Decizia penală nr. 617/2013. Vătămare corporală din culpă
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.617/R/2013
Ședința publică din 08 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: DP, judecător JUDECĂTORI: SS
V. G.
GREFIER: DS
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror:
DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de partea civilă SZENTKIRALLY R. A. împotriva sentinței penale nr.24 din 18 ianuarie 2013 a Judecătoriei Z., privind pe inculpatul P. R. B., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av.S. R., din Baroul Sălaj, cu delegație la dosar, lipsă fiind
inculpatul P. R., partea civilă Szentkirally R. A., partea resp.civilmente SC C. M. SRL și asiguratorul U. A. SA Suc.C. .
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei, după care nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru judecarea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de partea civilă ca nemotivat, în principal, iar în subsidiar, ca nefondat. Susține că sentința instanței de fond este temeinică și legală sub toate aspectele, atât pe latură penală, cât și pe latură civilă. La dosar s-a depus de către asigurator tranzacția încheiată între părți, partea civilă fiind de acord cu despăgubirile civile acordate.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de partea civilă ca nemotivat, în principal, iar în subsidiar, ca nefondat.
C U R T E A
Asupra recursului de față,
Prin sentința penală nr. 24 din 18 ianuarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Z. în baza art.184 alin.2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art.3201Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul P. R. -B. , fiul lui M. V. și E., născut la data de_ în localitatea B. M. ,
jud.Maramureș, cetățean român, studii medii, necăsătorit, stagiul militar neîndeplinit, fără antecedente penale, CNP 1., domiciliat în municipiul B.
M., str.I., nr.16, jud.Maramureș, la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 4 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
S-a constatat stinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă S. R.
A. prin contractul de tranzacție încheiat cu asigurătorul U. A. S.A.(fost
U. S.A.) la data de_ .
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă S.
R. A. pentru diferența de prejudiciu neacoperită prin contractul de tranzacție.
În baza art.313 din Legea nr.95/2006 coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, art.998-999 și art.1003 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de S. J. de Urgență Z. și a obligat inculpatul P. R. B., în solidar cu partea responsabilă civilmente S. C. M. S. B. M., alături de asigurătorul U. A. S.A., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale în cuantum de 2.748,61 lei, sumă ce va fi actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată S.
R. .
S-a luat act că S. J. de A. S. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a respins ca neîntemeiată cererea părții civile S. R. A. privind obligarea inculpatului la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În baza art.191 alin.1 și 3 Cod procedură penală, a obligat inculpatul P.
-B., în solidar cu partea responsabilă civilmente S. C. M. S. B. M., la plata sumei de 3.250 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr.3002/P/2008, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în
judecată a inculpatului P. R. B. pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Z. la data de_ sub nr._ .
În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, că învinuitul P. R. B., în data de_, în jurul orelor 1830, efectuând o manevră de întoarcere cu autoutilitara marca Fiat cu nr. de înmatriculare_, proprietatea S. C. M. S. B. M., pe str.. Voievod Gelu din direcția str.Simion B. înspre B-dul M. Viteazu, fără a se asigura corespunzător (cu încălcarea dispozițiilor art.125 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002), a intrat în coliziune cu motocicleta condusă de către partea vătămată S. i R.
-A., cauzându-i acestuia din urmă leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 85-90 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în primejdie viața.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului (f.7-8), schița locului faptei (f.9), fotografii judiciare (f.12-16), declarație învinuit (f.23-27), declarație
parte vătămată (f.28-31), declarații martori (f.32-34), rezultatul testului aerului expirat (f.37-38), proces verbal verificare tehnică (f.39-40), poliță de asigurare (f.43), raport de constatare medico-legală (f.36), raport de expertiză tehnică auto (f.49-60), raport de expertiză criminalistică auto (f.62-81)
Prin cererea depusă la dosar la fila 170 la termenul din data de_, partea vătămată S. R. A. s-a constituit parte civilă față de inculpat cu suma de 150.000 lei daune morale și 3.000 lei daune materiale.
J. de Urgență Z. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.748,61 lei (f.94), reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată S.
R. A. .
Întrucât în momentul comiterii infracțiunii, autoturismul condus de inculpat era asigurat pentru răspundere civilă auto la S. U. VIENNA INS. ANCE GROUP S.A., această societate a fost citată în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă.
