier însă, a interpretat greșit materialul probator administrat în cauză, stabilind că în producerea acestui nefericit eveniment rutier ar fi avut o culpă și conducătorul autoutilitarei marca Dacia, inculpatul M. D. B. .

Deosebit de elocvente în acest sens sunt procesul-verbal de cercetare la fața locului existent la fila 2-5 din dosar u.p și planșele foto aferente, raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de inginerul Moldan I., expert tehnic judiciar cu specialitatea auto (f-159-164), precum și din raportul de expertiză criminalistică nr. 106 din 30 iunie 2011 efectuat de expert criminalist oficial B. B. din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice C., din declarațiile inculpaților G. și M. D. B., precum și din declarația martorului Demek Schemmer Ferenc. Din toate aceste probe rezultă, în opinia Curți de Apel, că inculpatul M. D. B. nu putea evita în nici un fel producerea accidentului de circulație.

Astfel, expertul tehnic judiciar care a analizat toate probele administrate în cauză, s-a deplasat la locul accidentului, a concluzionat că, evenimentul rutier s-a produs datorită modului neregulamentar în care au circulat autoturismele Dacia și Renault, ambii conducători auto făcându-se vinovați de producerea accidentului, conducătorul Daciei reacționând pripit, brusc și necontrolat, iar conducătorul autoturismului Renault, s-a angajat în depășire fără să se asigure că această manevră se poate efectua în condiții normale și de siguranță pentru ceilalți participanți la trafic.

În sarcina inculpatului G. s-a reținut că acesta putea evita accidentul prin renunțarea la manevra de depășire, acesta forțând efectuarea manevrei creând o stare de pericol pentru cei care circulau din sens contrar.

În continuare, spune expertul că ambii conducători auto implicați direct în accident puteau evita coliziunea în primul rând inculpatul G., fost P., care a creat starea de pericol.

În ceea ce-l privește pe inculpatul M. D. s-a reținut în lucrarea tehnică menționată că putea să evite accidentul în momentul în care a observat că inculpatul G. nu va reuși să efectueze manevra de depășire.

Expertul tehnic auto nu a reținut că inculpatul M. D. ar fi depășit axul drumului intrând pe contrasens, așa cum rezultă din răspunsul la obiecțiuni existent la fila 165-166 dosarul de u.p.

În cauză s-a dispus și efectuarea unei expertize criminalistice, așa cum am arătat și anterior, expertiză existentă la filele 206-219 d.u.p.

Și expertul criminalist a analizat aceleași mijloace de probă ca și expertul tehnic ajungând însă la o altă concluzie: relatând aceeași dinamică a producerii accidentului, stabilind același loc al impactului în zona mediană a carosabilului, reținând că în momentul impactului totuși autoturismul Renault se afla pe contrasens, reținând același lucru și în ceea ce privește autoutilitara Dacia, formulând această concluzie urmare a analizării avariilor de la nivelul caroseriilor celor două mașini.

În concret, s-a arătat că în planul transversal al drumului impactul dintre autoturismul Renault și autoutilitara Dacia a avut loc în zona mediană a părții carosabile, în momentul impactului autoturismul Renault depășind cu cca 2 m axul longitudinal al drumului, iar autoutilitara cu 0,80 m același reper.

În ceea ce privește posibilitățile de evitare a producerii evenimentului expertul criminalist a pornit de la stabilirea momentului declanșării stării de pericol iminent, care pune în evidență momentul din care conducătorii auto trebuiau și puteau să ia măsurile de evitare.

S-a reținut că pentru inculpatul M. D. starea de pericol s-a declanșat în momentul în care a avut posibilitatea de a observa deplasarea autoturismului Renault pe sensul său de mers și s-a apreciat că, nu se poate stabili dacă în condițiile date numitul M. D. putea evita producerea accidentului.

Cu toate acestea, în concluziile de la fila 219 verso, expertul criminalistic a concluzionat că inculpatul G. -fost P. putea preveni producerea evenimentului rutier dacă, înainte de a se angaja în depășire, s-ar fi asigurat că poziția și modul de deplasare al celorlalți participanți la trafic permit efectuarea acestei manevre în siguranță, astfel încât acesta să poată să reintre pe banda inițială fără ca această manevră să prezinte un pericol pentru participanții la trafic, dar și că inculpatul Moddovan D. să fi circulat cu o viteză care să-i permită să se deplaseze pe partea dreaptă a drumului public, fără a pierde controlul direcției de deplasare a autoutilitarei pe care o conducea.

