Decizia penală nr. 703/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.703/R/2013
Ședința publică din 22 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: DP
S.
GREFIER: DS
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul R. C. împotriva sentinței penale nr.116 din 5 februarie 2013 a Judecătoriei Cluj- Napoca, pronunțată în dosarul nr._, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 9061/P/2010 din_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendat, prev. și ped. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa inculpatului. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că apărătorul ales al inculpatului a depus la dosar un script în care arată că a reziliat contractul de asistență juridică cu inculpatul, pentru neplata onorariului avocațial.
Având în vedere că asistența juridică nu este obligatorie, raportat la infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul și nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru judecarea recursului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
C U R T E A
Asupra recursului de față,
Prin sentința penală nr. 116 din 5 februarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Cluj-Napoca, în baza art. 86 al. 2 din OUG 195/2002, a condamnat pe inculpatul R. C., cetățean român, fiul lui A. și Constanța, născut la data de 18 februarie 1968 în localitatea Răzvani, jud. Călărași, CNP 1.
, domiciliat în B., str. Ș., nr. 64, sector 1, studii 10 clase, șofer S.C. ASTRA BUZĂU S.R.L., cu antecedente penale la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen.
În baza art. 81 și 82 din C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului R. C. și s-a stabilit termenul de încercare de 2 ani și 10 luni.
În baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.
În baza 359 din C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 191 al. 1 din C.p.p a fost obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În baza art. 189 al.1 din C.p.p. onorariul avocatului desemnat din oficiu, d- na OPREA-P. ANDA TEREZA de 200 lei va fi avansat din Fondurile M. ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 9061/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului REGENT C. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată prev. și ped. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.
În actul de sesizare s-a reținut că la data de_, în jurul orei 16.30 inculpatul R. C. a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_, pe DN1, E 60 deși avea exercitarea dreptului de a conduce suspendată în perioada_ -_, deoarece la data de_ a fost depistat în Mangalia în timp ce conducea sub influența băuturilor alcoolice, respectiv valoarea de 0,22 mg/l alcool pur în aer expirat, motiv pentru care a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal seria CC nr. 5606028.
Atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, inculpatul a negat săvârșirea faptei, menționând faptul că s-a aflat în eroare cu privire la conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției.
În cursul cercetării judecătorești instanța a audiat inculpatul în conformitate cu prevederile art. 323 C.p.p. (f. 27 d.i).
Analizând actele dosarului și materialul probatoriu administrat în cauză, instanța a constatat următoarele:
La data de_, în jurul orei 16.30, inculpatul R. C. fost depistat în trafic conducând autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ pe DN1,
E 60, la Km 491 fiind oprit de un echipaj de poliție deoarece rula fără să aibă luminile de întâlnire aprinse. Din verificările efectuate de echipajul de poliție a reieșit că inculpatul figura la acel moment în baza de date având suspendată exercitarea dreptului de a conduce, deoarece la data de_ a fost depistat în Mangalia în timp ce conducea sub influența băuturilor alcoolice, respectiv valoarea de 0,22 mg/lk alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal seria CC nr. 5606028 (f. 28 d.u.p.). Întrucât nu a predat permisul de conducere, s-a întocmit un proces- verbal prin care i s-a adus la cunoștință inculpatului obligația de a-l preda în 5 zile deoarece i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. Prin urmare, nu poate fi primită apărarea inculpatului
conform căreia nu avea cunoștință că i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, în condițiile în care respectiva sancțiune complementară apare pe procesul-verbal semnat și în acest mod însușit de către inculpat (f. 24).
Audiat de către instanță, inculpatul a arătat că cu toate că a semnat respectivul proces-verbal de constatare a contravenției, precum și procesul verbal de la fila 24 dos UP, prin care i s-a adus la cunoștință în mod expres, încă o dată contravenția săvârșită, sancțiunea și obligația de a preda permisul de conducere
în termen de 5 zile, inculpatul recunoscându-și semnătura pe înscrisul depus la dosar, datorită faptului că nu a primit procesul-verbal de la polițist, precum și datorită faptului că nu i s-a adus la cunoștință faptul că ar fi sub influența băuturilor alcoolice și rezultatul etilotestului, nu știa că are permisul de conducere suspendat, cu atât mai mult cu cât acesta se află în posesia lui.