De asemenea, întrucât inculpatul, la momentul producerii accidentului, conducea autoturismul implicat în interes de serviciu, a fost introdusă în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente S. C. M. S.
La termenul de judecată din_, inculpatului i s-au adus la cunoștință prin apărător prevederile art.3201Cod procedură penală, posibilitatea de a uza de aceaste dispoziții legale și consecințele care decurg din alegerea procedurii simplificate, inculpatul depunând la dosar la următorul termen de judecată un înscris autentificat prin care a declarat că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, nu dorește să formuleze cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește (f.433). În baza cererii
inculpatului admisă de către instanță cauza a fost judecată sub aspectul laturii penale potrivit procedurii prevăzute la art.3201 Cod procedură penală.
În privința laturii civile, au fost audiați pe parcursul procesului penal martorii S. Katalin, P. Alexandru și Nyeste Sigismund Erno, declarațiile acestora fiind consemnate la filele 196-198 și 293.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța reține următoarea situație de fapt:
În data de_, inculpatul P. R. B. conducea autoutilitara marca Fiat cu numărul de înmatriculare_, proprietatea SC C. M. SRL B. M., pe strada Voievod Gelu din municipiul Z., din direcția B-dul M. Viteazul către Simion B. . Afară era semiîntuneric, drumul fiind neiluminat, carosabilul uscat și vizibilitatea bună. Inculpatul era însoțit în autoutilitară de către martora Dacher A., prietena sa. În dreptul blocului E 5 acesta s-a oprit pe partea dreaptă a drumului în afara părții carosabile pentru a se deplasa la blocul E 7 la bunica martorei. În jurul orei 18.30, ce doi s-au întors la autoutilitara parcată, primul urcându-se la volanul autoturismului iar martora pe locul din dreapta. Intenționând să întoarcă, inculpatul a efectuat manevra de întoarcere dintr-o singură mișcare, cu toate că a observat, potrivit propriei declarații coroborate cu declarația martorei, motocicleta condusă de către partea vătămată S. i R. -
A. care venea dinspre B-dul M. Viteazul pe str. Voievod Gelu înspre str. Simion B., apreciind însă că are suficient timp să întoarcă autoturismul înainte de apropierea motocicletei.
În aceste condiții, deși partea vătămată S. i R. -A., care conducea motocicleta Kawasaki cu numărul de înmatriculare_, dinspre B-dul M. Viteazu înspre str. Simion B., a frânat și a încercat prin viraj la stânga, trecând pe sensul opus de mers, să treacă prin fața autoutilitarei, aflate la mijlocul străzii pe ambele sensuri de mers, perpendicular pe axul drumului, a intrat în coliziune cu motocicleta în partea din față a autoutilitarei, între roata și
ușa față stânga. În urma impactului partea vătămată a fost proiectat peste aripa stângă față în parbrizul autoutilitarei, determinând spargerea acestuia în pânză de păianjen.
Impactul între cele două vehicule a avut loc pe str. Voievod Gelu, pe sensul de mers Simion B. - B-dul M. Viteazu.
Conform raportului de constatare medico legală nr.1946/II/b/281 din _
, emis de S. J. de Medicină Legală S., partea vătămată S. i R. -A. a suferit, ca urmare a accidentului, leziuni traumatice care pot data din_ și care i-au pus părții vătămate viața în primejdie, necesitând pentru vindecare 85 - 90 de zile de îngrijiri medicale.
Inculpatul și partea vătămată au fost testați cu aparatul alcooltest, rezultând o alcoolemie de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În cauză a fost întocmit un raport de expertiză criminalistică auto în care se indică dinamica producerii accidentului și locul impactului așa cum a fost expusă în starea de fapt de mai sus, de asemenea se arată că vitezele probabile ale autovehiculelor în momentul impactului au fost de 50 km/h pentru motocicletă și de 14 km/h pentru autoutilitară. Deoarece spațiul necesar opririi este mai mic decât cel de care a dispus conducătorul motocicletei pentru luarea măsurilor de evitare în condițiile date, numitul S. i R. -A. putea evita producerea accidentului dacă ar fi luat măsurile de evitare încă din momentul declanșării stării de pericol. Totodată, inculpatul P. R. B. putea evita producerea accidentului dacă se asigura înainte de efectuarea manevrei de întoarcere că aceasta nu prezintă un pericol pentru autovehiculele aflate în trafic. În faza de judecată a fost încuviințată efectuarea unei noi expertize criminalistice auto de către Institutul Național de Expertize Criminalistice, aceasta concluzionând că partea vătămată nu ar fi putut evita accidentul nici dacă ar fi circulat cu o viteză legală, doar inculpatul având o asemenea posibilitate, dacă ar fi inițiat manevra de întoarcere după trecerea motocicletei. De asemenea, au fost audiați martorii S. Katalin, P. a M. și Nyeste
Sigismund Erno (pe latură civilă) și Dacher A. (pe latură penală).