Este evident că concluziile de la pct. 3 par. 1 și pct 3 par 4 se contrazic producând o stare de dubiu în ceea ce privește vinovăția inculpatului M. D., dubiu care îi profită acestuia.

Instanța de control judiciar apreciază că din întreg materialul probator administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și cu prilejul cercetării judecătorești rezultă că inculpatul M. D. B. nu avea posibilitatea reală de a evita producerea evenimentului rutier.

Pe de o parte, acest inculpat a condus cu o viteză sub limita legală după cum arată expertul, de cca 40 km/h, din momentul declanșării stării de pericol iminent și până în momentul producerii impactului a trecut un interval de timp foarte, foarte scurt având în vedere și viteza cu care se deplasa autoturismul Renault, că în fața sa se deplasa un alt autoturism care a reușit să se retragă pe partea dreaptă a drumului, iar susținerea expertului că dacă ar fi ieșit de pe partea carosabilă cu doar 0,15 m ar fi evitat accidentul este absolut nerealistă.

Culpa în producerea acestui eveniment rutier aparține în întregime inculpatului G. I. Z. care s-a angajat într-o manevră de depășire fără a se asigura în prealabil că poate efectua această depășire în condiții de siguranță atât pentru el cât și pentru ceilalți participanți la trafic, încălcând în mod vădit dispozițiile art 45 alin 2 și 3 din OUG nr. 195/2002.

Inculpatul M. D. B. a circulat regulamentar neîncălcând nici o dispoziție a reglementărilor legale în domeniul circulație pe drumurile publice, și ca atare în sarcina sa n poate fi reținută nici o culpă în producerea acestui eveniment rutier.

Raportat la cele expuse anterior, Curtea de Apel va dispune în baza dispozițiilor art 11 pct 2 lit a raportat la art 10 lit c Cod procedură penală, achitarea inculpatului M. D. B., de sub învinuirea comiterii infracțiunilor de ucidere din culpă prev de art 178 alin 1, 2 și 5 Cod penal, și vătămare corporală din culpă prev de art 184 alin 2 și 4 Cod penal, deoarece faptele au fost comise de inculpatul

G. I. Z. .

Această modalitate de soluționare a laturi penale influențează în mod vădit și latura civilă a cauzei în sensul că, va fi înlăturată obligarea inculpatului M. D.

B. și a părții responsabile civilmente SC DS O. la plata de despăgubiri către părțile civile fiind incidente dispozițiile art 346 alin 3 Cod procedură penală care stipulează nu pot fi acordate despăgubiri civile în cazul în care achitarea s-a pronunțat pentru că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Criticile formulate de către părțile civile P. D. și P. I. A. împotriva sentinței recurate sunt fondate în parte urmând a fi admise după cum urmează:

Părțile civile recurente P. D. și P. I. s-a constituit părți civile în prezenta cauză solicitând obligarea persoanei vinovate de producerea evenimentului rutier soldat cu moartea fiicei lor, cu suma de 10130,29 lei reprezentând daune morale cu dobânda legală aferentă și respectiv câte 250.000 euro cu titlu de daune morale (f.49 dosar fond).

Ulterior, părțile civile au majorat cuantumul daunelor materiale la suma de 12.130, 29 lei, de asemena cu acordarea dobânzii legale începând cu data producerii accidentului și până la achitarea integrală a acestei sume.

Constatând că suma solicitată cu titlu de daune materiale a fost justificată prin documentele depuse la dosar, și prin declarația martorei M. F., instanța fondului în mod legal a dispus acordarea întregii sume, omițând însă a acorda și dobânda legală solicitată.

Instanța de recurs apreciază că se impune acordarea dobânzii legale aferentă sumelor în lei cuvenită părților civile, deoarece persoana vătămată are dreptul de a fi despăgubită pentru întreg prejudiciul ce i-a fost cauzat, or, este evident că avansarea unor cheltuieli ocazionate de înmormântarea fiicei lor, a parastaselor, de efectuare a monumentului funerar, s-a datorat atitudinii culpabile a inculpatului G.

, și că faptul ilicit producător de prejudicii a avut loc la data de 9 septembrie 2007. Din acel moment, inculpatul datorează pentru sumele de bani avansate dobânda legală.

Ca atare, instanța de recurs va admite recursul părților civile P. D. și P.