În esență, inculpatul a arătat faptul că s-a aflat în eroare cu privire la unul din elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa. Astfel, potrivit inculpatului, s-a aflat în eroare cu privire la suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
De altfel, declarațiile inculpatului date în faza de judecată a infirmat declarațiile date în faza urmăririi penale. Cu ocazia audierii de organele de cercetare penală, inculpatul a afirmat faptul că la momentul încheierii și semnării procesului verbal de constatare a contravenției pe raza localității Mangalia, a prezentat echipajului de poliție rutieră permisul de conducere (f. 47 v d.u.p.). În faza de judecată, inculpatul a declarat că nu avea asupra sa permisul auto, primind permisiunea polițiștilor de a se deplasa de la locul constatării contravenției la hotel în vederea prezentării documentului solicitat (f. 27 d.i.). Toate aceste elemente converg înspre aprecierea atitudinii inculpatului ca nesinceră. Totodată instanța a avut în vedere că inculpatul este șofer profesionist și a fost sancționat contravențional anterior de 19 ori, fiind improbabil să nu fi avut măcar curiozitatea să cunoască cuprinsul celor două procese verbale arătate mai sus.
În drept, fapta inculpatului R. C. care la data de_, în jurul orei 16,30, a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ pe DN 1 E 60, deși avea exercitarea dreptului de a conduce autoturisme suspendată în perioada_ -_, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, faptă prev. și ped de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002.
La individualizarea pedepselor s-a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat, gradul de pericol social al faptei, indiferența inculpatului care a continuat să conducă pe drumurile publice în condițiile în care exercitarea acestui drept era suspendată pentru o perioadă de 90 de zile. De asemenea, instanța a ținut seama de conduita procesuală a inculpatului, de circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv de faptul că acesta nu se află la primul contact cu legea penală. De asemenea, instanța a valorificat și împrejurarea referitoare la profesia inculpatului, aceia de șofer la SC Astra Buzău SRL. Cazierul contravențional al inculpatului, persistența în comiterea unor contravenții la regimul rutier au fost avute de asemenea în vedere de instanță în vederea individualizării pedepsei.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a considerat că sunt suficiente elemente care să creeze convingerea că suspendarea condiționată a pedepsei cu un termen de încercare de 2 ani și 10 luni este suficientă pentru reeducarea inculpatului. Desigur, această formă de individualizare a executării pedepsei se raportează cu precădere la gradul de pericol social concret al faptei, precum și la persoana inculpatului. Instanța a considerat că suspendarea sub supraveghere solicitată de reprezentantul M. ui P. nu este în concordanță cu gradul de pericol social al faptei precum și cu elementele care indică faptul că suspendarea condiționată este suficientă în vederea reeducării inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul R. C., cale de atac nemotivată, astfel că instanța de recurs o va examina prin prisma art 3859alin.3 Cod procedură penală.
Curtea examinând recursul promovat, ajunge la următoarele constatări:
Curtea examinând modul în care instanța de fond a analizat critica privind individualizarea pedepsei principale aplicată recurentului R. C., constată că a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea, fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare neprivative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.
Curtea, în baza propriei analize, constată că pedeapsa aplicată de judecătorie este corect individualizată, nu se impune reducerea cuantumului acesteia, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.
Curtea consideră că pedeapsa de 10 luni închisoare, cu suspendare condiționată, reprezintă o pedeapsă proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptei comise de recurent, concretizată prin modul în care acesta a acționat, în sensul că la 21 septembrie 2010 pe timp de zi a condus autoturismul personal BMW pe drumurile publice deși avea suspendată exercitarea dreptului de a pilota autovehicule în perioada 21 iulie-18 octombrie 2010 și ea reliefează periculozitatea modului de operare al recurentului, cât și profilul socio-moral și de personalitate a inculpatului, a cărui atitudine în societate și procesuală în cauză, este parțial pozitivă.
Față de modul concret de săvârșire a faptei, cuantumul pedepsei de 10 luni închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin suspendarea condiționată, va da posibilitate inculpatului să conștientizeze consecințele faptei sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia.
Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea faptei comise, consecințele acesteia, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, așa încât nu este incident nici un caz casare reglementat de art.3859 alin.3 C.pr.pen.
În raport cu cele menționate, sentința instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele și verificându-se hotărârea atacată, instanța nu a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu potrivit art.3859alin.3 C.proc.pen.
Așa fiind, pentru motivele ce preced, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art.38515pct.1 lit.b C.proc.pen.
Va obliga recurentul să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, în baza art.192 alin 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. C., domiciliat în B., str. Ș., nr. 64, CNP 1. împotriva sentintei penale nr. 116 din 5 februarie 2013 a Judecătoriei Cluj Napoca..
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 mai 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
V. G. | D. | P. | , | S. | S. |
GREFIER
DS
Red.D.P./M.N.
2 ex./_ Jud.fond./L. M.
| ← Decizia penală nr. 120/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... | Decizia penală nr. 821/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... → |
|---|