Raportat însă la solicitarea inculpatului încuviințată de către instanță de judecare a cauzei exclusiv în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanța se va raporta doar la aceste mijloace de probă.
În declarațiile sale din cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor și a prezentat modul de producere al accidentului, iar declarațiile acestuia se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița locului faptei, planșele fotografice, parțial cu declarațiile părții vătămate S. R. A., declarațiile martorei Dacher A., procesul-verbal de verificare tehnică a autoturismului, raportul de constatare medico-legală 1946/II/b/281 din_ și raportul de expertiză criminalistică auto.
Din ansamblul probator administrat în cauză starea de fapt reținută și vinovăția inculpatului au fost dovedite pe deplin.
În drept, fapta inculpatului P. R. B. care, în data de_, efectuând o manevră de întoarcere cu autoutilitara marca Fiat cu nr. de înmatriculare_, proprietatea SC C. M. SRL B. M., pe str. Voievod Gelu din direcția str. Simion B. înspre B-dul M. Viteazu, fără a se asigura corespunzător (cu încălcarea dispozițiilor art. 125 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002), a intrat în coliziune cu motocicleta condusă de către partea vătămată S. i R. -A., cauzându-i acestuia din urmă leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 85-90 zile de îngrijiri medicale și care i- au pus în primejdie viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de
vătămare corporală din culpă, prevăzută și pedepsită de art.184 alin.2 și 4 Cod penal.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea de vătămare corporală din culpă în formă agravată, prevăzută și sancționată de art.184 alin.2 și 4 Cod penal. Potrivit alin.2, infracțiunea de vătămare corporală din culpă este mai gravă dacă fapta a avut vreuna din urmările prevăzute de art.182 alin.1 sau 2, respectiv dacă fapta a produs leziuni ce au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau au pus în primejdie viața victimei. În cauză, fapta inculpatului a
produs o vătămare corporală ce a necesitat pentru vindecare 85-90 de zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața părții vătămate.
De asemenea, în conformitate cu art.184 alin.4 Cod penal, aspectul de calificare este atras de întrunirea circumstanței agravante a săvârșirii faptei prevăzută în alin.2 ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere din materia circulației pe drumurile publice. Astfel, inculpatul a încălcat obligația prevăzută de art.35 din O.U.G.nr.195/2002 republicată și de art.125 Regulamentul de aplicare a O.U.G.nr.195/2002 (H.G.1391/2006), în sensul că a efectuat o manevră de întoarcere fără a se asigura corespunzător.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art.184 alin.2 și alin.4 Cod penal, s-a realizat prin acțiunea de lovire a părții vătămate. Urmarea imediată constă în atingerea adusă integrității corporale a părții vătămate, prin producerea unor leziuni pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 85-90 de zile de îngrijiri medicale, prin caracterul lor leziunile punând în primejdie viața persoanei vătămate, fapt atestat de raportul de constatare medico-legală aflat la fila 36 din dosar. Legătura de cauzalitate dintre faptă și atingerea adusă integrității corporale a părții vătămate este dovedită prin probatoriul administrat.
Din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție, fapta fiind săvârșită din culpă, în conformitate cu art.19 alin.1 pct.2 lit.a) Cod penal, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că acesta nu se va produce.
Vinovăția inculpatului în modalitatea culpei cu prevedere rezultă din împrejurarea că producerea accidentului s-a datorat nerespectării unor obligații prevăzute în sarcina conducătorilor auto prin dispoziții legale din materia circulației pe drumurile publice. Nu se poate reține în sarcina inculpatului nici imposibilitatea de prevedere și nici culpa cu neprevedere, din chiar modalitatea de săvârșire a faptei rezultând că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, însă nu l-a acceptat, socotind fără temei că acesta nu se va produce.
Reținând vinovăția inculpatului P. R. B., instanța a dispus dispune condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cod penal.