și va dispune obligarea inculpatului G. I. Z., la plata dobânzii legaleaferente sumei de 12.130,29 lei de la momentul producerii accidentului și până la data plății efective.
Instanța de control judiciar apreciază ca fiind exagerat cuantumul daunelor morale acordate acestor părți civile, motiv pentru care va dispune reducerea acestora de la câte 50.000 euro la câte 35.000 euro pentru fiecare, echivalentul în lei la data plății.
Suferința psihică a acestor părți civile care într-o clipă și-au pierdut unica fiică și nepotul încă nenăscut este evidentă și necontestată nici de instanță, nici de părțile din dosar.
Neexistând însă criterii obiective de acordare a daunelopr morale instanțelor le revine delicata sarcină de a încerca să aprecieze și să cuantifice suferința cauzată de moartea cuiva apropiat, dar și de a ține cont de posibilitățile reale de acordare a acestor despăgubiri, de practica judiciară în materie și de a nu îmbogăți fără justă cauză părțile civile.
Este adevărat că victima P. era unica fiică a părților civile, că aceasta era însărcinată în 30 de săptămâni, că era o persoană realizată pe plan sentimental și profesional, însă, această persoană nu contribuia la întreținerea părților civile, nu locuia împreună cu aceștia, având întemeiată o familie.
În aceste condiții, având în vedere și ghidul de acordare a daunelor morale depuse de către asigurător, apreciem că o sumă de câte 35.000 euro, este suficientă pentru a compensa suferința morală apărților civile, fără a putea însă înlocui pierderea unicei fiice.
Recursurile părților civile M. C. și M. D. B. de majorare a cuantumului daunelor morale apar ca fiind fondate raportat la cele expuse anterior, având în vedere că și partea civilă M. C. și-a pierdut fiul, iar M. D. B.
, fratele, acesta din urmă suferind și vătămări corporale ce au necesitat în vederea vindecării 90 zile de îngrijiri medicale.
Situația părții civile M. C. este oarecum diferită de cea a părților civile
P., deoarece aceștia din urmă au suferit o vătămare morală și prin faptul că, pe lângă viața fiicei lor au pierdut și viața nepotului care urma să se nască.
De aceea, instanța de recurs apreciază că un cuantum de 25.000 euro acordat cu titlu de daune morale părții civile M. C. este în măsură să compenseze pierderea fiului său.
În ceea ce-l privește pe M. D. B. evaluăm că o sumă de 35.000 euro cu titlu de daune morale este aptă să acopere prejudiciul moral cauzat de decesul fratelui său care se afla pasager în mașina pe care o conducea, și de suferința fizică și psihică aferentă numeroaselor zile de îngrijiri medicale de care a avut nevoie pentru a se vindeca.
În ceea ce privește recursul părții civile T. C. instanța de recurs apreciază că, se impune majorarea cuantumului daunelor morale acordate acestuia, de la
10.508 lei la 30.508 lei.
Instanța de recurs a avut în vedere că, deși această parte civilă nu a dovedit suma de 20.000 lei reprezentând cheltuieli medicale în perioada internării sale în C.
-N. ,efectuarea unor astfel de cheltuieli este un fapt notoriu, și ca atare nu trebuie dovedit. Vom ține cont că această parte civilă a fost internată o perioadă îndelungată în spital, a suferit mai multe intervenții chirurgicale și pentru recuperarea sa au fost necesare ședințe de fizioterapie și masaj.
Suma de 20.000 lei solicitată de această parte civilă și acordată de instanță este compatibilă cu efectuarea acestor cheltuieli și ca atare va fi acordată de către instanța de control judiciar.
Părțile civile P. V., P. M. și B. B. M. au criticat hotărârea atacată și sub aspectul neacordării în întregime a cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanței fondului.
Instanța de recurs apreciază ca fiind greșit raționamentul instanței fondului care a apreciat ca fiind excesivă suma solicitată de apărătorul celor trei părți civile, cu titlu de onorariu având în vedere activitatea desfășurată de acesta și onorariile achitate de celelalte părți civile în proces.
Apreciem că suma solicitată cu titlu de cheltuieli judiciare nu este exagerată având în vedere durata procesului, apărările formulate de aceste părți civile și împrejurarea că acestea au ales un apărător care a apreciat că le poate apăra în modul cel mai adecvat interesul.
Ca atare, pentru serviciile acordate de acest apărător au înțeles să achite o sumă pe care au considerat-o rezonabilă.
Cuantumul daunelor morale acordate acestor părți civile a fost corect stabilit, având în vedere suferințele morale ale acestora, B. B. este sora defunctului P. Laszlo celelalte părți civile fiind părinții acestora.
Recursul asigurătorului în aceste condiții raportat la cele expuse anterior va fi admis în parte cu privire la cuantumul daunelor morale acordate părților civile P.