La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, apreciat în baza art.181alin.2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, în privința gradului de pericol social concret al faptei, având în vedere forma de vinovăție reținută anterior, faptul că a nesocotit reguli privind siguranța circulației pe drumurile publice, urmările grave ale faptei
- producerea unor leziuni traumatice pentru a căror vindecare a fost necesar un
număr de 85-90 de zile de îngrijiri medicale, dar și urmările care s-ar fi putut produce, instanța a apreciat că fapta prezintă un grad ridicat de pericol social.
Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. Acesta este în vârstă de 25 de ani, nu este căsătorit, are studii medii și nu are un loc de muncă.
De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a avut de la început o atitudine sinceră, prezentându-se în fața organelor judiciare, colaborând cu acestea și recunoscând săvârșirea faptei.
Pentru stabilirea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului instanța a dat eficiență dispozițiilor art.3201alin.7 Cod de procedură penală prin reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii prevăzute de lege.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special, de 4 luni va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în contextul probelor administrate, având în vedere conduita anterioară, vârsta și persoana inculpatului, concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză, instanța a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei consideră că este un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului care poate fi reintegrată social și reeducată și fără izolare în regim de detenție.
Din cuprinsul probatoriului administrat în cauză și ținând cont de starea de fapt reținută în sarcina inculpatului, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.998-999 Cod civil: fapta ilicită - infracțiunea săvârșită, prejudiciul - rănirea părții civile, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția sub forma culpei.
Instanța a constatat că la fila nr.43 din dosar se află o copie a poliței de asigurare obligatorie emisă de S. U. Vienna Insurance Group S.A., cu valabilitate de la_ la_, din care rezultă că autoutilitara marca Fiat având număr de înmatriculare_, proprietatea părții responsabile civilmente
S. M. S. și condus la momentul accidentului de către inculpat, era asigurat la această societate la data producerii accidentului.
De asemenea, s-a constatat că asiguratorul, a depus la dosar un set de înscrisuri, inclusiv o tranzacție încheiată la scurt timp după accident cu partea civilă S. i R. A. și din care rezultă că acesta a fost despăgubit de către societatea de asigurare atât pentru prejudiciul material (costul motocicletei distruse în accident), cât și pentru cel moral suferit, partea civilă semnând o declarație în sensul că renunță la orice pretenții viitoare legate de acel accident atât de la societatea de asigurări, cât și de la persoana responsabilă de producerea acestuia.
Mai mult decât atât, la dosar au fost depuse, la solicitarea instanței, la filele 442-443, dovezile care atestă plățile făcute de asigurător, respectiv suma de
11.783, 10 lei la data de_, având ca obiect "contravaloarea vătămări corporale"; și cea de 23.433,34 lei la data de_, reprezentând "contravaloare totală echipament motociclist.";
Analizând aceste înscrisuri coroborate cu celelalte înscrisuri din dosarul de daună, inclusiv contractul de tranzacție din_ (f.445-446) și declarația părții civile de la aceeași dată, semnată personal de către acesta (f.446) și în care acesta arată că nu mai are nici un fel de pretenție de natură materială, morală sau de alt gen prezentă sau viitoare de la U. SA sau față de persoana vinovată de producerea accidentului, instanța a constatat că latura civilă a acestui dosar a fost soluționată prin încheierea acelei tranzacții. Împrejurarea că exemplarul depus de asigurator la dosar nu este semnat de către acesta, ci poartă semnătura doar a părții civile este lipsit de importanță, cât timp sumele de bani menționate în acest contract au fost achitate de asigurator, fapt care atestă însușirea contractului de către acesta.
Față de această împrejurare, pretențiile părții civile pentru diferența dintre sumele cu care s-a constituit inițial parte civilă și sumele achitate deja de asigurator, recunoscute ca atare potrivit propriilor susțineri și concluzii, apar ca neîntemeiate. Faptul că efectele accidentului s-au prelungit în timp și ulterior momentului încheierii contractului de tranzacție nu pot justifica acordarea de către instanța penală a unor despăgubiri suplimentare, cât timp acel contract este valabil încheiat și, mai mult, este executat, instanța penală neavând dreptul de a analiza legalitatea încheierii respectivului contract. În situația în care partea civilă apreciază că a fost prejudiciată prin acest contract și că acesta prezintă vicii de natură a atrage anularea sa, se poate adresa instanței civile cu o asemenea acțiune și poate urma pașii necesari în cadrul unui asemenea litigiu.
În consecință, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă astfel cum a fost ea precizată cu ocazia dezbaterilor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs partea civilă S. R. A.
, care a învederat prin scriptul depus că o critică sub aspect penal și civil fără să indice însă în concret nici un motiv de nemulțumire, condiții în care Curtea va examina calea ordinară de atac declarată prin prisma cazurilor de casare ce pot fi verificate din oficiu, conform art 3859alin 3 Cod procedură penală.
Curtea examinând recursul declarat, ajunge la următoarele constatări:
Conform practicii constante a instanței supreme "nu este admisibilă formularea unei noi acțiuni civile în procesul penal, în condițiile în care pretențiile părții prejudiciate de infracțiunea comisă de inculpat, reprezentând cuantumul daunelor materiale și morale, achitate în parte de acesta, înainte de începerea urmăririi penale și a procesului penal, pot fi obținute în temeiul unui contract de tranzacție, ce reprezintă titlu executoriu";.
A dispune, prin sentința penală de condamnare, obligarea inculpatului la plata daunelor materiale și morale, rămase neachitate, ar însemna ca părțile vătămate să posede două titluri executorii pentru aceeași obligație, ceea ce este inadmisibil.
Prin tranzacție, litigiul este stins, așa încât, instanța se dezinvestește. În speță, este de remarcat că sesizarea instanței de fond a avut loc la 23 aprilie 2010, rechizitoriul fiind întocmit de către procuror, la 20 aprilie 2010, iar tranzacția încheiată între asigurător și partea civilă recurentă depusă la fila 445 din dosar, datează de la 13 ianuarie 2009, când se afla cauza în faza de urmărire penală.
Prin contractul de tranzacție partea civilă recurentă S. R. a primit cu titlu de daune morale suma de 3.000 euro, recurentul învederând textual că
"prin primirea acestei sume înțelege să nu mai aibă nici o pretenție de nici o
natură de la asigurătorul de răspundere civilă auto SC U. SA, nici în prezent și nici în viitor, toate pretențiile părții civile fiind stinse prin primirea acestei sume";.
Mai mult, în cuprinsul sentinței penale recurate cât și la dosar sunt atașate dovezi din care rezultă că, același asigurător a mai plătit părții civile recurente suma de 11.783,10 lei la 31 ianuarie 2009, reprezentând "contravaloare vătămări corporale"; și suma de 23.433,34 lei la data de 14 ianuarie 2009, reprezentând
"contravaloare totală echipament motociclist";.
Câtă vreme contractul de tranzacție atașat dosarului constituie titlu executoriu, actul are forță executorie, așa încât, în temeiul acestui titlu, se poate recurge la executarea silită, fără a fi necesară obținerea unei hotărâri de condamnare.
Din probele dosarului rezultă însă că suma a și fost achitată de către asigurător, astfel că, solicitarea recurentului în prezent nu mai are nici o bază legală.
Din motivarea judecătorului fondului rezultă că, recurentul ar mai fi solicitat în constituirea de parte civilă anumite sume, care nu au fost onorate de asigurător, dar care au fost respinse ca nedovedite de către magistrat.
În condițiile în care, starea sanitară a recurentului s-ar înrăutăți pe viitor, în raport direct de cauzalitate cu accidentul produs de inculpatul P., acesta va avea posibilitatea ca pe cale civilă să solicite daune materiale și morale care vor fi de actualitate.
Sub aspect penal vinovăția inculpatului a fost legal stabilită, pedeapsa corect individualizată în temeiul art 3201Cod procedură penală, astfel că recursul părții civile se va respinge ca nefondat, în baza art. 38515pct 1 lit b Cod procedură penală.
Văzând disp.art.192 alin.2 C.proc.pen, partea civilă va fi obligată să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă S. R. A.
, domiciliat în Z., str. P. A. M., nr. 50, jud.S. împotriva sentintei penale nr. 24 din 18 ianuarie 2013 a Judecătoriei Z. .
Obligă pe recurent S. R. A. să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8 mai 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
DP | S. | S. | , | V. G. |
Red.D.P./M.N.
2 ex./_
Jud.fond.M. C. Ș.
GREFIER
DS
| ← Decizia penală nr. 1489/2013. Vătămare corporală din culpă | Decizia penală nr. 200/2013. Vătămare corporală din culpă → |
|---|