D. și P. I., celelalte critici formulate împotriva hotărârii atacate nefiind fondate.
Obligarea inculpatului G. I. Z. la plata dobânzii legale unităților spitalicești constituite părți civile în cauză, raportat la cheltuielile de spitalizare efectuate de acesta, se bazează pe dispozițiile art 313 din Ordonanța nr. 72/2006 și ca atare este legală și temeincă.
Raportat la cele expuse mai sus, Curtea va admite recursurile declarate de inculpatul M. D. B., cu privire la greșita sa condamnare și obligare la plata de despăgubiri, precum și cu privire la cuantumul daunelor morale care i-au fost acordate, de părțile civile P. D. și P. I. A. cu privire la omisiunea acordării dobânzii legale la daunele materiale, de părțile civile P. V., P. M. și B. B. M. cu privire la cuantumul cheltuielilor judiciare, de partea civilă
T. C. cu privire la cuantumul daunelor materiale, de partea civilă M. C. cu privire la cuantumul daunelor morale și de asiguratorul A. Ț. Asigurări SA cu privire la cuantumul daunelor morale acordate părților civile P. D. și
P. I. A. împotriva sentinței penale nr. 20 din_ a Judecătoriei Huedin, pe care o casează în parte, în limitele de mai sus, conform dispozitivului și va respinge recursul declarat de către inculpatul G. I. Z. .
Văzând și dispozițiile art 193 și art 192 alin 2 și 3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
În baza art. 38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, admite recursurile declarate de inculpatul M. D. B., cu privire la greșita sa condamnare și obligare la plata de despăgubiri, precum și cu privire la cuantumul daunelor morale care i-au fost acordate, de părțile civile P. D. și P. I. A. cu privire la omisiunea acordării dobânzii legale la daunele materiale, de părțile civile P. V., P. M. și B. B. M. cu privire la cuantumul cheltuielilor judiciare, de partea civilă T. C. cu privire la cuantumul daunelor materiale, de partea civilă M. C. cu privire la cuantumul daunelor morale și de asiguratorul A. Ț. Asigurări SA cu privire la cuantumul daunelor morale acordate părților civile P. D. și P. I. A. împotriva sentinței penale nr.
20 din_ a Judecătoriei Huedin, pe care o casează în parte, în limitele de mai sus.
Rejudecând cauza, în baza art.11 pct.2 lit.a, rap.la art.10 lit.c Cod procedură penală, dispune achitarea inculpatului M. D. B., fiul lui I. și
C., născut la data de_ în O., CNP 1., fără antecedente penale, domiciliat în O., strada S. nr.9, bl.BP135, ap.16, județul Bihor, de sub învinuirea comiterii infracțiunilor de ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.1,2 și 5 Cod penal și vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2,4 Cod penal, întrucât faptele nu au fost comise de acest inculpat.
Înlătură obligarea inculpatului M. D. B. și a părții responsabile civilmente SC DS O. la plata de despăgubiri către părțile civile.
În baza art.14, 346 Cod procedură civilă, art.1057 cod civil obligă pe inculpatul G. I. Z. să plătească și dobânda legală aferentă sumei de 12.130,29 lei daune materiale, începând cu data de_ și până la data plății, pentru părțile civile P. D. și P. I. A. .
Reduce daunele morale acordate părților civile P. D. și P. I. A. la suma de câte 35.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR de la data plății.
Majorează daunele morale acordate părții civile M. C. la suma de
25.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR de la data plății, iar părții civile M. D. B. la suma de 35.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR de la data plății.
Majorează daunele materiale acordate părții civile T. C. T. la suma de 30.508 lei.
Majorează cheltuielile judiciare acordate părților civile P. V., P. M. și B. B. M. la suma de câte 4960 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G. I. Z. împotriva aceleiași sentințe.

În baza art.193 Cod procedură penală obligă pe inculpatul G. I. Z. să plătească părții civile T. C. T. suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.

În baza art.189 Cod procedură penală stabilește sumele de câte 75 lei ca onorariu parțial pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților, av.M. Proorocu Alexandra și M. a Raluca Alexandra, sume ce se vor avansa din FMJ.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpatul G. I.

Z. să plătească suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, rămân în sarcina acestuia.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 29 aprilie 2013.

PREȘEDINTE,			JUDECĂTORI,
M. Ș.	L.	M. ,	ANA C.

GREFIER

M. B.

Red.M.Ș./M.N.

2 ex./_

Jud.fond.-Călin Tătar

#Uciderea din Culpa. Jurisprudenta

← Decizia penală nr. 398/2013. Ucidere din culpă		Decizia penală nr. 502/2013. Ucidere din culpă →

Decizia penală nr. 602/2013. Ucidere din culpă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 602/2013. Ucidere din culpă